6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, de patru ori mai mult față de recomandarea OMS. Operațiile, o practică în spitalele publice și la privat

În ultimul an, 6 din 10 femei din România au născut prin cezariană, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății, transmise la solicitarea PressOne. Numărul acestora a crescut de patru ori mai mult față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de a rămâne sub 15%. 

• În același interval, s-au înregistrat 138.000 de nașteri în sistemul public și privat.
• Majoritatea intervențiilor de cezariană sunt în spitale publice.
• În maternitățile și spitalele private private raportul nașterilor prin cezariană vs nașteri vaginale a ajuns la 83% în 2023, potrivit informațiilor oficiale. 
• Județele din România cu cea mai mare rată de nașteri prin cezariană, indiferent de regimul public sau privat sunt București, Constanța, Iași și Timiș.
• Cauzele asociate înmulțirii nașterilor prin cezariană sunt pe de-o parte practicarea unei medicine defensive de către medicii din spitalele din țară, precum și frecvența tot mai mare a cazurilor de violență obstretică din timpul sarcinii sau la naștere, explică specialiștii consultați de PressOne.
• De asemenea, un studiu recent despre experiența nașterii în România arată că 59% din femeile din România au ales nașterea prin cezariană programată pentru că se tem de durerea unei nașteri vaginale sau de alte complicații. 

PressOne a solicitat mai multe seturi de date centralizate de la Ministerul Sănătății despre cum arată rețeaua de sănătate pentru mamele din România.

Nașterile la stat și cele din privat din România au un numitor comun: cezariana

În ultimii doi ani, cele mai multe nașteri prin cezariană au avut loc în maternitățile publice din țară, acolo unde nașterile vaginale reprezintă doar 39%. 

Din datele oficiale furnizate la solicitarea PressOne reiese și că 11% din nașterile la nivel național sunt în rețeaua privată. Din totalul nașterilor efectuate în sectorul privat, 83% au fost prin cezariană, în timp ce 17% au fost nașteri vaginale, în anul 2023.

Pe fondul unei rate de aproximativ 61% de nașteri prin cezariană în maternitățile publice din țară, un studiu recent al Asociației Moașelor Independente (AMI) arată că multe femei care au născut în ultimii cinci ani în rețeaua publică au resimțit o lipsă acută de autonomie în procesul nașterii. 

(…) Nevoile, experiențele și corpurile femeilor sunt cvasiabsente în discursurile și practicile medicale din sarcină/naștere și după naștere. Nevoile, confortul, durerea femeilor care nasc sunt uneori chiar duse în derizoriu, marginalizate, stigmatizate, impresia fiind uneori că femeile și corpurile lor sunt relevante doar în măsura în care trebuie să livreze copii sănătoși, să minimizeze riscurile pentru medic”, este una din observațiile cercetării. 

În ceea ce privește distribuția nașterilor în funcție de locație, București, Constanța, Bihor și Iași sunt județele cu cea mai mare cerere pentru nașteri în mediul privat, în timp ce Iași, București, Teleorman și Dolj sunt pe primul loc la nașterile în spitalele publice.

Violența obstetrică din maternitățile din România 

Studiul realizat de Asociația Moașelor Independente analizează și experiențele femeilor din România din timpul nașterii, care în sistemul medical public, sunt adesea supuse unui tratament neplăcut. Asta se numește violență obstetrică, iar cele mai multe dintre pacientele care au născut într-un spital public s-au confruntat la un moment dat cu o formă sau alta. 

Această atitudine asupra femeii gravide este asociată mai frecvent personalului din spitalele publice, care ar împinge uneori pacientele inclusiv să plătească zeci de mii de lei pentru o naștere într-o clinică privată, din dorința de a fi în siguranță și a avea autonomie.  

Violența obstetrică înseamnă orice formă de abuz fizic, neglijența, lipsa de respect sau chiar ignorarea dorințelor femeilor din timpul procedurilor premergătoare nașterii – libertatea de a alege poziția de travaliu, opțiunea de a face sau nu anestezia epidurală, accesul la prima oră de contact mamă-bebeluș imediat după naștere (Golden hour), tăierea întârziată a cordonului ombilical și epiziotomia preventivă. 

Multe paciente au relatat pentru PressOne că s-au confruntat cu comentarii jignitoare, proceduri realizate fără consimțământ și durere neglijată în timpul sarcinii sau la naștere, ceea ce le-a influențat semnificativ experiența nașterii.

Iar această situație apare într-un context și mai amplu: România are una dintre cele mai mari rate de cezariene din Europa.

De ce crește rata cezarienelor? 

În ultimii doi ani, intervenția prin cezariană rămâne așadar cea mai frecventă opțiune de a da naștere în România, tendință explicată în parte prin faptul că medicii aleg să practice o „medicină defensivă,” evitând riscurile potențiale ale nașterii vaginale. Un număr prea mare de nașteri prin cezariană însă, poate genera noi complicații pentru care sistemul medical din România nu este încă pregătit, explică pentru PressOne Raul Cherecheș, specialist obstetrician. 

Printre riscurile pe termen lung asociate cezarienelor frecvente se numără o incidență mai mare a rupturilor uterine, un număr crescut de sarcini cu placenta praevia, precum și o creștere a riscului de mortalitate fetală, explică specialistul. 

Cea mai mare cerere pentru cezariene în mediul privat a fost în județele București, Bihor, Iași și Dolj, iar în regim public la București, Iași, Timiș și Suceava.

Județele în care cezariana a fost mult mai frecventă în mediul privat față de în regim public sunt: Constanța (58%), Bistrița Năsăud (48%), Bihor (30%), București (27%) și Arad (20). 

Altă cauză care împinge pacientele spre cezariene programate sunt condițiile precare din spitalele publice, pe care multe dintre ele își doresc să le evite și să petreacă cât mai puțin timp în aceste spitale, arată una din observațiile aceluiași raport. La asta se adaugă lipsa personalului medical, infrastructura depășită și empatia redusă a cadrelor medicale, care pun femeile în poziția de a face compromisuri de igienă, uneori, cu prețul propriei siguranțe. 

59% dintre femei optează pentru cezariana programată din teama de durere, complicații și disconfortul travaliului, arată studiul Asociației Moașelor Independente. Motivația acestei intervenții însă, ar trebui să fie motivată de o recomandare medicală, crede Raul Cherecheș.

„Frica asta răspândită de spitalele de stat a împins pacientele, psihologic, să nu își mai dorească să nască la stat. A scăzut foarte mult natalitatea în maternitățile de stat și e clar că e vorba de un declin, dar aici intervine și faptul că nu se investesc bani în maternități”, explică specialistul obstetrician. 

PressOne a relatat AICI despre compromisurile pe care le fac mamele în perioada de urmărire a sarcinii, la naștere sau în săptămâniile de lăuzie, din cauza obstacolelor care apar în ciuda unei asigurări de sănătate. 

Printre ultimele locuri la natalitate și „investiții ample”

În anii 2022 și 2023, în România au murit 43 de femei în timpul nașterilor și 1.112 bebeluși de sub un an, mai arată datele transmise de Ministerul Sănătății la solicitarea PressOne. 

Pe fondul unei crize demografice acute și cu un scenariu îngrijorător pentru următoarele decenii, România se confruntă deja cu un nivel de natalitate din ce în ce mai scăzut. Decalajul s-a accentuat cu 16% față de ultimul an, potrivit ultimelor date oficiale, iar până în 2050 se estimează că populația României va fi cu 3 milioane de persoane mai mică. 

Ce face statul român în această privință? 

Raportat la ultimii trei anii, Ministerul Sănătății invocă 3 investiții „ample” în maternitățile publice din București.  

• În perioada 2021-2022 statul a finanțat „300 de incubatoare pentru nou-născuți, atât la nivelul spitalelor publice din rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății, cât și a celor din rețeaua sanitară a autorităților administrației publice locale”, potrivit răspunsului oficial transmis redacției. 
• De asemenea, autoritatea menționează evaziv că în categoria „investițiilor recente” intră și suma de  „11.630 mii de lei” alocată spitalelor publice din București , fără să specifice concret destinația acestor bani publici. 
• Iar în anul 2023, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu București a beneficiat de 578 mii lei pentru dotarea cu o unitate mobilă screening cancer de col uterin.

Alte investiții în dezvoltarea serviciilor în ambulatoriu, controlul infecțiilor nosocomiale și dotarea secțiilor de neonatologie din maternități sunt prevăzute prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termenele de finalizare împinse până la finalul anului 2026. 

Personal insuficient și fonduri epuizate pentru investigații medicale timpurii

În 2023, Ministerul Sănătății a adăugat servicii medicale noi de care pot beneficia femeile gravide prin CNAS, dar și suplimentarea fondurilor consultațiilor și investigațiilor medicale prenatale, chiar și după epuizarea plafonului lunar. Decontarea acestora urma să fie făcută cu prioritate de către casele de asigurări.

„Accesul la aceste servicii este complet gratuit atat pentru gravidele care contribuie la sistemul de asigurări de sănătate, cât și pentru cele neasigurate”, se arată în răspunsul oficial al Ministerului Sănătății.  

În realitate, PressOne a arătat că bugetul este în continuare insuficient, iar pacientele ajung adesea pe liste de așteptare de până la trei luni, chiar dacă sună la prima oră a dimineții, la început de lună.

Problema lipsei de organizare și infrastructură este resimțită cel mai puternic în mediu rural, unde 25% dintre femeile care nasc în fiecare an în România ajung să ia contact cu un cadru medical abia în travaliu, explică pentru PressOne Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame.

Confruntat cu această situație, Ministerul susține că „finanțează în mediul rural sau în urbanul mic, serviciul de asistență medicală comunitară furnizat de către asistente medicale comunitare”, care, teoretic, funcționează în cadrul primăriilor și se adresează persoanelor din medii defavorizate. 

„La nivel național, există încă localități în care aceste servicii nu sunt disponibile. Acest lucru poate fi atribuit mai multor factori, inclusiv prioritizarea și distribuția resurselor limitate, neuniformitatea infrastructurii medicale și nevoia de a acoperi mai multe comunități”, se arată într-un raport oficial al Uniunii Europene. 

În prezent, ministerul Sănătății nu poate estima care este procentul de populație care beneficiază de acest serviciu public, dar ultimele date de la guvern arată că în România sunt aproximativ 1.850 asistenți medicali comunitari, un număr insuficient pentru nevoile din întreaga țară.