Câștigarea inimilor și minților pentru democrație: „Comunicarea UE este teribilă”

Articol de Eva Mihočková

Cum poate UE să contracareze propaganda și dezinformarea Rusiei în Europa Centrală și de Est?

În timp ce ucrainenii se apără împotriva agresiunilor militare tradiționale, cetățenii Uniunii Europene sunt ținta unor atacuri hibride care nu implică vărsare de sânge, dar au un potențial distructiv. Rezistența scăzută la propaganda rusă și la dezinformarea antieuropeană este deosebit de periculoasă în Europa Centrală și de Est (ECE).

• De exemplu, în Slovacia, 51% din populație dă vina pe Occident și Ucraina pentru războiul din Ucraina, doar 49% considerând agresorul, Rusia, responsabil.
• Percepția distorsionată a realității se extinde la opiniile privind Uniunea Europeană. Un sondaj realizat de Globsec arată că 52% dintre respondenții din Europa Centrală și de Est consideră că Bruxelles-ul dictează decizii țării lor fără ca aceștia să își spună părerea. 
• Potrivit raportului, „repetarea constantă a unor astfel de relatări ar putea contribui și mai mult la o tendință mai mare de a crede în alte comploturi sau dezinformări care demonizează UE”.

Rusia este o sursă semnificativă de dezinformare, susținând partide radicale antieuropene și având ca scop destabilizarea unității europene, reducerea sprijinului pentru Ucraina și restabilirea influenței în țările din fostul bloc comunist.

Pentru a contracara această situație, UE trebuie să dezvolte urgent o comunicare strategică mai eficientă, care să țină seama de contextele locale, să aloce mai multe resurse societății civile și mass-mediei independente și să evoce reacții emoționale în rândul părților interesate, o slăbiciune a peisajului actual pe care Rusia o exploatează. Acest lucru va contribui la crearea condițiilor sociale pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale UE și ale statelor sale membre și la rezistența societății civile la propaganda rusă.

Uniunea Europeană, fonduri prea mici pentru combaterea dezinformării

Comisia Europeană recunoaște amenințarea dezinformării, a manipulării informațiilor străine și a interferenței care vizează politicile UE. Aceasta a adoptat deja o abordare la nivelul întregii societăți pentru a contracara dezinformarea, inclusiv:

• elaborarea de politici de consolidare a democrațiilor europene, îngreunarea utilizării abuzive a platformelor online de către actorii din domeniul dezinformării și protejarea jurnaliștilor și a pluralismului mass-media.
• contracararea interferențelor străine și a atacurilor cibernetice prin proiecte de sensibilizare.
• consolidarea rezilienței societății împotriva dezinformării prin educație mediatică și sensibilizare.

În decembrie 2023, Comisia a introdus pachetul „Apărarea democrației” pentru a proteja alegerile, a proteja libertatea presei și a contracara dezinformarea. Cu toate acestea, expertul slovac în comunicare strategică Miroslav Mizera, care a consiliat atât Ministerul Apărării, cât și Ministerul Economiei, susține că, deși eforturile UE sunt valoroase, acestea rămân în mare parte invizibile și grav subfinanțate în comparație cu bugetul de dezinformare al Rusiei.

„Îmi amintesc anii 2015-2016, când a fost înființat Grupul operativ East StratCom pentru Europa de Est pentru a aborda campaniile de dezinformare în curs ale Rusiei. Chiar și atunci, s-a spus că este un lucru bun, dar bugetul anual pentru toate activitățile, inclusiv cheltuielile salariale, a fost de un milion de euro, în timp ce Rusia cheltuiește un miliard de euro pe războiul hibrid și fermele de troli – de o mie de ori mai mult’, spune Mizera.

EU DisinfoLab, o organizație independentă non-profit care adună cunoștințe și expertiză în domeniul dezinformării, a solicitat UE să crească sprijinul financiar și resursele pentru societatea civilă și presa independentă.

Într-o scrisoare deschisă adresată în 2023 vicepreședintei Comisiei Europene, Věra Jourová, DisinfoLab a subliniat necesitatea urgentă a unui fond juridic de urgență pentru a contracara procesele strategice și a unei linii bugetare a UE dedicate finanțării de bază pentru combaterea dezinformării, printre măsurile de protecție împotriva amenințărilor digitale.

Toate aceste măsuri sunt esențiale pentru a transforma comunicarea strategică a UE din hârtie în realitate.

Europa are nevoie de mai multe emoții

Lupta împotriva dezinformării, care include știrile false legate de politica europeană, este doar un element al comunicării strategice a UE. Având în vedere că doar 45% dintre cetățenii europeni percep UE în mod pozitiv, este clar că Bruxelles-ul se luptă să câștige inimile și mințile cetățenilor săi – un eșec care ar putea amenința viabilitatea pe termen lung a întregului proiect european.

„Comunicarea UE este teribilă. Uniunea nu știe cum să se prezinte”, e de părere Michal Vašečka, director al Institutului de Politici din Bratislava și sociolog. Acesta susține că comunicarea europeană este extrem de sterilă și lipsită de o atracție emoțională care să rezoneze cu oamenii, în special în lumea de astăzi, condusă de social media.

„De când a fost înființată, UE a fost lipsită de emoții. Ea întruchipează un model birocratic care se mândrește cu faptul că nu implică nicio retorică naționalistă sau pasiune în comunicarea sa. Este un model strict rațional care nu are culoare, gust sau miros – și aceasta este o greșeală”, adaugă Vašečka. În timp ce o astfel de comunicare detașată poate funcționa pentru unele națiuni europene, altele, precum Slovacia, au nevoie de o abordare mai emoțională pentru a-și implica cetățenii.

„Europa trebuie să comunice că este înfloritoare, că este cel mai bun loc în care să trăiești. În ciuda tuturor problemelor, UE este încă o superputere culturală. Avem cel mai bun sistem social și cea mai bună calitate a vieții. Aceasta este o poveste care trebuie să facă parte din comunicarea strategică a UE către propriii cetățeni”, crede Vašečka. Această abordare cu încărcătură emoțională are potențialul de a consolida sentimentul de apartenență al cetățenilor la UE și de a diminua eficiența discursurilor antieuropene.

Provocările V4: Promovarea încrederii publice

Încrederea în instituții este o piatră de temelie pentru orice societate funcțională, iar erodarea încrederii este o țintă-cheie pentru dezinformare și campaniile antieuropene. În regiunea V4 (grupul de la Visegrád, Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria n. red.), construirea încrederii în instituții este deosebit de crucială, după cum evidențiază datele Eurobarometrului 2022:

În Slovacia, doar 25% dintre locuitori aveau încredere în guvern (26% în decembrie 2023, conform agenției Median SK). Încrederea în UE a fost ușor mai mare, de 44%, dar a reprezentat totuși mai puțin de jumătate din populație. Modele similare sunt observate în alte țări V4. Această atmosferă de neîncredere le permite cetățenilor să se bazeze pe surse alternative de informații, adesea îndoielnice. Slovacia, în special, este foarte susceptibilă la dezinformare: 56% din populație crede în știri false sau teorii ale conspirației, conform unui sondaj Globsec. Într-un astfel de context, comunicarea clară și transparentă a acțiunilor și politicilor UE devine extrem de importantă pentru a contracara aceste povești.

O comunicare strategică eficientă ar trebui să garanteze că acțiunile și politicile UE sunt transmise în mod clar și transparent, lăsând un spațiu minim pentru dezinformare. Transparența este esențială pentru a demonstra că UE lucrează în interesul cetățenilor săi.

Acest lucru este deosebit de important pentru chestiuni sensibile, cum ar fi Green Deal sau sprijinul pentru Ucraina, pe care politicienii populiști le manipulează adesea pentru a influența alegătorii. De exemplu, în perioada premergătoare alegerilor europene din 2024 din Slovacia, candidații partidelor de guvernământ Smer și Hlas au răspândit afirmații false conform cărora Bruxelles-ul i-ar obliga pe slovaci să mănânce „pâine făcută din grâu ucrainean contaminat” și le-ar cere să „demoleze casele ineficiente energetic.”

UE nu trebuie doar să reacționeze la astfel de dezinformări, ci și să anticipeze subiectele controversate și să se implice proactiv alături de cetățeni pentru a le înțelege preocupările.

„Este un vechi refren, dar este adevărat: UE trebuie să fie mai aproape de oameni. Pierdem acolo unde câștigă partidele antisistem și populiste. Acestea nu folosesc conferințe în hoteluri și seminarii de experți, ci merg în mijlocul oamenilor la târguri, festivaluri de vin și turnee de fotbal. Este un nivel foarte popular, dar schimbarea formei nu înseamnă că ne diluăm valorile sau că devenim un club mai puțin exclusivist al democrațiilor occidentale. Contactul personal este cel mai important dacă doriți să câștigați inimile și mințile oamenilor obișnuiți”, explică Mizera.

El remarcă faptul că o comunicare strategică eficientă ar trebui să fie proactivă, nu reactivă.

Comunicarea strategică în cadrul V4

Deși, în mod ideal, fiecare țară din V4 ar trebui să își alinieze comunicarea strategică la mesajul mai larg al UE, în realitate, abordările lor diferă semnificativ din cauza diversității climatului politic și a intereselor naționale. De exemplu, Slovacia nu are o viziune clară pe termen lung dincolo de prosperitatea economică, în timp ce Polonia aspiră la statutul de putere regională, Republica Cehă urmărește o integrare occidentală fermă, iar Ungaria urmează o cale izolaționistă și anti-UE sub conducerea lui Viktor Orban.

„Slovacia nu știe ce vrea să facă cu ea însăși pe termen lung. Vrea să fie mai bogată și asta e tot. Republica Cehă vrea să fie bine ancorată în lumea occidentală. Polonia vrea să fie o mare putere. Ungaria are o viziune complet nebunească, bazată pe convingerea că UE se scufundă și că ei vor fi primii care vor scăpa de această navă care se scufundă și vor ancora undeva în Asia”, explică Vašečka.

Edit Inotai de la Centrul pentru Integrare Euro-Atlantică și Democrație din Budapesta adaugă faptul că comunicațiile strategice ale Ungariei se bazează pe premisa falsă că țara este sub asediu. „Guvernul Orbán construiește dușmani și susține că numai el poate apăra societatea de aceste pericole. Un exemplu evident este să nu lăsăm Ungaria să devină o țară de migranți și să construim o țară anti-trezire. Acestea nu sunt pericole reale, dar rezonează destul de bine cu societatea”, spune Inotai.

În acest fel, comunicarea strategică se concentrează pe interesele establishmentului politic aflat la putere, mai degrabă decât pe ceea ce ar trebui să fie interesele naționale pe termen lung.

În cazul Ungariei, guvernul folosește comunicarea strategică pentru a-și consolida succesul electoral. Concentrându-se pe retorica naționalistă și antieuropeană, Orbán a câștigat în mod repetat alegerile prin ralierea alegătorilor în jurul acestor teme, folosindu-le pentru a-și consolida imaginea de figură dominantă pe scena europeană. „Obiectivele strategiei de comunicare a Ungariei sunt duble: mobilizarea alegătorilor în jurul drapelului, care a avut destul succes, deoarece Fidesz a reușit să câștige patru alegeri cu o victorie zdrobitoare și consolidarea imaginii lui Orbán ca figură cunoscută la nivel internațional, deoarece politica internă a devenit oarecum plictisitoare pentru el”, adaugă Inotai.

Actualul guvern al Slovaciei, condus de Robert Fico, susține că sprijină angajamentul public, dar a subminat în mod activ rolul organizațiilor neguvernamentale (ONG) în discursul public. Oficialii guvernamentali au demonizat sectorul civil, excluzând ONG-urile din canalele oficiale de comunicare strategică. După cum a declarat Juraj Gedra, șeful biroului guvernamental responsabil pentru comunicarea strategică, „Un guvern capabil nu are nevoie de ONG-uri”.

De asemenea, guvernul a reorganizat unitățile de comunicare strategică și departamentele axate pe combaterea amenințărilor hibride, concediind unii dintre cei mai experimentați angajați ai acestora.

Retorica anti-europeană subminează sprijinul formal al UE

Această discrepanță între obiectivele de comunicare strategică declarate și acțiuni este și mai evidentă în efortul declarat al Slovaciei de a obține o percepție pozitivă a apartenenței Slovaciei la UE și NATO, în condițiile în care eforturile de comunicare strategică sunt marcate de un ton antieuropean persistent. Prim-ministrul Robert Fico a răspândit în mod deschis sentimente anti-europene, acuzând Bruxelles-ul că se amestecă în suveranitatea Slovaciei și prezentându-l drept o amenințare la adresa intereselor naționale. În februarie 2024, Fico a difuzat un videoclip în care denunța sprijinul UE pentru Ucraina, caracterizându-l drept parte a unui „plan de perpetuare a uciderii reciproce a slavilor”, un mesaj care face ecou propagandei ruse.

Viktor Orbán a aplicat o retorică similară în discursul său de la Universitatea de vară a maghiarilor din Băile Tușnad, România. El a criticat politica europeană, pledând în schimb pentru o apropiere de Asia.

„Trebuie să ne trasăm propria cale de dezvoltare, să facem schimbări și să luăm inițiativa. Cu alte cuvinte, merită să urmărim o politică orientată către nivel național’, a declarat Orbán.

Societatea civilă și mass-media independentă: Gardienii valorilor europene

Atât în Slovacia, cât și în Ungaria, apărarea legăturilor cu UE și NATO a revenit în mare măsură ONG-urilor și presei independente. Cu toate acestea, aceste sectoare se confruntă cu presiuni tot mai mari. În Slovacia, Fico a etichetat în mod repetat mass-media și ONG-urile drept dușmanii săi, iar guvernul său subminează în mod activ sectorul civil prin reducerea subvențiilor. Coaliția sa pregătește, de asemenea, o lege care reflectă tacticile lui Orbán în Ungaria, în care ONG-urile care primesc finanțare străină ar fi etichetate drept „organizații sprijinite din străinătate.”

În schimb, Republica Cehă, care a menținut o strategie de comunicare strategică care evidențiază valorile sale europene, a demonstrat, prin furnizarea de muniție Ucrainei, o poziție clară în materie de politică externă, care rezonează atât pe plan intern, cât și internațional. După cum rezumă editorul colaborator al Visegrad Insight, Albin Sybera, „guvernul de centru-dreapta în exercițiu a reușit să readucă politica externă cehă (PF) pe harta internațională.”

Cu toate acestea, viitoarele alegeri parlamentare din 2025 l-ar putea aduce la putere pe candidatul populist al opoziției, Andrej Babiš, care nu își ascunde simpatiile pentru guvernarea lui Robert Fico și Viktor Orbán, schimbând această traiectorie. „Actualul cabinet ceh se luptă să vândă imaginea sa îmbunătățită în străinătate publicului intern ceh, care este influențat de retorica populistă și naționalistă a partidelor de opoziție și neparlamentare. Aceste partide sunt, de asemenea, în creștere în sondajele naționale și ar putea foarte realist să formeze următorul cabinet după alegerile naționale din 2025”, adaugă Sybera.

Revitalizarea adevărului în V4

Un obstacol major în calea unei comunicări strategice eficiente în Slovacia și Ungaria este reticența guvernului de a contesta dezinformarea și propaganda pro-Rusia. Guvernele lui Robert Fico și Viktor Orbán au permis teoriilor conspirației, opiniilor radicale și denaturărilor să înflorească, calificând orice încercare de a le contracara drept cenzură.

În Slovacia, 76% dintre oameni consideră dezinformarea drept o amenințare la adresa securității, conform sondajului CEDMO Trends, dar guvernul a lansat în iunie 2024 o campanie intitulată „Respect opiniile diferite”, care încearcă să creeze impresia că orice opinie este relevantă, indiferent de expertiza autorului sau de credibilitatea sursei sale. „O opinie diferită nu este o greșeală, o extremă care trebuie să fie eliminată sau cenzurată. Este un câștig al democrației pe care trebuie să-l respectăm”, a declarat eurodeputatul SMER Erik Kaliňák în timpul campaniei.

Situația este complicată și mai mult de oficialii guvernamentali care resping în mod deschis dezbaterea științifică. Într-un exemplu frapant, șeful Ministerului Culturii din Slovacia, Lukáš Machala, a sugerat într-un interviu televizat că forma Pământului este încă supusă dezbaterii, un exemplu ilustrativ al faptului că discursul rațional este marginalizat în favoarea retoricii populiste.

Nu doar o deschidere către dezbateri iraționale, dar mai mulți oficiali guvernamentali contribuie chiar ei la site-uri web conspiraționiste care răspândesc dezinformare. De exemplu, ministrul slovac de interne Šutaj Eštok și-a deschis propriul canal Telegram, promovat prin publicitate plătită pe site-uri pro-ruse precum Hlavné správy sau Hlavný denník – publicații care au fost anterior blocate de stat pentru răspândirea de farse și propagandă pro-rusă, dar care au devenit platforme de comunicare importante pentru guvernul lui Fico. În acest context, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că Slovacia a rupt legăturile cu Gerulata Technologies, o companie care furnizează instrumente pentru combaterea dezinformării.

Potrivit DisinfoLab al UE, „scopul acestor amenințări este să delegitimeze comunitatea de combatere a dezinformării, făcând din «dezinformare» un cod pentru cenzură și, la rândul său, făcând toxic pentru comunitate abordarea și finanțarea sectorului dezinformării”. Abandonarea de către stat a eforturilor de combatere a amenințărilor hibride, cum ar fi dezinformarea și războiul informațional, sub pretextul luptei împotriva cenzurii, este un indiciu al unei retrageri mai ample de la o guvernare responsabilă.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) subliniază în raportul său privind cele mai bune practici de combatere a dezinformării necesitatea de a integra comunicarea publică în procesul de elaborare a politicilor, de a crea comunicări care să rezoneze cu nevoile cetățenilor și de a se angaja cu diverse părți interesate într-o abordare societală a securității informațiilor. Cu toate acestea, în Slovacia și Ungaria, unde teoriile conspirației devin parte a retoricii politice dominante, rămâne de văzut dacă astfel de principii pot fi aplicate în mod eficient.

Scenariul ideal: Consolidarea rezilienței și a încrederii

Comunicarea strategică a UE cu țările V4 ar trebui să țină seama de diferențele semnificative dintre acestea, susține Vašečka. „Slovacia și Ungaria sunt pro-UE, dar antioccidentale. Aceasta este pur și simplu o moștenire a monarhiei austro-ungare. Cehii și polonezii, pe de altă parte, sunt sceptici față de UE, dar puternic pro-occidentali”, detaliază el.

O parte esențială a comunicării UE implică, de asemenea, abordarea țărilor în care aderarea la valorile europene și la statul de drept se clatină, în special Slovacia și Ungaria. Vašečka subliniază că, deși un răspuns prea radical din partea UE nu este înțelept, pasivitatea este la fel de ineficientă: „Problema nu se va rezolva de la sine. Trebuie să fie o combinație de sancțiuni financiare și o politică proactivă din partea Bruxelles-ului, în care UE să înceapă să sprijine masiv mass-media și ONG-urile independente. Cu toate acestea, aceste fluxuri financiare nu ar trebui să treacă prin instituții guvernamentale interne, cum ar fi fondurile UE, ci direct către mass-media și societatea civilă”.

Inotai sfătuiește Bruxelles-ul să își concentreze comunicarea pe fapte și să evite să reacționeze exagerat la declarațiile incendiare ale oficialilor maghiari: „Sugestia mea ar fi să nu reacționeze la fiecare declarație aparent scandaloasă a politicienilor guvernului maghiar, deoarece acesta este exact scopul lor: cu cât criticile de la Bruxelles sunt mai puternice, cu atât mai bine funcționează narațiunea lor despre apărarea țării împotriva Bruxelles-ului”, explică ea.

Mizera adaugă că UE ar trebui să îi vizeze în primul rând pe cei care se află la mijlocul spectrului de opinii, mai degrabă decât pe cei care sunt ferm pro sau contra UE: „Nu are sens să încercăm să pătrundem în bulele închise ale radicalilor. Există cu siguranță un mare potențial de comunicare cu alegătorii de centru, cu tinerii și cu persoanele în vârstă de 55 de ani și peste, care se simt adesea pierduți în era digitală de astăzi, au dificultăți în a se orienta și devin astfel ținte ușoare pentru dezinformare”.

Comunicarea strategică este un instrument-cheie pentru consolidarea rezilienței societății în fața dezinformării și a manipulării informaționale, în special în contextul războiului hibrid. Cu toate acestea, succesul său depinde de resurse financiare suficiente, de abordări specifice fiecărei țări și de implicarea ONG-urilor independente de influența guvernului.

Mai presus de orice, UE trebuie să acorde prioritate acțiunilor care demonstrează angajamentul său față de bunăstarea cetățenilor. „Cea mai bună comunicare strategică este acțiunea”, spune Mizera. Îndeplinindu-și promisiunile și angajându-se în mod transparent alături de cetățenii săi, UE poate construi o rezistență durabilă împotriva dezinformării și propagandei antieuropene.Viitorul UE, în special în V4, depinde de o comunicare eficientă care să combine rezonanța emoțională cu claritatea faptelor. Numai prin inițiative bine finanțate, Europa poate câștiga bătălia pentru inimi și minți.

Articol de Eva Mihočková

Traducere: PressOne

Textul original în limba engleză: © Visegrad Insight.