Cât de bine se pricep românii să-și administreze banii? Beneficiile predării educației financiare interdisciplinare în școlile din România, unde 1 din 3 români este analfabet în acest domeniu (P)

La nivel statistic, în România, maxim 10% din populație poate fi considerată alfabetizată din punct de vedere financiar. În țara noastră, 24% dintre salariați continuă să primească banii exclusiv în numerar, iar 31% dintre cetățeni nu au cont deschis la o instituție bancară. 

În acest cadru, BCR a creat proiectul educațional LifeLab, care integrează concepte financiare în mod interdisciplinar, acoperind toate nivelurile de învățământ. Scopul este de a le oferi elevilor cunoștințe de educație financiară, de a-i învăța să ia decizii informate, să exerseze planificarea și să colaboreze în echipă. Profesorii joacă un rol esențial în acest proces și, prin intermediul programelor de formare, devin promotori ai educației financiare interdisciplinare, învățând totodată să-și gestioneze eficient propriile finanțe.

LifeLab a pornit cu un program pilot, desfășurat în anul școlar 2022-2023, în 2 școli din România, unde au fost implicați 50 de profesori și 1200 de elevi. A doua ediție a programului, din anul școlar 2023-2024, presupune o extindere în 10 școli din 4 județe din România: Brașov, Mureș, Prahova și Suceava. 

După evaluarea proiectului educațional pilot LifeLab și lecțiile învățate din acesta, completate de alte soluții obținute prin consultări cu experți în educație din sectorul public și non-profit, precum și prin analiza altor modele de educație financiară existente în diverse state europene și în România, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, sprijinit de BCR, a elaborat raportul de politică publică intitulat „Educația financiară – între necesitate și oportunitate.”

Documentarea implementării proiectului pilot LifeLab s-a desfășurat pe parcursul unui an școlar, incluzând cercetări pentru a măsura progresul obținut. Rezultatele au arătat o creștere de 19% în cunoștințele financiare ale elevilor de gimnaziu și de 15% în cazul elevilor de liceu.

Pentru a înțelege mai bine de ce este importantă educația financiară în școli, modul în care este implementată interdisciplinare, dar și beneficiile acesteia, am stat de vorbă cu Claudia Petrescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții.

„Educația financiară ne ajută să înțelegem mai bine procese economice și deciziile politice”

Raportul „Educația financiară între necesitate și oportunitate”, așa cum explică Claudia Petrescu, și-a propus să facă o analiză a cauzelor nivelului redus de alfabetizare financiară a românilor și să vină cu soluții pentru o mai bună formare a competențelor financiare în rândul elevilor, prin introducerea elementelor de educație financiară în curriculumul școlar la toate ciclurile de învățământ. 

„Educația financiară se referă la activitatea de formare de cunoștințe și abilități (competențe) de a gestiona eficient finanțele personale și nu numai. Se referă la cunoașterea banilor, dar și a modului de gestionare a acestora prin economisire, investire sau creditare, relația cu mediul bancar, asumarea de riscuri financiare etc”, explică cercetătoarea.

Raportul încearcă să răspundă la problema nivelului scăzut al competențelor financiare pe care sistemul de învățământ românesc le formează ca urmare a înțelegerii limitate a importanței acestora, dar și a modului de predare și al nivelului redus de cunoștințe privind educația financiară în rândul cadrelor didactice. 

Principalele concluzii ale raportului recomandă includerea unor aspecte esențiale de educație financiară în programele școlare obișnuite, pentru a fi mai ușor de înțeles de către elevi. De asemenea, se sugerează pregătirea profesorilor pentru a înțelege mai bine conceptele de educație financiară și cum să le predea la clasă.

Claudia Petrescu consideră că un copil care primește educație financiară la școală va deveni un adult mai bine informat despre cum să-și gestioneze banii. Acesta va ști cum să ia un credit în mod responsabil și să înțeleagă riscurile, contribuind astfel la dezvoltarea societății.

„Educația financiară i-ar putea ajuta pe oameni să înțeleagă mai bine procese economice și deciziile politice. Poate că și antreprenoriatul ar fi mai dezvoltat, deoarece oamenii și-ar putea dezvolta mai ușor o afacere, atunci când înțeleg riscurile și beneficiile financiare”, susține experta.

„30% dintre români sunt analfabeți financiar”

Pressone: Ce spun statisticile, privind educația financiară în România?

Claudia Petrescu: Statisticile arată că nivelul de alfabetizare financiară este redus în România comparativ cu alte țări UE. Conform ultimelor date ale Eurobarometrului care măsoară cunoștințele și competențele în domeniul educației financiare din 2023 (Eurobarometrul 525/2023), 30% dintre români sunt analfabeți financiar și doar 13% au informații și competențe financiare la un nivel ridicat. Dacă România are cel mai mic procent de persoane care au informații și competențe financiare bune, în Olanda, Finlanda, Danemarca, Estonia procentul lor ajunge în jur de 40%. 

Studiul BCR (2023) privind Gradul de alfabetizare financiară în rândul populației adulte, urbanizate, din România, realizat de BrandBerry, arată un nivel general foarte redus al cunoașterii și înțelegerii conceptelor și termenilor financiari în rândul populației. 

Dintre participanții la studiu, 76% s-au declarat puțin sau deloc optimiști când se gândesc la viitor din punct de vedere al aspectelor ce țin de sfera financiară. Majoritatea celor investigați s-au declarat nesiguri sau foarte nesiguri referitor la posibilitatea a se identifica în mod optim riscurile pe care le presupun eventualele investiții și în capacitatea de a calcula corect costurile asociate creditelor.

Pornind de la educația financiară, care este situația la nivel de România și de ce este important să normalizăm discuțiile despre bani?

Ponderea redusă a populației din România care deține competențe în domeniul financiar solicitate de către viața socială modernă nu este consecința unei situații de termen scurt, ci se explică prin lipsa de acțiune concretă în această direcție din perioada anterioară, când educația financiară fie a fost total ignorată, fie a reprezentat doar o temă secundară pentru societate, în sens larg, și pentru școală și familie, în sens restrâns. 

Deficiențele în cunoașterea și operarea cu noțiuni și instrumente financiare generează diverse situații de risc și vulnerabilitate atât la nivel individual, cât și la nivel de societate. La nivel individual, necunoașterea și neînțelegerea instrumentelor financiare de către o persoană conduce la utilizarea eronată a acestora, la probleme în gestionarea propriilor resurse și dificultăți în asigurarea bunăstării (la nivel individual sau familial). Spre exemplu, avem persoanele care iau credite bancare și nu înțeleg riscurile asociate și nici cât este dobânda pentru acestea sau cei care nu vor să utilizeze cardurile bancare. 

La nivel de colectivitate, deficiențele în domeniul educației financiare se transpun în obstacole majore ale proceselor de dezvoltare și dinamizare a vieții economice. Lipsa cunoștințelor în domeniul educației financiare la nivelul populației determină reducerea șanselor de dezvoltare a inițiativelor antreprenoriale de succes sau probleme sociale date de ineficiență în valorificarea oportunităților sau adaptabilitate redusă la situații de criză și ajustare a coordonatelor vieții economice. 

Spre exemplu, avem lipsa de înțelegere a mecanismelor de finanțare ale UE și învinovățirea UE pentru lipsa creșterii pensiilor sau salariilor când de fapt vina este a eficienței economice reduse a capacității limitate de colectare a taxelor etc. 

În ultimii ani s-au făcut pași importanți în introducerea educației financiare în școli. Aceste demersuri începute de către organizații ale societății civile (APPE, Junior Achievement etc) sau actori privați precum BCR, au fost completate și de cele ale Băncii Naționale sau ASF. În 2018, Ministerul Educației Naționale, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor au încheiat un Protocol de colaborare pentru realizarea de activități comune în domeniul educației financiare și elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară.

Strategia Națională de Educație Financiară 2024 – 2030 a fost adoptată pe 11 Aprilie 2024 și urmează a fi pusă în aplicare în următoarea perioadă. Noua lege a învățământului preuniversitar (Legea 198/2023) prevede la art. 88, pct. 10, ca educația financiară să fie una dintre temele ce trebuie incluse obligatoriu în planurile cadru de învățământ, în programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar. 

Cum stăm la acest capitol, în comparație cu alte țări europene?

Dacă ne uităm la nivelul de cunoștințe și competențe financiare al României, așa cum a reieșit la Eurobarometrul din 2023, suntem pe ultimul loc în ce privește procentul celor care îl au ridicat. Dar dacă ne uităm la ce se întâmplă și la ei cu predarea educației financiare în școli, putem spune că nu avem disciplină distinctă de educație financiară, ci elemente care sunt predate în cadrul diverselor discipline sau în activități extracurriculare.

Cu toate acestea, centrarea pe competențele care trebuie formate elevilor, printre care și cele antreprenoriale sau economice, fac ca să fie predate noțiuni de educație financiară.

Care crezi că sunt principalele beneficii ale introducerii educației financiare în școli?

Principalele beneficii ale introducerii educației financiare în școli sunt în special pe termen lung, și sunt legate de o mai bună gestionare a banilor: administrarea mai bună a bugetelor personale, dobândirea unor competențe de economisire și investiție a banilor, utilizarea produselor financiare și bancare sau achiziția responsabilă de credite. În același timp, un beneficiu major poate fi legat de stimularea antreprenoriatului și de a oferi viitorilor antreprenori instrumentele necesare de administrare a afacerii.

„Este nevoie de acțiuni pe termen lung și care să fie permanente”

Ce înseamnă integrarea conceptelor financiare la nivel interdisciplinar, în toate ciclurile de învățământ, și care sunt avantajele acestui lucru?

Există mai multe modalități de predare a educației financiare în sistemul românesc de învățământ: ca disciplină opțională /curriculum la decizia școlii/ curriculum în dezvoltare locală; în cadrul orelor de dirigenție sau consiliere sau al altor discipline sau în cadrul programului Școala Altfel.

Abordarea educației financiare în școală variază de la predarea acesteia în cadrul materiilor considerate conexe, precum matematică sau economie, până la predarea acesteia interdisciplinar, prin introducerea elementelor de educație financiară în materii dintre cele mai variate: de la limba română, limbi străine, până la religie. 

Practic, interdisciplinaritatea presupune că diferite noțiuni de educație financiară să fie predate la materii diferite, evident adaptate la specificul conținutului lecției.

Ideea este nu să avem o nouă disciplină, ci elevii să primească aceste noțiuni de educație financiară și să își dezvolte competențele aferente în timp ce învață la alte materii.

În acest mod, și lecțiile devin mai interactive și mult mai practice. Materialele didactice utilizate pentru predarea educației financiare sunt adaptate vârstei elevilor, iar competențele a căror dezvoltare este urmărită în cadrul orelor de educație financiară diferă, firește, de la ciclul primar, la cel gimnazial și liceal.

Poți oferi câteva exemple concrete despre ce înseamnă ca profesorii să introducă elemente de educație financiară la toate materiile?

Spre exemplu, la orele de religie educația financiară a fost integrată prin intermediul „Pildei talanților”, la Limba română se discută despre educație financiară în cadrul lecțiilor despre „Dănilă Prepeleac”, „Două loturi” sau romanul „Enigma Otiliei”.

LifeLab vine cu soluții concrete pentru a dezvolta acest aspect, însă, la nivel de societate, instituții, legi, cum simți că integrăm importanța educației financiare în școli, este o prioritate?

Din păcate, în România sunt multe priorități de rezolvat și atunci este greu de spus care este mai importantă. Faptul că a fost aprobată Strategia Națională de Educație Financiară, cred că arată că este o prioritate. Problema care se pune este cum implementăm această strategie.

Dacă o implementăm prin a face anual niște evenimente de ziua educației financiare, nu vom rezolva nimic. Este nevoie să avem acțiuni concrete pe termen lung implementate în școli și nu doar la cele 2 discipline de educație antreprenorială sau la modulele de la educație civică. Este nevoie de acțiuni pe termen lung și care să fie permanente.

Principalele lecții învățate din proiectul pilot LifeLab sunt:

• Importanța activităților practice și a interacțiunii cu specialiștii: Au un rol extrem de important pentru stimularea curiozității elevilor și menținerea interesului acestora pentru activitățile educaționale.
• Integrarea educației financiare în discipline diverse: Elevii participanți la proiectul pilot au apreciat integrarea elementelor de educație financiară în cadrul altor materii și au considerat mai atractiv acest mod de predare.
• Dezvoltarea competențelor profesorilor: Evaluarea a arătat că proiectul pilot a avut un impact pozitiv asupra competențelor cadrelor didactice, dar și asupra încrederii acestora în capacitatea lor de a preda educație financiară.
• Alocarea de timp pentru implementare: Profesorii participanți la proiectul pilot au semnalat necesitatea alocării de timp în contextul resursei umane limitate și care necesită pregătire pentru adaptarea la necesitățile de învățare ale elevilor.
• Motivarea cadrelor didactice pentru predarea educației financiare este esențială pentru succesul inițiativelor în domeniu. În cadrul evaluării proiectului pilot, profesorii participanți au semnalat trei stimulente principale: (1) acordarea de recompense de tip credite sau diplome, (2) demonstrațiile susținute de experți, care pot contribui la creșterea abilităților profesorilor, și (3) conștientizarea importanței acestei discipline pentru viitorul elevilor, care îi poate inspira să contribuie la formarea unor generații educate și responsabile financiar.
• Intensificarea colaborării dintre profesori, elevi, părinți: Un rezultat al implementării proiectului pilot, cât și o necesitate pentru proiectele viitoare.
• Impactul pozitiv asupra nivelului de cunoștințe ale elevilor, asupra relației acestora cu școala: Potrivit evaluării, proiectul pilot a dus la creșterea nivelului de cunoștințe financiare ale elevilor participanți, dar a contribuit și la creșterea interesului acestora pentru materiile care au inclus elemente de educație financiară și la îndreptarea preferințelor în direcția materiilor care îi ajută în viață.

„Interesul pentru educație financiară este în creștere”

În urma raportului dezvoltat și a datelor prelucrate – profesorii sunt deschiși la a învăța astfel de noțiuni și a le preda mai departe? Care este situația de partea elevilor?

Interesul pentru educație financiară este în creștere, atât în rândul elevilor, cât și al cadrelor didactice. Reforma educației din România este mare și în ce privește formarea cadrelor didactice mai sunt multe de făcut, dar în mare parte există deschidere. Cred că pentru a preda noțiuni de educație financiară, cadrele didactice au nevoie să le învețe și să le înțeleagă ei înainte.

În cazul elevilor, există deschidere, atâta timp cât nu au o altă disciplină în plus. Experiența LifeLab, dar și a celorlalte organizații care implementează educație financiară în școli, arată că interesul elevilor este ridicat. Depinde mult de cum este predat acest conținut.

Cum are loc mai exact formarea profesorilor, la nivel național, pentru a integra educația financiară în școli?

Formarea se face pe două paliere, și va fi, probabil, o formare făcută de instituțiile publice, pentru a înțelege mai bine abordarea bazată pe competențe așa cum este prevăzută și în noua lege a educației. Apoi este necesar să avem formare dedicată pe educația financiară pentru cadrele didactice care să înțeleagă noțiunile necesare și cum pot introduce aceste noțiuni în cadrul materiilor pe care le predau.

Educația financiară în România – provocări și soluții

Care crezi că sunt principalele provocări și probleme în dezvoltarea educației financiare în școlile din România? 

Principalele provocări identificate în cadrul raportului „Educația financiară între necesitate și oportunitate” sunt:

• Curriculumul școlar este deja destul de încărcat, iar introducerea unei noi discipline trebuie însoțită de reducerea numărului de ore alocat celor deja existente. Este dificil de discutat despre o disciplină nouă dedicată educației financiare.
• Înțelegerea deficitară a procesului de învățare ca instrument al formării de competențe are efecte negative asupra predării elementelor de educație financiară în școli. În acest moment focusul este pe programa școlară, care este încărcată, și pe acoperirea tuturor conținuturilor de învățare cuprinse în cadrul acesteia, fără a se urmări neapărat competențele.
• Lipsa/ insuficiența personalului didactic specializat, care să poată preda în condiții optime educația financiară, chiar dacă în ultimii ani au fost organizate mai multe programe de formare a acestuia în domeniul educației financiare.

Ce soluții vezi?

Soluțiile propuse vizează:

• Creșterea competențelor financiare ale elevilor prin implementarea unei abordări centrate pe formarea de competențe. În acest fel s-ar continua demersurile de includere a conținuturilor specifice acestui domeniu în disciplinele deja existente, precum și de formare a cadrelor didactice. O astfel de strategie, bazată pe extinderea și armonizarea dezvoltării nivelului de competențe a elevilor prin intermediul includerii unor elemente cheie din domeniul educației financiare în programele disciplinelor de trunchi comun se poate dovedi o modalitate eficientă și practică de compensare a deficitului de cunoaștere actual. Prin urmare, nu este necesară introducerea unei discipline suplimentare care să încarce programul elevilor, iar pentru tematicile din disciplinele existente, ar crește atractivitatea prin introducerea în activitățile de învățare a unor elemente noi, inovatoare.
• Includerea unei perspective interdisciplinare (cooperarea și corelarea disciplinelor înrudite care presupune intersectarea unor arii curriculare) și trans-disciplinare (centrarea nu mai este pe discipline, ci pe obiective de învățare, pe finalități). Centrarea pe competența antreprenorială și financiară în procesul de învățare la toate ciclurile de învățământ presupune includerea elementelor de educație financiară în programele disciplinelor din trunchiul comun.
• Formarea cadrelor didactice care să aibă în vedere două aspecte: 1) înțelegerea abordării bazate pe competențe și definirea activităților de învățare astfel încât să contribuie la competența specifică; 2) elemente de educație financiară și instrumente didactice de predare a ei. Formarea cadrelor didactice trebuie să presupună nu doar training, ci și activități de mentorat și de coaching pe parcursul schimbării activităților de învățare. Având în vedere că tematica educației financiare este una dintre cele obligatorii în formarea profesorilor, conform legii învățământului preuniversitar, este util ca aceasta să fie realizată și prin Casele Corpului Didactic.
• Formarea cadrelor didactice trebuie să se realizeze în paralel cu demersurile de creștere a conștientizării importanței educației financiare, atât în rândul cadrelor didactice, care sunt agenții cheie în transmiterea cunoștințelor financiare, cât și în comunitate, în general, părinții jucând un rol esențial în stimularea interesului copiilor și alegerea opțiunilor educaționale pentru aceștia.

Una dintre recomandările de politică publică este „implementarea unei abordări centrate pe formarea de competențe” – ce înseamnă asta mai exact?

Abordarea centrată pe formarea de competențe care este prevăzută în legislația românească presupune că la finalul procesului de învățare elevul trebuie să aibă anumite competențe. Practic tot ce învață trebuie să fie subsumat acestor competențe care trebuie să fie formate la toate disciplinele. Ideea este nu cât de mulți știu materia, ci dacă ce ai învățat te ajută să dobândești competențele respective. Înseamnă că la final de modul / an școlar, evaluarea elevilor să se facă pe competențele pe care le-au obținut, nu pe materia memorată.

Vorbim de un interes crescut spre educație financiară în prezent, cum vezi lucrurile în viitor, la nivel de țară?

Cred că dacă am început să creștem apetitul pentru acest subiect, lucrurile vor evolua din ce în ce mai bine. Atâta timp cât există dezbatere în jurul acestui subiect, el va continua să se mențină viu în societate, pentru că este extrem de necesar.

Toate detaliile despre proiect le găsești aici.

Acest material este susținut de BCR, care consideră că educația financiară este pilonul principal în construcția de prosperitate în comunitate. La începutul acestui an, BCR a depășit pragul de 1 milion de români care au beneficiat de educația financiară, prin cele două programe dedicate – Școala de Bani și Coaching Financiar.

O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.