Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt CuriosAjută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
DoneazăPentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.
Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.
Un anunț postat pe unul din cele mai mari site-uri de imobiliare din România propune la vânzare un teren de peste 20 de mii de metri pătrați, pentru suma de 22 de milioane de euro. Este una din cele două parcele pe care este situată și Moara lui Assan, dar și alte anexe ale complexului de la 1853, încadrat ca monument istoric.
L-am întrebat apoi pe Radu Mihaiu care va fi soarta terenului pe care este amplasat și monumentul istoric, din moment ce parcelele încep să fie scoase la vânzare.
Într-un prim anunț imobiliar postat în urmă cu aproximativ 2 săptămâni, terenul este prezentat cu o suprafață totală de 22.153 mp, front stradal de 150 de metri, intravilan, dar și ca o oportunitate de afaceri. Acolo s-ar putea face, susțin reprezentanții proprietarului, o parcare sau evenimente în aer liber.
Terenul are deschidere la 3 străzi, iar între timp ar fi fost demarată și procedura de obținere a PUZ-ului, după cum se precizează în anunț. Pe suprafața terenului figurează „o construcție pe 3 niveluri”, demolabilă și „hala în stare avansată de degradare.”
Destinația terenului? „Rezidențial.” Terenul este trecut ca fiind neîmprejmuit, dar la fața locului există un gard de jur împrejurul zonei.
Reporterul PressOne l-a contactat, în calitate de potențial cumpărător, pe reprezentantul imobiliar al proprietarului, pe care l-am întrebat în primul rând despre situația juridică a terenului și despre cum ar putea decurge o eventuală colaborare.
„Mi-a zis omul clar de la început, acum că fac bine că vă spun sau nu fac bine, voi vedea pe urmă. Am discutat mai multe cu dânsul, mi-a spus că va dura probabil până se va obține PUZ-ul. Toată perioada asta ar fi dispus chiar la o colaborare. Proprietarul e un om cu care puteți discuta”, dă asigurări agentul.
Acesta susține că omul de afaceri pe care îl reprezintă, israelian de origine, stabilit în Germania, ar fi devenit între timp proprietar „cu cotă 1 la 1” al parcelei și că se așteaptă ca PUZ-ul să fie obținut în „2-3 ani.”
Când se lămurește că stă de vorbă cu un român (reporterul PressOne n.red), agentul imobiliar își nuanțează discursul. Îi spunem că avem informații că pe acel teren nu se va obține o astfel de autorizație (PUZ). Întrebăm dacă relațiile omului de afaceri care deține terenul ne-ar putea ajuta să beneficiem „de anumite deschideri”. Precizăm că ne-ar interesa dezvoltarea imobiliară și că obiectivul investiției este, până la urmă, „ridicarea a 6 blocuri” pe terenul învecinat cu Moara lui Assan.
„Stimate domn, v-am înțeles perfect. E genul de om care, știți, duce lucrurile cumva mai departe.(…) Zona de la Lizeanu e un pic mai problematică. Dar dacă aia va fi o problemă, sunt celelalte două care au deschiderea mult mai mare.”
În discuție este regimul de înălțime pentru noile clădiri de locuințe care ar putea fi ridicate acolo. „Adică, cumva, dacă înălțimea ar fi o problemă… Deci din trei laturi, două ar fi acoperite de blocuri de 11 etaje”, dă asigurări agentul. Când cerem mai multe detalii despre posibilele conexiuni pe care le are proprietarul, suntem invitați să ne vedem față în față, pentru că „nu este o discuție de telefon.”
Convenim că, la acest moment, ar fi reciproc avantajoasă închirierea terenului și amenajarea unei parcări. „Pentru că zona de acolo e așa cum e, sunt restaurante în zonă și e mai problematic cu parcarea. Că astăzi ai desfacere, adică ai clienți pentru restaurant, dar nu ai locuri de parcare.
Ați văzut că sunt la modă evenimente în anumite zile și toată lumea vine cu food truck-urile alea, cu rulotele cu mâncare, că noi suntem români și suntem axați pe așa ceva.”
În vizitele pe teren, primarul sectorului 2, Radu Mihaiu, le vorbește oamenilor despre planurile pe care le are cu Moara lui Assan și terenul din jur. Mai ales că în februarie 2024 Consiliul Local a adoptat un proiect care își propune să exproprieze monumentul, să-l restaureze și să-i ofere o nouă destinație, printr-un concurs internațional de soluții.
La scurt timp după ce anunțul imobiliar a fost postat, inițial pe o singură platformă și apoi preluat pe mai multe site-uri de specialitate, PressOne l-a contactat telefonic pe Radu Mihaiu. Din start, edilul precizează că cele două parcele se află „în proprietatea privată a două companii, deținute prin off-shore-uri din Cipru, cu acționariat israelian.”
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curiosRadu Mihaiu nu poate spune dacă Moara lui Assan se află pe terenul care este scos acum la vânzare și că are dubii că „transparența” invocată de proprietari sau reprezentanții lor este reală. „Cel care a scos la vânzare mă îndoiesc că este deținătorul real al terenului.”
„Orice monument istoric clasat, cum este moara lui Assan, trebuie să fie cu drept de preemțiune al Ministerului Culturii și ulterior al Municipiului București”, adaugă primarul.
În același timp, Mihaiu confirmă că primăria sector 2 a inițiat deja un proces de expropriere pentru monument. „Evaluarea mea este că s-a scos la vânzare pentru a se stabili o valoare de piață nereală și pentru a manipula într-un fel prețul la care poate fi expropriat terenul”, concluzionează acesta.
PressOne l-a întrebat pe primarul sectorului 2 și de ce nu s-au făcut pași concreți până acum, astfel încât să nu se fi ajuns în situația de astăzi, cu atât mai mult cu cât este perioadă de campanie electorală.
Primarul Radu Mihaiu invocă „procesul tehnic complicat”, dar și lipsa de idei și soluții pentru spațiu. „UAT-urile (unități administrativ-teritoriale n. red.) pot iniția exproprieri. Ori sectoarele nu sunt unități administrativ-teritoriale, de asta este și un proces mai lung.”
Procesul de expropriere, așa cum îl descrie edilul, implică și studii de oportunitate și fezabilitate, niciunul finalizat. „Trebuie să vedem ce se întâmplă cu acest monument ulterior și cât costă totul”, spune primarul.
Un alt motiv major pentru care nu s-a făcut exproprierea până acum este acela că nu s-a găsit încă o funcționalitate compatibilă cu situația de la fața locului.
„Adică ideea de a expropria un teren și un monument istoric doar pentru a-l ține în administrarea primăriei și să nu facem nimic cu el, nu este una bună. Pur și simplu cheltuim niște bani și se deteriorează pe mandatul nostru.”
Primarul explică și cum s-a ajuns în stadiul în care moara lui Assan și-a tot schimbat proprietarii de-a lungulul timpului, fără ca vreo autoritate publică să poată face ceva.
„E de spus că proprietarii actuali le dețin prin niște firme și vânzarea acestui teren cumva eludează legea care spune că nu se pot vinde monumente istorice. A fost o găselniță juridică prin care, dacă monumentul este deținut de către o societate, se vând acțiunile societății. Atunci, la acele societăți, statul nu mai are drept de preemțiune. Ăsta este felul în care și-a tot schimbat proprietarii moara lui Assan, vânzându-se acțiunile firmelor, de fapt, sau pachetul majoritar, de fapt, nu terenul în sine”, susține Radu Mihaiu.
Acesta insistă „că nu se poate face nimic pe acel teren”, deoarece orice fel de autorizație de construire trebuie emisă de către Primăria Generală, cu avizul Ministerului Culturii.
„Situația juridică a acestui teren este dată de faptul că este clasat ca monument istoric la Ministerul Culturii”, spune primarul, care nu vede cum Moara lui Assan ar putea fi declasificată de pe lista monumentelor istorice.
Totodată, Mihaiu susține că prețul terenului este „enorm”, pentru ce s-ar putea construi în acest moment acolo.
„Mă scuzați, cine dă 22 de milioane de euro ca să facă o parcare de 100 și ceva de locuri? La modul real nimeni nu face asta. Sunt niște manevre făcute de deținători pentru a crește artificial valoarea terenului și a împiedica expropierea la un preț corect”, concluzionează acesta.
Potrivit spuselor primarului, statutul istoric protejează monumentul de interesele imobiliare. Cu toate că au existat cazuri prin care astfel de monumente s-au dărâmat peste noapte, primarul asigură că acest lucru nu se va întâmpla, cel puțin cât e el la primărie.
„Nu o să închid ochii la așa ceva”, adaugă el.
Cât despre igienizarea locului și prevenirea de extindere a focarului de infecție care există în acest moment acolo, conducerea primăriei spune că singurele instrumente pe care le au la îndemână sunt supraimpozitarea și amenzile.
Firmele care dețin parcela de peste 20 de mii de mp scoasă la vânzare, invocate de primarul Radu Mihaiu în dialogul cu reporterii PressOne, sunt Solaris S.A., și Grîul S.A.
Potrivit datelor publice consultate de PressOne, Solaris S.A. apare ca fiind radiată. În 2022, presa economică relata că grupul Atlas Estates, care deține un hotel în centrul Bucureștiului și alte terenuri, obținea autorizație de construcție pentru blocuri de 11 etaje, pe terenul fostei fabrici de ulei Solaris.
Cea de-a doua firmă, Grîul S.A., activează în domeniul de închiriere și subînchiriere de bunuri imobiliare. Potrivit datelor de pe platforma Listă Firme, asociați sunt două companii: OPTIDOL SRL și Broadhurst investments LTD (firmă din Cipru). În cazul OPTIDOL SRL, administrator este fostul parlamentar Dan Radu Zătreanu (fost PDL și PMP), dar și Rasin Assaf, de origine israeliană.
Cea de-a doua parcelă de teren, pe care e situată și Moara lui Assan, ar aparține firmei Ozran Real Estate, relata la începutul acestui an publicația Buletin de București.
Administratorul firmei este Libby Weizman, de origine germană. Drept asociat, figurează o firmă din Cipru, TheStina LTD, iar beneficiar este Rasin Hanan, de origine israeliană.
Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca
Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.
Descarcă formularul de AICI.
Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.
Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.
Poți găsi aici lista adreselor.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt Curios