Căsuța Pisicească. Cum au murit zeci de pisici la cel mai cunoscut adăpost din Iași, sub ochii autorităților și pe banii iubitorilor de animale 

Foști voluntari de la „Căsuța Pisicească” dezvăluie, sub protecția anonimatului, tratamentul inuman la care au fost supuse pisicile strânse în adăpost de-a lungul timpului. Am adunat fotografii, videouri, mărturii de la persoane care au călcat pragul Căsuței și am vorbit cu medici veterinari care au tratat cazurile. 

Prin această anchetă PressOne atrage atenția asupra condițiilor în care sunt ținute unele animale din România care ar trebui de fapt salvate, a ineficienței legilor și a lipsei de informare a celor care fac donații.

Atenție! Următorul material conține imagini și relatări care pot fi tulburătoare sau dificil de privit pentru unii cititori. Acestea includ descrieri grafice și vizuale care pot evoca emoții puternice.

Căsuța Pisicească a fost înființată de Adina Dumitru și Gianina Asavei în 2018 ca un spațiu de foster (adăpostire temporară) cu plată lunară sau săptămânală. În scurt timp, a devenit cel mai cunoscut adăpost de pisici din județul Iași. Conform cifrelor prezentate pe pagina asociației, Căsuța Pisicească adăpostește, în acest moment, în jur de 100 de pisici. În trecut admite că a avut dublu. 

Începuturile adăpostului se leagă de fabrica de textile pe care Gianina o avea în cartierul Nicolina din Iași și unde a început să adune animale, în anul 2018. Ulterior, a mutat adăpostul în mai multe comune din jurul orașului. După doar un an de activitate, în 2019, Căsuța Pisicească anunța că din cele peste 350 de pisici care au trecut prin adăpost, aproximativ 15% au murit din cauza panleucopeniei, calicivirozei și rinotraheitei. Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Cum s-a întâmplat asta? 

O fostă voluntară de la Căsuța Pisicească, pe care o vom numi Mihaela, este printre sursele care dezvăluie la PressOne neregulile de la adăpost. 

Reporter: Teodora Munteanu. Editor video: Khupaar. Mulțumiri: Bianca Albu, Otilia Solomon, Silviu Apostol, Silviu Istrate

„Camera de oaspeți” a pisicilor ținute în mizerie și condiții improvizate

Mihaela a început voluntariatul la Căsuța Pisicească când adăpostul funcționa în satul Ciurbești, la 7 km de Iași. În scurt timp, co-fondatoarea proiectului, Adina Dumitru, se retrage și își încheie colaborarea. 

Pisicile sunt mutate apoi la Bucium, tot în apropierea municipiului Iași, iar Mihaela începe să lucreze direct cu Gianina. Până să devină voluntară, știa de adăpostul pentru pisici de la Bucium de pe Facebook, „unde erau postate fotografii cu pisicuțe în casă, în camere, pe canapea, cu locuri pufoase și curate.” 

„Când am ajuns în 2021 acolo, în Bucium, am rămas puțin șocată. Casa din poze era de fapt casa Gianinei. Acolo se făceau fotografiile, dar pisicile locuiau în altă parte. Ele stăteau de fapt într-un spațiu improvizat atașat de un fost garaj foarte rece și impropriu, cu mucegai, cu igrasie”, relatează fosta voluntară. 

„Bucățica aia de garaj era în trei camere, iar extensia era ceva improvizat, la care a mai fost atașat un țarc, tot așa, improvizat. Tot timpul ploua. Într-o iarnă s-a prăbușit acoperișul”, spune Mihaela. 

Fosta voluntară reclamă că adăpostul avea nenumărate probleme, în mod special legate de igienă. „Niciodată nu am mers și să fie curățenia întreținută, să se simtă că cineva a făcut-o zilnic. Era efectiv dezastrul de pe lume: haos, mizerie, litierele neschimbate la timp, murdare, castroanele la fel, murdare.”

Andreea* a făcut și ea voluntariat la Căsuța Pisicească. Aceasta povestește că primea ordine stricte să nu lase pe nimeni în alte camere, decât în cea din mijloc, care era considerată „de oaspeți”. Din această cauză, majoritatea oamenilor care treceau pragul adăpostului nu știau în ce condiții stau de fapt animalele. 

În anul 2020, antreprenorul Ștefan Mandachi a organizat o campanie de adopție pentru pisicile asociației. În filmarea pe care a realizat-o atunci se observă că Ștefan Mandachi a avut acces într-o cameră curată și îngrijită. În schimb, aceeași cameră arăta cu totul diferit în 2023, atunci când Mihaela a vizitat inopinat adăpostul. 

„Ne dădea un cearceaf de pilotă și ne punea să îl împachetăm în patru. Trebuia să îl avem toată săptămâna, nu conta că e murdar de urină. Adică trebuia să îl întoarcem pe toate părțile, când vine cineva în vizită să vadă partea curată”, relatează la PressOne Andreea. 

„Când intrai acolo, în afară că abia puteai să respiri de la miros, intrai în depresie. Era extrem de întunecat, extrem de rece. Îmi era o milă cumplită de pisicuțele alea”, adaugă Mihaela. 

De ce au murit atât de multe pisici la adăpost?

Iulia* este medic veterinar la un cabinet din Iași, care a tratat de-a lungul timpului mai multe cazuri venite de la Căsuța Pisicească. Ea susține pentru PressOne că i-ar fi atras atenția în repetate rânduri Gianinei (proprietara adăpostului) că pisicile sunt ținute în condiții care le pot pune în pericol sănătatea.   

„Anumite pisici se țin, nu suportă să meargă la o litieră mizerabilă și atunci stau și rețin urina. Începe cu o infecție urinară, după care se ridică la rinichi”, explică medicul veterinar. 

În perioada septembrie – octombrie 2022, în mai puțin de trei săptămâni, Gianina a strâns peste 7000 de lei. 

Tot atunci a postat poze cu șapte pisici, toate moarte în aceeași perioadă. Au murit și doi motani.

În schimb, pozele postate anterior pe pagina asociației arată cum starea lor de sănătate s-a degradat vizibil cât timp cei doi au stat în adăpost. 

Același motan, momente diferite: februarie 2020 / noiembrie 2021

Același motan, momente diferite: mai 2022 / octombrie 2022

A doua zi după ce a anunțat moartea lor, Gianina a continuat să ceară donații. 

Doctorul Ludovic Băcușcă, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari din România, este de părere că stresul și lipsa unor proceduri de carantinare și izolare din adăposturi pot genera o înmulțire necontrolată a bolilor. 

„Pisica se încadrează mai greu în aglomerări. La un padoc putem pune și 200-300 de caini, dar la pisici nu putem vorbi despre așa ceva. Condițiile de stres între pisici sunt factori care duc la apariția unor boli de cele mai multe ori mortale.

Vorbim de foarte multe boli infecțioase care se transmit orizontal, în grup, de la pisică la pisică, și aș aminti aici pe cel puțin patru entități infecțioase mari. Vorbim de imunodeficiența felină (FIV), leucemia felină, coronaviroza, care poate fi fatală pentru pisicile netestate și nevaccinate și mai vorbim de celelalte boli cu manifestări respiratorii și digestive.”

Puii de pisică sunt evident mult mai vulnerabili, iar bolile infecțioase le pot provoca „manifestări devastatoare” și „moarte subită în 2-3 zile”, explică vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari. 

Degradarea stării de sănătate în timp la pisicile din adăpost s-a putut observa în mai multe cazuri, unul dintre ele fiind al motanului Marcus, unul din bolnavii de FIV, (HIV-ul pisicilor), un virus netratabil care slăbește sistemul imunitar și crește susceptibilitatea la alte boli. 

„Marcus a trăit în primii ani în Ciurbești. Acolo el arăta foarte în regulă, era îngrijit. Eu mă jucam cu el, îl alintam, în hrăneam. Era foarte iubitor. Motiv pentru care Gianina l-a declarat preferatul căsuței. El a fost transferat ulterior în Bucium, acolo unde a și murit”, relatează Mihaela, una din sursele PressOne.

Marcus, același motan, în două momente diferite: august 2020 / decembrie 2020

„Felul în care era amenajat locul era total neadecvat, pentru că întreținea focarul de infecție și bolile de acolo. Și mă refer aici la pătuțurile, pernele, păturicile care nu puteau fi igienizate corect”, povestește Mihaela. fostă voluntară acolo. 

Fotografii realizate în iulie 2023 de Mihaela, în adăpostul „Căsuța Pisicească”

„S-au iscat foarte multe epidemii, de tot felul de boli. Inclusiv panleucopenia, care a omorât extrem de mulți puiuți acolo. Panleucopenia se manifestă foarte urât, e efectiv o moarte în chinuri. (…) Există riscuri chiar și pentru pisicile vaccinate. Bineînțeles, nu s-a ținut cont de lucrul ăsta.  E o chestie extrem de șocantă să ai o astfel de boală la tine în adăpost și să moară sub ochii tăi, în curtea ta și tu să aduci în continuare alte animale și să pretinzi că le salvezi.”

„Mureau în număr foarte mare. Până la 80 de pui au murit. Mureau câte zece pe zi, efectiv.” 

Mihaela, voluntar la „Căsuța Pisicească”

Mihaela povestește și despre o discuție pe care a avut-o la un moment dat cu Gianina, în care aceasta i-a recunoscut că punea la un loc cu pisicile din adăpost pui nevaccinați. În adăpost erau atât de multe decese, încât Gianina abia dacă apuca să posteze pisicile pe pagina de Facebook, că acestea mureau imediat după. 

„Îi tot recomandam «vă rugăm frumos nu mai preluați, vă rog din tot sufletul», la un moment dat chiar i-am propus să dăm în adopție tot ce aveți, să încercăm să ținem sub control, pentru că acolo este un focar efectiv de infecție. Zicea că da, dar următoarea zi vedeai pe Facebook că iar a preluat nu știu câți”, spune Iulia, medic veterinar. 

Pisici paralizate, cu donatori la distanță, dar în suferințe crunte 

La Căsuța Pisicească erau și câteva pisici paralizate, care deși aveau donatori la distanță care plăteau sume considerabile lunar pentru ele, erau în continuare în stare deplorabilă.

„Pisicile paralizate nici măcar nu aveau pătuțuri adecvate. Erau niște lăzi din plastic, tăiate, în care se târau ca să intre. Bineînțeles, se răneau în ele. Spațiul în care stăteau pisicuțele paralizate era ca o celulă”, relatează sub protecția anonimatului Mihaela. 

„Foarte multe aveau nevoie de vidarea vezicii urinare. Din păcate, treceau zile întregi în care nimeni nu făcea acest lucru”, spune Mihaela. 

Mihaela spune că singurul animal paralizat care a supraviețuit a fost un motan pe nume Jimmy. „A fost salvat de o voluntară care l-a luat din Căsuța fără voia Gianinei și l-a dus de urgență la medic. A fost dus cu carne vie. Eu știu acel motănel de când a fost adus prima dată și era întreg. Pentru că ea a justificat imaginile respective pe care eu le-am postat în momentul în care am divulgat tot ce s-a întâmplat la Căsuța Pisicească că el așa a fost adus, din stradă.”

La Căsuța Pisicească sunt și câini 

Din când în când la Căsuța Pisicească sunt aduși și câini. Dacă legislația în privința pisicilor este una mai puțin restrictivă, același lucru nu este valabil și în cazul câinilor. 

Au existat pui, inclusiv cel din imagine, care au murit în adăpost de parvoviroză, o boală asemănătoare cu panleucopenia la pisici. Foști voluntari susțin că și câinii ar fi fost abuzați, în loc să li se dea șansa la o viață mai bună. 

„Nici bine nu treceam de poartă și ea (Geanina, nr.) înjura toți cățeii. Îi împingea cu piciorul. Eu îi alintam și îi spuneam să mă lase să trec și îi mângâiam pe cap. Ah, că e violent, că ăla o să te muște, dar pe mine nu mă mușca nici un cățel, că mă comportam frumos cu ei. Și dacă o zgâria o pisică, le izbea, le împingea, le înjura”, susține Mihaela, fostă voluntară. 

„A avut și o cățea paralizată și și-a bătut joc de ea în ultimul hal: o ținea nesterilizată, netratată. Era ținută în niște condiții necorespunzătoare, era destul de sălbatică și nu putea să o manipuleze. Era o cățea de talie mare, deci din start, nu sunt de acord să ții în viață un cățel de talie mare paralizat pentru că nu îl poți îngriji corespunzător. Fac escare, se infectează. Eu m-am oferit să o ajut să o sterilizeze, dar tot amânau”, confirmă la PressOne Iulia, medic veterinar din Iași. 

Între timp, Gianina, proprietara adăpostului, îi certa pe Facebook pe cei care nu donau suficient pentru cățeii strânși de ea. 

Gianina făcea chiar ea tratamentele în adăpostul care funcționa fără autorizație

„Am observat un puiuț că era într-o stare foarte gravă. Respira foarte greu și era tras la fățucă și apatic. Am fugit cu el la urgențe. Simțeam cum se stinge în brațele mele. Când am ajuns acolo, doamnele au concluzionat că a fost intoxicat. I se administrase o pipetă de deparazitare și i s-a dat o doză prea mare, după ureche; și nu fusese primul caz în care s-a întâmplat asta. Au mai fost puiuți care au murit din cauza dozelor neadecvate de deparazitare”, susține Mihaela. 

Cei care au colaborat cu Căsuța spun că au văzut mai multe nereguli – de la lipsa carnetelor de sănătate, a procedurilor stricte pentru prevenirea bolilor, până la tratamente, deparazitări și vaccinuri făcute într-un adăpost fără medic veterinar permanent.  

„Gianina le dădea diverse tratamente după ureche, și alea rar, doar când se agrava foarte tare o afecțiune și când era deja răspândită la foarte multe pisici. Pentru că acolo nu exista carantinare. Nu exista protocol de separare a pisicuțelor bolnave de cele sănătoase”, spune Mihaela. 

„Era clar o neglijență venită din partea lor, la fel și cu automedicația. Ea îmi spunea că le administra tratament, chiar și injectabile, nu neapărat pastiluțe, că orice proprietar la nevoie administrează, însă ea le face tratamente injectabile, perfuzii subcutanate, tot felul”, spune și Iulia, medic veterinar. 

Orice adăpost autorizat ar trebui să respecte niște proceduri clare, după cum spune și doctorul Ludovic Băcușcă. Doar că, conform unui răspuns transmis de Direcția Sanitar Veterinară Iași, Căsuța Pisicească nu este înregistrată sanitar veterinar.

„Dacă sunt două pisici într-o casă, avem nevoie de două litiere, două boluri de apă, două boluri de mâncare cel puțin. În momentul în care o pisică a folosit litiera, cealaltă nu se va mai duce. Vorbim doar de două pisici, gândiți-vă la o aglomerare de 30.

Legea stipulează foarte clar ca orice adăpost de animale trebuie să aibă un contract de colaborare cu un cabinet veterinar pentru că orice tratament, orice manoperă chirurgicală sau non-chirurgicală asupra unui pacient trebuie făcută de un medic veterinar sau de un specialist în domeniu. Trebuie să aibă măcar un curs de tehnician veterinar în spate”, precizează doctorul Băcușcă.

Deși în acte asociația a fost înființată de patru persoane, dintre care și un medic veterinar din Iași, în adăpost nu lucra niciun medic veterinar în mod constant. 

Într-un interviu pentru PressOne, Gianina Asavei recunoaște acest lucru. 

„Noi nu avem medici la adăpost. Atunci când avem o problemă, mergem la cabinete. Depinde de problemă. Ni se dă o rețetă sau un tratament anume de urmărit și eu îl efectuez”, precizează Gianina Asavei. 

Întrebată dacă a făcut până acum tratamente injectabile la adăpost, Gianina a răspuns: „Da, aș putea să vă spun că nu, dar da. Am făcut.”

Cum a încercat Mihaela să facă public ce se întâmplă în adapost

După mai multe abuzuri pe care Mihaela le-a descoperit, ea s-a hotărât să se întoarcă la Căsuța și să filmeze în ce stare erau pisicile în vara lui 2023. 

„Pisici bolnave peste tot. Erau pisicuțe zombie. Blănița lor era sub orice critică de mizerabilă, miroseau îngrozitor, toate aveau secreții. Toate. Una în mod special avea gura plină de sânge. Nu putea să se hrănească. Mieuna foarte gâjâit și înfundat”, povestește Mihaela. 

Fotografii realizate de Mihaela în iulie 2023

„O altă pisicuță, Bella, am crezut că e moartă. M-am speriat și am început să plâng”, spune Mihaela. Bella nu a murit atunci. A fost salvată de o altă iubitoare de pisici și dusă de urgență la veterinar.

„Eu știu cum am găsit-o pe Bella cand a fost adusă la cabinet. Știu că blănița ei odată albă și pufoasă acum era plină de câlți. Știu că i-am simțit oasele într-un mod înfricoșător când am pus mâna pe ea. Știu că nu așa ar trebui să arate o pisică de care se presupune că cineva a avut grijă. Știu și vreau să cred că un animal nu merită să trăiască așa”, a scris tânăra pe Facebook. 

Noul adăpost

În 2023, pentru că terenul închiriat pe care se afla spațiul din Bucium a fost câștigat la licitație, Gianina a trebuit să mute adăpostul într-o altă comună, în Bârnova. Ea susține că a construit adăpostul nou din donațiile oamenilor și că acesta ar fi costat-o 40.000 de euro. 

Nu spune cât a dat și pentru teren, pentru care a cerut în repetate rânduri, și a și primit, bani. 

Deși adăpostul pe un singur nivel are doar 190 mp, pe numele Gianinei în luna septembrie existau trei terenuri în acea zonă cu o suprafață totală 2.347 mp (1.124 + 604 + 619). Nici unul nu era trecut în proprietatea Asociației Căsuța Pisiceasca.

Inițial, a anunțat că ar vrea să construiască un adăpost doar pentru pisici, dar a recunoscut ulterior că acolo se va afla și casa ei.

„Terenul pe care l-am achiziționat este cu mult mai mare față de cât de zona unde este căsuța. Pisicuțele au strâns 4.000 euro pentru teren. Eu a trebuit să acopăr toată suma ca să-l cumpăr. O să mă mut și eu acolo ca să am grijă de ele”, spune, pentru PressOne, Gianina Asavei.

Ea are și o explicație cu privire la motivul pentru care terenul pe care se află adăpostul nu se află în proprietatea asociației. 

„După ce am obținut un împrumut din bancă, am creditat Căsuța cu sumele necesare ca să finalizez clădirea și mi-am zis că nu mai vreau banii înapoi, dar că nu o să mai trec terenul pe numele Căsuței”, spune Gianina. 

Deși a tras apă și gaz și a și construit adăpostul, în actele consultate în luna septembrie 2023 nu a apărut nicio autorizație de construcție emisă pe acel teren.  

Întrebată cu privire la acest aspect, Gianina Asavei a răspuns că actele de întabulare nu au fost finalizate și că e în proces de obținere a tuturor documentelor necesare.

Amenințările 

„Pozele și filmulețele le-am postat prima dată în mediul online sub anonimat”, povestește Mihaela, referindu-se la fotografiile și filmările realizate în adăpostul din Bucium, pe care însă le-a făcut publice mai târziu, când acesta se mutase în Bârnova. „Am început să primesc mesaje de atac, printre care și mesaje de amenințare de la individul care era în cadrul staff-ului când eram eu la Căsuța. Mi-a spus în primă fază că dacă știa pentru ce fac pozele mă scotea de cap afară, apoi a continuat cu alte amenințări. Că o să mă găsească, că o să văd eu ce pățesc.”

Mai târziu, Mihaela a mers să vadă și condițiile din adăpostul cel nou. 

„Acolo am fost imediat întâmpinată de individul care mă amenințase. Și am fost amenințată, înjurată, urmărită cu mașina. Efectiv îndepărtată cu forța de perimetrul adăpostului”, povestește Mihaela.  

Pentru PressOne, Gianina Asavei susține că Andrei Amarandei nu este angajat la Căsuța Pisicească, ci doar „este prietenul angajatei noastre” și susține că incidentul „a fost pe domeniul public, nu a fost pe domeniul privat”. 

În urma incidentului, Mihaela s-a dus să facă plângere la poliție. Ea susține că polițistul a încercat să o intimideze pentru a-și retrage plângerea.

Ulterior, Mihaela a aflat că pe numele ei s-ar fi făcut o plângere la poliție. 

Pentru PressOne, Gianina Asavei confirmă că, într-adevăr, a făcut o plângere împotriva Mihaelei pentru că „a făcut poze la pisici fără să mă întrebe de ce arată așa. Poate că aveam o explicație. (…)”.

Donații de mii de euro strânse pe Revolut în contul unei asociații care nu există 

Căsuța Pisicească a existat încă de la înființare datorită donațiilor. Cu donații strânse în conturile private, Căsuța a funcționat timp de patru ani fără ca măcar să fie înregistrată ca ONG. Chiar dacă în 2022 Asociația Căsuța Pisicească s-a înființat legal, Gianina a continuat să strângă donațiile în contul său de Revolut. 

Mădălina Marcu este primul consultant român în filantropie, cofondator al Școlii de Fundraising și director dezvoltare resurse Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), organizație care a și elaborat un Ghid pentru donatori.   

Ea este de părere că donatorii au responsabilitatea de a se educa și de a trata donațiile către organizațiile neguvernamentale cu „același tip de discernământ” pe care îl au în orice act care implică datul unor bani. 

„V-ați da banii să cumpărați un televizor într-un cont de Revolut? Evident că nu. Atunci nu facem asta nici în cazul donațiilor. Revolut-ul nu este un canal oficial de colectă. E un canal personal”, spune Mădălina Marcu. 

Ruxandra*, streamer pe platforma Twitch, cunoscută sub numele de Reallyrux, a organizat o strângere de fonduri pentru asociația Căsuța Pisicească în luna decembrie 2023, în urma căreia s-au adunat puțin peste 1.000 de euro. 

Ruxandra povestește cum a primit într-o zi un mail din partea Asociației Căsuța Pisicească în care i se cerea ajutorul. 

„Mi-a dat un mesaj foarte drăguț, ca și cum ar fi din partea pisicilor. Mi-a povestit că au 180 de pisicuțe, că au facturi neplătite la veterinari, că nu vor mai avea curând ce mânca și că au un nou sediu. Mi s-au părut și atunci multe 180 de pisici, dar m-am gândit că trebuie să le ia cineva de pe stradă. M-am uitat pe site-ul lor, Instagram și Facebook. Totul părea în regulă. Mi s-a părut interesant și că am avut încurajarea oamenilor din chat-ul meu, care erau din Iași și au auzit de asociație”, a povestit Ruxandra. 

Doar că, ulterior, asociația nu a revenit cu nicio dovadă privind felul în care au fost cheltuiți banii. 

„Acești bani s-a dus direct în contul de Paypal al Asociației. Eu de obicei fac un follow up comunității mele. Mă așteptam să vină cu un update în care să arate o poză ceva, dar nu s-a întâmplat asta. Mi se pare că a avut această atitudine în care a încercat să mă câștige la început, m-a câștigat și a luat banii”, a spus Ruxandra. 

De asemenea, Ruxandra spune că inițial i s-a cerut ca banii pe care îi strânge să-i direcționeze în contul de Revolut care aparținea uneia dintre voluntarele de la adăpost. 

„Pentru că m-am simțiti păcălită și dezamăgită, am donat personal suma în contul altei asociații în care am încredere 100%. Am făcut donație în cont cu contract de sponsorizare”, a povestit Ruxandra. 

Gianina Asavei recunoaște și că strânge banii în contul său de Revolut și spune că a ales această metodă pentru că „este foarte rapidă”, însă susține că banii strânși astfel sunt contabilizați. „Contabila îmi ia extrasele și de pe Revolut tocmai ca să nu fie discuții”, susține ea. Întrebată cum separă donațiile de tranzacțiile personale, Gianina a spus că, atunci când îi trimite bani, familia „specifică scopul, ca să nu se încurce”.

Transparența în organizațiile neguvernamentale

Nu este clar câți angajați avea Căsuța cu și fără forme legale. În postările sale pe Facebook, Gianina prezenta acest lucru ca fiind opțional. În prezent, Gianina Asavei susține că la adăpost există un singur angajat cu carte de muncă. În schimb, recunoaște că a primit o amendă de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) în valoare de 20.000 de lei.

„Au venit cei de la ITM și au găsit o fată care desfășura activități de voluntariat. De fapt era o activitate prealabilă angajării, să zic așa. Fata este angajată acum. (…) A venit ITM-ul și a spus că ea primește bănuți, da, primea bănuți, pentru că voiam să ne ajutăm reciproc, dar nu ca și salariu, ci ca ajutor pentru voluntariat, ceea ce e permis de lege. Am intrat în instanță să contestăm amenda de 20.000 de lei”, spune Gianina Asavei. 

Conform legii nr. 78 din 24 iunie 2014 activitatea de voluntariat nu se remunerează și nici nu poate înlocui munca plătită. 

Întrebată dacă a mai avut și alți angajați fără carte de muncă, Gianina Asavei a răspuns că: „Înainte de a fi asociație, vă dați seama că cineva ne ajuta. Tot la fel, ne ajutam reciproc. Erau bănuți din donații”. 

Deși cerea bani începând de la facturi la gaze, apă, mâncare, până la salariile fetelor de la curățenie, nu exista și transparență în ceea ce privește cheltuirea banilor. 

De exemplu, într-o postare din 11 februarie 2022, Gianina i-a pus pe oameni să calculeze cât are de dat pentru factura la curent. În alta, spune direct – 9.000 de lei pe trei luni. În niciuna din dăți nu a atașat și o dovadă care să susțină acest lucru. 

Spunea că pierde bonurile, că nu poate afișa cheltuielile la cabinete pentru că i se aplicau prețuri speciale pentru adăpost sau că oamenii ar trebui să meargă pur și simplu pe încredere. 

În ceea ce privește prețurile preferențiale, din puținele facturi atașate se poate vedea că adăpostul primea reduceri substanțiale în cabinetele veterinare. De exemplu, în luna septembrie 2023 a primit o reducere de 1.240 de lei de la spitalul veterinar din cadrul Facultății de Medicină Veterinară din Iaşi, adică mai mult de 50% din suma pe care trebuia să o plătească inițial. 

În bilanțul contabil din 2022, Căsuța Pisicească a declarat că pe parcursul anului a strâns doar 25.066 lei, din care mai puțin de 3.000 de lei au fost profit. În realitate, dacă aduni sumele pentru care Gianina mulțumea donatorilor pe pagina de Facebook, rezultă că încasările Căsuței au fost de cel puțin două ori mai mari. 

Doar din câteva campanii de strângere de fonduri din 2022 de pe Facebook și platforma Gogetfunding s-au strâns mai mult de 23 de mii de lei. 

Asociația Căsuța Pisicească a primit bani inclusiv de la compania de salubritate a orașului, cea care este responsabilă cu gestionarea câinilor fără stăpân de pe domeniul public. Salubris a spus că nu a avut un contract de prestări servicii cu adăpostul, însă recunoaște că a oferit în anul 2022 o sponsorizare de 4.000 de lei Asociației Căsuța Pisicească. 

Mai adăugăm donatorii generoși, precum elevii de la o școală din Iași care au adus în două tranșe aproximativ 5.000 de lei, persoana care a donat 1.000 de lire pentru teren, familia care a adus 2.500 de lei, 3.500 de lei strânși din sponsorizări și redirecționarea a 3.5%, toate facturile despre care Gianina a scris că au fost achitate mulțumită donațiilor și zecile de comentarii de la oameni care au postat detaliile tranzacțiilor către conturile private ale Gianinei. 

Mădălina Marcu, director dezvoltare resurse Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), spune că sunt patru aspecte la care ar trebui să fim atenți atunci când vrem să facem o donație către o organizație neguvernamentală. 

„Cred că un lucru esențial pe care îl poate face fiecare donator înainte să facă o donație este să intre pe site. Acolo trebuie să găsească rapoartele anuale. Ele nu trebuie să fie frumoase, să nu fie tehnoredactate incredibil, dar trebuie să existe. (…) Partea de raportare narativă nu este obligatorie. E o chestiune care ține de o bună relație cu comunitatea din care face parte. Însă odată ce ți-am dat banii, primesc vreo informare despre ce s-a întâmplat cu banii mei? Un mail, un telefon, un SMS, măcar pe Facebook să scrii, dacă nu ai datele mele de contact”, explică Mădălina Marcu. 

Mădălina Marcu consideră și că „de multe ori toată zona asta de transparență nu este din rea voință, ci din lipsă de capacitate”.

„Sunt convinsă că și organizațiile acestea mici preferă mecanisme mai simple. Nu din rea intenție, ci pentru că trebuie să simplifice lucrurile. Pentru că nu are suficientă disciplină acel om, resurse, timp. Sunt multe aspecte de luat în calcul. Legal și logic este să funcționăm într-un mod oficial și organizat”, crede Mădălina Marcu. 

„Pot să ajung să zic că nu îmi pasă, am cunoscut-o pe doamna respectivă cu animalele, am fost la ea la adăpost, am lăsat banii în pușculiță, nu mi-a trebuit nicio chitanță, am încredere că îi va folosi bine. Sigur, poate fi și genul acesta de atitudine. Dar ar trebui să ne fie clar că lucrurile astea ar putea să facă organizației mai mult rău, tocmai pentru că nu am insistat să primim chitanța respectivă”, a spus Madălina Marcu. 

Pisicile fără stăpân din România, ignorate de lege. Autoritățile din Iași, indiferente la cazul de la Căsuța Pisicească 

În România, legea ignoră aproape cu desăvârșire problema pisicilor fără stăpân, pentru care nu există nici măcar o statistică oficială. Ba mai mult, statul nu obligă stăpânii să sterilizeze sau să microcipeze pisicile. Deși abandonul oricărui animal se sancționează contravențional (cu sume între 3.000 și 12.000 de lei), în lipsa elementelor de identificare a stăpânului, autoritățile nu pot lua nicio măsură. Constituie infracțiune, potrivit legii, doar abandonul câinilor revendicați din adăposturi și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Conform unui răspuns furnizat redacției PressOne de Protecția Animalelor Iași, organizarea unui adăpost neautorizat nu este o faptă sancționată separat, ci se consideră că „persoanele care dețin un număr mai mare de animale au obligația de a respecta normele în materie de protecție a animalelor, ca şi orice persoană fizică sau juridică”. 

Aceeași instituție a specificat că a realizat un control la Asociația Căsuța Pisicească din Iași, în data de 11.08.2023, „conform procedurilor legale, fără a fi notificată în prealabil persoana în cauză”, care s-a soldat cu „măsura sancționării contravenționale cu avertisment” față de reprezentantul asociației. 

Căsuța Pisicească în prezent

Gianina Asavei susține, pentru PressOne, în data de 21 ianuarie 2024, că în adăpost se aflau, la data respectivă, „aproximativ o sută de pisici”. Întrebată cum ține evidența lor, Gianina spune că „își notează”, și că pisicile ar avea carnete de sănătate – cu excepția puilor care n-ar avea schema de vaccinare completă. Asta deși medicii care vaccinează animalele au și obligația de trece vaccinurile în carnetele de sănătate.    

În ceea ce privește măsurile de prevenire a bolilor, Geanina susține că în adăpost se folosesc zilnic dezinfectanți, că pisicile cu virusul imunodeficienței feline (FIV) și leucemie felină (FELV) sunt izolate de pisicile sănătoase și că atunci când pisicile sunt aduse în adăpost sunt separate pentru o perioadă. 

Gianina Asavei recunoaște că aceste condiții nu existau în celelalte locații pe care Căsuța Pisicească le-a avut în trecut, dar susține că ele ar exista la noul adăpost. 

În anul 2023, din doar două postări pe Facebook, pentru Căsuța Pisicească s-au strâns peste 15.000 de lei de la mai mult de 300 de donatori. Cu toate astea, pisicile, după ce au îndurat canicula din vară în construcția improvizată din câmp, au de îndurat acum frigul iernii.

Geanina Asavei susține că oricine poate merge, în acest moment, să verifice cum trăiesc pisicile din adăpost. Și că pozele și filmările foștilor voluntari au doar rolul de a-i discredita activitatea.

„Răul pe care l-a făcut dânsa (Mihaela, nr.) a fost special făcut doar ca să ne denigreze. Nu a spus nicio secundă ce lucruri bune am făcut, doar ce lucruri rele am făcut”, spune Geanina Asavei în interviul pentru PressOne în ianuarie 2024.

La PressOne recunoaștem și apreciem rolul esențial pe care organizațiile societății civile îl joacă în protecția și bunăstarea animalelor. Implicarea acestora suplinește, deseori, eforturile insuficiente ale instituțiilor statului român și contribuie semnificativ la îmbunătățirea vieții animalelor. Prin urmare, dorim să subliniem că scopul acestui articol nu este să minimalizeze sau să neglijeze importanța acestor organizații în societatea noastră. Cu toate acestea, angajamentul nostru față de jurnalismul obiectiv și responsabil ne obligă să aruncăm o lumină și în această direcție, asupra unor aspecte care necesită atenție și îmbunătățire.

*Numele reale ale unora dintre persoanele cu care am discutat au fost ascunse pentru a asigura confidențialitatea și securitatea acestora.