Cazul Baltasiu. Profesor acuzat de studenți că e „misogin, homofob și fascist”, propus de AUR la Educație și Cultură. Comisia de etică a Universității îi recomandă „prudență”

Comisia de Etică a Universității a decis să-l absolve de orice vină pe profesorul de Istorie Socială Radu Baltasiu, candidat AUR la alegerile europarlamentare. Mai mulți studenți își acuză profesorul de derapaje în serie la cursuri, după ce Baltasiu ar fi făcut referiri la sexualitatea tinerilor, minorități sexuale, rolul femeii în societate sau comentarii împotriva imigranților. Între timp, Baltasiu a devenit propunerea AUR pentru ministerele Educației și Culturii.

Partidul extremist AUR și-a prezentat recent guvernul din umbră, respectiv propunerile de miniștri și pe cea de premier. Atrag atenția nume controversate: dacă ar câștiga alegerile, AUR l-ar pune, de exemplu, premier pe omul de afaceri Marius Lulea, prim-vicepreședinte al formațiunii de extremă dreapta și un antreprenor care finanțează mișcarea suveranistă. 

Justiția ar urma să fie condusă, în viziunea AUR, de Gheorghe Piperea, actual eurodeputat și unul din liderii mișcării conspiraționiste din România. Iar la un virtual minister al Educației și Culturii este propus lectorul universitar Radu Baltasiu, de la Facultatea de Sociologie din București, un personaj despre care PressOne a relatat recent că ar face propagandă extremistă la cursuri. 

• Despre comportamentul și comentariile lui Radu Baltasiu, care vizează opinii personale despre rolul femeii în societate, precum „legătura” dintre lungimea unghiilor și fertilitate, PressOne a scris AICI
• Între timp, luna aceasta, mai mulți studenți la Sociologie au primit un răspuns oficial din partea Comisiei de etică a Universității din București, care s-a întrunit după ce aceștia au reclamat derapajele lui Baltasiu de la curs, prin mecanismul pus la dispoziție de Facultate

• Studenții reclamă, printre altele, comentarii sexiste, homofobe, fasciste sau misogine, care ar fi făcute constant la prelegerile profesorului

• Comisia de Etică susține printr-un răspuns oficial formulat studenților care au trimis sesizările că judecățile de valoare ale lui Baltasiu asupra rolului femeii în societate, asupra comunității LGBTQ+ și asupra imigranților „nu încalcă normele de etică și deontologie profesională”

PressOne a intrat în posesia a numeroase sesizări făcute de studenții de la Sociologie, dar și a răspunsului oficial dat de Comisia de Etică a Universității București celor care au reclamat comportamentul profesorului simpatizant AUR la curs. 

Radu Baltasiu, acuzat de discriminare

Numeroase sesizări scrise au fost trimise către Biroul Incluziune, Echitate și Egalitate de Șanse, respectiv Comisiei de Etică a Universității București. Studenții atrag atenția, printr-un demers instituțional, asupra comportamentului neadecvat al lui Radu Baltasiu, din timpul cursurilor. 

Este de altfel un subiect despre care PressOne a relatat pe larg și, în urma articolului publicat în 20 mai 2024, Universitatea din București le-a recomandat studenților „să sesizeze instituțiile competente” pentru a reclama situațiile de abuz sau discriminare, conform procedurilor.

Studenții au reclamat că profesorul de Istorie Socială vorbește despre femei depreciativ și au relatat că la cursuri se impune imaginea femeii tradiționale, oricare altă viziune fiind respinsă categoric. 

 „(…) fetele au renunțat să mai fie feminine. S-au rinocerizat: nu le mai pasă cum arată, și nici nu mai emană frumusețe. Frumosul nu este decât un semnal al binelui. Lumea nu mai caută să fie frumoasă și deci nu mai este bună.  Dezinteresate de maternitate, firesc nu mai caută nici frumusețea, nici pătimirea. Deci nu sunt mai sursă de ordine morală, de bine” – scrie o studentă în sesizarea făcută către comisia de Etică, document ajuns și la redacția PressOne. 

PressOne a relatat recent și  că profesorul Baltasiu este membru AUR, dar și Director al Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE), considerat un instrument prin care se „redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion.”

„Domnul Baltasiu ne vorbește de nenumărate ori la cursuri, dar și la seminare despre Mircea Vulcănescu, pe care îl consideră un exemplu remarcabil de patriot și un geniu al României și care, din punctul lui de vedere, a fost închis pe nedrept. Povestește despre Vulcănescu că este un erou, o elită, un intelectual și un model de urmat”, mai reclamă studenții. 

„Pretinse comentarii sexiste”

Pe 23 mai 2024, la doar trei zile după articolul publicat de PressOne,  Biroul Incluziune, Echitate și Egalitate de Șanse a transmis Comisiei de Etică a Universității din București 7 sesizări ale unor studente de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, „prin care se semnalează atitudinea discriminatorie a dlui prof. Radu Baltasiu în timpul activității didactice.”

Sesizările au fost formulate online, iar studentele au atașat link-uri către articole de presă, inclusiv ancheta PressOne,  capturi/ecran foto de pe internet și, menționează comisia de Etică,  „sporadic, referiri la mărturii obținute de studente.”

Formularele online au solicitat cercetarea şi analizarea situației și „au urmat procedura privind prevenirea și combaterea incidentelor de hărțuire sexuală și discriminare de gen”. Cele șapte sesizări s-au înmulțit pe parcurs, dar Universitatea din București alege să nu mai facă public numărul total și se limitează la a preciza că  „ulterior, au fost transmise mai multe astfel de sesizări și din partea altor studente.”

„Analizând sesizările, CE (comisia de etică n.red.) reține că studentele relateaza anumite afirmații generale pe care le-ar fi făcut dl. prof. Radu Baltasiu referitoare la rolul femeii în societate, pretinse “comentarii sexiste”, homofobe, fasciste sau misogine”, se arată în punctul de vedere al comisiei de Etică.

Derapajele reclamate de studenți Comisiei de etică UB 

PressOne redă o parte din cele reclamate de studenții de la Sociologie în sesizările către Comisia de etică a Universității București. Printre altele, tinerii reclamă că afirmațiile lui Baltasiu sunt ofensatoare:

„O trăsătură a postmodernismului este dispariția masculinității.” 

„În data de 28 mai domnul Radu Baltasiu și-a înregistrat cursul. (…) acesta nu a anunțat nimic despre faptul că ar înregistra audio sau video, el având un microfon.” 

„În data de 5 martie am scris că feminitatea înseamnă pace și zămislire.”

„Femeile cu unghii lungi nu pot să zămislească.”

„Bărbatul este stâlpul casei și trebuie să fie drept ca bățul de călușar, că altfel îl dă femeia afară din casă”. 

„Feminitatea este natural devenire. Dar băieții nu mai trec prin ritualurile de inițiere. Nu mai fac armata. Cum va ști el să gestioneze vremuirea – ceea ce Noica numea devenirea întru devenire, principiu feminin? Vremea este ierarhia rosturilor, care are finalitate directă în ceea ce privește casa. Imaturitatea masculină nu este altceva decât inabilitatea de așezare în rost, și e mai mult decât inaptitudinea mereu-căutării sexuale a propriei mame în personajele feminine din jur.”

„Printre primele cursuri ni s-a spus nouă, fetelor, să avem grijă cu ambiția asta, competitivitatea fiind o trăsătură masculină.”

„De la primele cursuri, domnul profesor a manifestat o atitudine misogină. A afirmat că “ne-am îndepărtat de Biserică, de aceea fac femeile avort” și a făcut referiri la femei ca fiind “obiecte” sau “instrumente de schimb”.

„A mai susținut faptul că menirea femeilor este să fie mame și a menționat că în trecut, femeile văduve sau infertile erau marginalizate și bătute cu pietre”.  

„Domnul profesor a făcut numeroase remarci împotriva minorităților LGBTQ+. Într-un curs ne-a arătat un videoclip de pe TikTok cu intenția de a râde de un membru al comunităţii respective.”

Comisia de etică respinge cazul, dar admite că „la nivel de principiu” se poate produce „un efect de halou”

Confruntată cu mărturiile studenților și cu dovezi pe care aceștia le-au atașat, Comisia de Etică a Universității București a stabilit însă „că sesizarea trebuie să descrie fapta (ceea ce presupune o motivare argumentată, cu indicarea unor considerente justificative) si să prezinte înscrisurile, respectiv probele necesare analizei pe fond a cazului.”

Comisia consideră astfel că „sesizările nu îndeplinesc aceste condiții de admisibilitate, în sensul de a prezenta fapte concrete de discriminare și/sau sau de hărţuire sexuală săvârșite de dl. prof. Radu Baltasiu față de studenți în activitatea didactică.”

Universitatea București admite totuși că „la nivel de principiu” temele abordate de profesorul universitar la cursuri și seminare sunt, „prin natura lor, deosebit de sensibile, deoarece privesc, printre altele, tocmai rolul femeii în societate, care a presupus în istorie, în societățile tradiționale, discriminarea sub diferite forme, astfel încât modul în care sunt prezentate chestiunile este foarte important, deoarece poate să producă un efect de halou.”

Lui Radu Baltasiu i se recomandă, în context, „o anumită rezervă în ceea ce privește exprimarea unor judecăți de valoare”, astfel încât prezentarea „să se centreze pe comunicarea informațiilor/cunoștințelor în mod cât mai obiectiv.”

„Femeile trebuie să fie supuse bărbatului, pentru că deși ele fac pâinea, bărbatul este cel care o pune pe masă” – relatează din cele auzite la cursurile lui Baltasiu studenții în sesizări.

Ce este libertatea de exprimare pentru comisia de Etică a Universității București? O altă sesizare, declarată „în principiu” admisibilă 

La comisia de Etică a ajuns și o a doua sesizare, făcută de această dată chiar de  Consiliul Facultății de Sociologie şi Asistență Socială, „prin care, în esenta, se reproşează dlui prof. Radu Baltasiu unele fapte săvârşite prin declarațiile publice pe care le-a făcut în cadrul unor emisiuni sau pe blog, constând în adresarea de injurii studenților și cadrelor didactice ale facultății din care face parte, prin afirmații denigratoare, neadevărate sau agresive.”

Membrii comisiei arată, în punctul de vedere transmis studenților și intrat în posesia PressOne, că această a doua sesizare „este în principiu admisibilă, deoarece este motivată în fapt şi in drept.”

Comisia alege însă să delimiteze responsabilitatea Universității la care Baltasiu este angajat de aceste fapte și invocă, în context, libertatea de exprimare. 

„Membrii Universității își pot exprima liber punctele de vedere personale în spațiul public. În lipsa unui mandat acordat în acest sens de Universitate, acestea nu vor angaja în vreun fel răspunderea Universității.” 

Potrivit Codului de Etică si Deontologie al Universitatii Bucureşti, libertatea de exprimare nu este una absolută:  

„Responsabilitatea obligă membrii comunităţii academice la un comportament care exclude, atât offline. cât si online, formularea în scris sau pe cale verbală de opinii tendențioase, folosirea unui limbaj vulgar, ofensator, ireverențios, precum și hărţuirea, amenințarea, umilirea, intimidarea, bullying-ul, atacul la persoană, dezinformarea, calomnia sau denigrarea Universității din Bucureşti, a facultăţilor, a unor persoane din propria instituției, a studenților sau a comunității academice în ansamblul ei.”

Aparent contradictorie în explicații, comisia de Etică a Universității București invocă dubla calitatea a lui Baltasiu, respectiv cea de profesor universitar și cea de om politic, pentru a justifica opiniile lui „exprimate într-un stil mai colocvial”, în timpul campaniei electorale. Astfel, comisia se disociază ferm de orice responsabilitate asupra discursului lui Baltasiu, chiar dacă contrazice normele Codului de Etică și Deontologie al Universității UB. 

„În acest context, CE constată că opiniile exprimate de dl. prof. Radu Baltasiu, chiar dacă au accente critice şi sunt prezentate într-un stil mai colocvial, nu angajează Universitatea, fiind făcute în contextul participării la campania electorală (în calitate de candidat la alegerile europarlamentare ale unui partid politic) și reflectă strict opiniile sale personale cu privire la diverse aspecte ale societății româneşti, inclusiv cu privire la sistemul de învăţământ si mediul universitar.”

Comisia admite, totuși, că nu este imposibil de separat funcția de om politic și cea de lector universitar. 

„Comisia de Etică subliniază faptul că o delimitare categorică între calitatea de profesor şi cea de candidat al unui partid politic poate fi uneori dificil de realizat. dar nu este imposibilă, chiar şi în conditiile în care candidatul este cunoscut prin activitatea sa universitară si este prezentat public ca “un sociolog de top.”

Baltasiu s-a apărat cu Troia și Moromeții

Unii studenți de la Sociologie susțin acum că după cursurile cu Baltasiu le e teamă să mai pună întrebări și că s-ar simți intimidați de atitudinea lectorului universitar. Temerile au fost semnalate de studenți Comisiei de Etică a Universității din București:

„Aceste remarci mă îngrijorează.” 

„Aceste remarci pe care le-a făcut de-a lungul timpului la curs, din punctul meu de vedere, au creat o atmosferă de intimidare, având în vedere că suntem foarte multe fete.”

„Pe mine aceste comentarii m-au făcut să mă îndoiesc de mine, de feminitatea mea, de cum mă comport, de cum ar trebui să arăt, să mă îmbrac, etc. O prietenă din anul 2 povestea cum preferă să nu se machieze la cursul domnului Baltasiu, pentru a evita eventualele comentarii.”

„Atitudinea domnului profesor este constant una jignitoare și intimidantă. Acesta se adresează studenților cu un ton superior. Acest comportament a creat o atmosferă de teamă, majoritatea studenților evitând să-i pună întrebări.”

În apărarea sa, la comisia de Etică, profesorul Radu Baltasiu „a arătat că informațiile prezentate de studente sunt tendențioase și scoase din context şi că exemplele pe care le-a prezentat studenților, cu trimiteri la lucrări din literatură sau filme mai mult sau mai putin consacrate (Moromeții, Troia, Dansând în ploaie) sau exemplele de pe Tik-Tok aveau menirea de a oglindi evoluţia rolurilor femeii şi mentalităților în societatea actuală, în comparație cu societățile tradiționale”, după cum se arată în punctul de vedere al comisiei de Etică a Universității București. 

Referitor la a doua sesizare, depusă de Consiliul Facultății de Sociologie, Baltasiu „a formulat o “întâmpinare” prin care a solicitat respingerea, în principal, ca inadmisibilă. iar, în subsidiar, ca neîntemeiată.”

Contactat de reportera PressOne, care i-a solicitat un punct de vedere și un drept la replică în contextului publicării primului articol, profesorul universitar s-a limitat la a preciza că nu e interesat de discuție. „Nu mă interesează acest subiect. E treaba lor, să creadă ce vor. Dumneavoastră ați operat cu eticheta, îmi e teamă că nu vă pot ajuta.” 

Acum Comisia de Etică a Universității București îi recomandă profesorului de Istorie Socială mai multă prudență. „Față de toate considerentele expuse, Comisia de Etică recomandă dlui prof. Radu Baltasiu prudență și diligență în scopul de a delimita diversele calități publice pe care le are, astfel încât, chiar și atunci când acţionează în afara spațiului universitar, să se asigure că sunt pe deplin respectate atât prestigiul funcției didactice, cât şi demnitatea membrilor comunității academice, inclusiv imaginea facultății din care face parte.”