Ce a adus mărirea tichetelor la 280 de lei pentru donatorii de sânge? Număr mai mare de oameni la centre, reguli noi și mai multe vieți salvate

De la începutul anului, valoarea tichetelor pentru donatorii de sânge a crescut, de la 67 la 280 de lei, ca măsură de încurajare a oamenilor să vină și să-i ajute pe cei aflați în nevoie. Ca urmare, numărul donatorilor a crescut proporțional, cel puțin pentru moment, iar centrele de recoltare aplică diverse restricții: programări online, numere de ordine sau acceptarea doar a donatorilor care au dat sânge în ultimii 5 ani. 

PressOne a întrebat aleatoriu donatori din Centrul de Transfuzie Sanguină București de ce o fac și cât contribuie tichetele de masă de 280 de lei la decizia lor.

Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

„Bună ziua, aveți programare?”

În România se estimează că la fiecare două secunde câte o persoană are nevoie de sânge.

Nevoia de sânge este așadar constantă, iar fluxul de donatori ar trebui să fie permanent. Să ne imaginăm: un apropiat are nevoie de intervenție chirurgicală, vecinul cu care ai crescut a fost într-un accident și a avut pierderi mari de sânge sau colegul de muncă este bolnav de cancer. Toate aceste situații de care ne putem lovi pe parcursul vieții necesită transfuzie sanguină. România este printre ultimele țări din Europa la donarea de sânge. 

Potrivit studiilor din ultimii ani, interne și europene, doar 1.7% dintre români dau sânge, în vreme ce media europeană se învârte în jurul a 37%, donatori voluntari. 

Înainte să intri la centru ești întrebat dacă ai programare. Ai, bine ai venit, nu ai, programează-te și revino. Pe data de 12 ianuarie Centrului de Transfuzie Sanguină București anunța de exemplu pe Facebook că datorită numărului mare de donatori se poate dona sânge doar în baza unei programări, „pentru buna organizare a activității de recoltare”. Acestea pot fi făcute prin aplicațiile Donorium sau BlooDoChallenge. 

Adrian are 30 de ani și e donator de mult timp. Spune pentru PressOne că e bucuros că lucrurile sunt mai bine organizate și că implicit asta îi ajută mai mult pe donatori.

„Se țin programările, însă sunt foarte mulți oameni. Acum însă ai număr de ordine și ți se spune pe un ecran unde să mergi, e chiar civilizat.”

Adrian donează de 10 ani, a început prin facultate și astăzi este a 18-a oară când donează. Și-a făcut majoratul în donare de sânge, cum ar veni. Odată cu programările, bărbatul este mulțumit și de aplicația care „a devenit mai prietenoasă pentru utilizatori.”

„Cea veche a fost o investiție unică și după nu s-a mai făcut mentenanță, mergea destul de greu să te programezi, era cam dificil”, relatează Adrian, donator de sânge. 

Bărbatul consideră că mărirea valorii tichetelor reprezintă un avantaj, însă el oricum venea. Donează pentru că este „bine pentru sănătate.”

Potrivit specialiștilor, donarea de sânge este benefică pentru pacienți, cât și pentru donatori. Sângele poate fi separat în trei componente – celule sanguine roșii, trombocite și plasmă, așadar, pot fi folosite pentru trei persoane cu afecțiuni diferite.

De asemenea, donarea oferă investigații medicale gratuite, scade riscul accidentelor vasculare, stimulează sistemul imunitar, reînnoiește componentele sanguine și face organismul să tolereze mai ușor hemoragiile accidentale. 

Pentru Adrian însă, cel mai mare avantaj este ziua liberă de la muncă. „Îți mai poți rezolva din probleme. Dacă mai ai de umblat la vreo instituție de stat care nu are program decât dimineața nu ai nicio șansă când lucrezi. Plus că 2-3 ore oriunde ai sta în București, pentru nu știu ce hârtie tot le pierzi. E o inițiativă foarte bună, a prins mai multă tracțiune la oameni”, crede bărbatul. 

Lângă el așteaptă Amer, care a aflat de creșterea la 280 de lei a tichetelor pentru că a văzut deodată foarte mulți oameni veniți la centru. „Aparent contează. Din ce zic femeile de la donații s-a mărit volumul de oameni. Noi înainte așteptam jumătate de oră, acum am stat 2 ore. Aveam programare la 10 și am intrat pe la 12 la donat.”

Și Amer vorbește despre beneficii. „După ce donez mă simt o zi extraordinar de bine. Fizic mă simt mai bine decât înainte, de parcă am luat ceva de fericire.” Însă, adaugă bărbatul, trebuie să „știi să donezi”. Este recomandat să mănânci bine și să bei multe lichide. „Am văzut mulți oameni care cad pe jos, în special cei care vin nemâncați, ca la analize”, continuă Amer. Cei 280 de lei îi cheltuie pe mâncare.

 „Merg chiar acum să iau prânzul. Înainte puteai doar să mănânci o dată cu banii pe care îi primeai, acum îți mai rămân de câteva prânzuri.”

Conform Centrului de Transfuzie Sanguină București, condițiile de eligibilitate ca donator sunt:

• vârsta cuprinsă în intervalul 18-60 ani;
• greutate peste 50 de kg;
• puls regulat, 60 -100 bătăi/minut;
• tensiune arterială sistolică între 100 şi 180 mmHg;
• să nu fii suferit în ultimele 6 luni intervenţii chirurgicale;
• femeile să nu fie: însărcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală;
• să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puţin 48 de ore înaintea donării;
• să nu fii sub tratament pentru diferite afecțiuni: hipertensiune, boli de inimă, boli renale, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine.

Ce rezultate au avut campaniile de atragere de donatori de până acum 

O campanie care a avut un impact major asupra creșterii numărului de donatori, cel puțin pe moment, a fost „România are sânge de rocker, acum și de investitor”, derulată în parteneriat de guvern și de Rock FM.

Ministrul Finanțelor Marcel Boloș susținea astfel că în 2023 au fost „15.000 vieţi salvate şi peste 522 milioane lei investiţi” prin această campanie, care a inclus, evident, un stimulent financiar: donatorii de sânge au beneficiat de cea mai mare dobândă la titlurile de stat Fidelis. 

„ (…) tranșa dedicată donatorilor de sânge se va aplica pentru titlurile de stat emise în lei, cu scadența la un an, având o dobândă de 7,25%, cea mai mare oferită în cadrul acestei ediții. De asemenea, un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere, de la 5.000 de lei la 500 lei.”

Cu toate acestea, în momentele critice, România tot nu are la dispoziție suficient sânge. Un caz elocvent a fost explozia de anul trecut, de la stația GPL din Crevedia, soldată cu șase morți și peste 50 de răniți. După tragedie, Centrul de Transfuzie din București transmitea de exemplu că „la trombocite stăm prost”, chiar dacă dispunea, la acel moment, de rezerve de plasmă. 

Disperarea celor care vin să doneze sânge pentru rude și prieteni 

La centru au venit și persoane fără programări. Oamenii au fost sunați de spitalele unde persoane apropiate, rude sau prieteni, sunt în situație gravă. Li s-a spus că trebuie să meargă și să doneze, însă „nu intră nimeni fără programări”, insistă, din nou, reprezentanții instituției. 

Angajata de la recepție iese pe hol și le transmite, clar, celor fără programare: „Este destul sânge.”

„Mă sună de la spital să donez repede și aici nu pot. Moare omul! Un pic de empatie să găsim și noi pe lumea asta?!”, reacționează iritată o femeie ce a fost îndrumată de spitalul unde îi este tratată ruda să meargă să doneze urgent. 

Instantaneu i se alătură un bărbat disperat și în criză de timp. „Unchiul meu are leucemie. De dimineață i s-a înrăutățit starea și am fost sunat de la Spitalul Colentina. Am nevoie să donez azi, nu am timp să fac programare pentru altă zi”, spune el. „Regulile sunt proaste, măcar pentru urgențe să ne lase”, continuă bărbatul, revoltat și pe afirmația venită ceva mai devreme de la angajata centrului: „Cum îmi spuneți că este sânge, când nu este?”

I se transmite că „sigur este sânge, pentru că au donat foarte mulți oameni în ultimul timp.”

Spiritele se calmează cu adevărat când cei cu programare le spun celorlalți să stea liniștiți, că vor dona și pentru pacienții din spitale. „Vă mulțumesc foarte mult!”, le spune bărbatul care are un unchi bolnav, la Colentina. 

De 8 ani, jurnalismul pe care îl practicăm este în primul rând în serviciul public al cititorilor, iar relația noastră cu voi rămâne coloana vertebrală a tot ceea ce facem. Așa că ne-am dori să vă cunoaștem mai bine, prin intermediul unui sondaj. Îl puteți completa aici: Sondaj PressOne.

Numărul donatorilor crește 

De la donat iese Ioana. Are 25 de ani și susține că nu știa că s-a mărit valoarea tichetelor. „M-am și mirat de ce sunt atâtea persoane. Ce i-a apucat pe toți să facă acte altruiste?”. A bănuit că o să fie multă lume, deoarece când a intrat să își facă programare pe aplicație următoarele două săptămâni erau ocupate. „Ce să mai, suntem niște oameni care doar vor să facă bine”, spune fata zâmbind. 

PressOne a discutat și cu Lucia Grijac, directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină București despre donarea de sânge. Potrivit instituției, în anul 2023, la centru s-au înregistrat 58.244 de donări, sânge total plus afereză (donarea doar de plasmă sangvină n.red).

De la începutul lui 2024 și până în 14 februarie (inclusiv) au fost 8.036 de donări. Conform Luciei Grijac, comparativ cu aceleași zile ale anului trecut, numărul donatorilor a crescut cu 70-80%. 

De câți donatori este nevoie, în permanență? o întreb. Precizează că obiectivul principal al Centrului de Transfuzie este acela de „a asigura la momentul potrivit componentele sanguine necesare pentru pacienți cu respectarea legislației în vigoare”, în spitalele din capitală internându-se pacienți din întreaga țară. „Solicitările primite din partea spitalelor sunt variabile, în funcție de patologia pacienților”, continuă directoarea. 

Conform legii, donarea de sânge este un act voluntar și neremunerat. Iar majorarea valorii tichetelor oferite donatorilor de sânge nu ar aduce atingere caracterului voluntar al donării, acesta fiind în continuare un act benevol al oricărei persoane care îndeplinește condițiile de eligibilitate pentru donare, consideră reprezentanții centrului. 

Lucia Grijac consideră că „tichetele de masă care se acordă donatorilor de sânge constituie o formă de suport pentru recuperarea capacității fizice a donatorilor după donare și nu o remunerare în sensul de răsplată sub formă de bani, acest suport acordându-se și în alte țări ale lumii.”

Am plecat de la centru și am întrebat la întâmplare necunoscuți pe stradă dacă au donat sânge vreodată. Cristian are 27 de ani și spune că „da, donează”, pentru că are o grupă de sânge rară, AB4 negativ și pentru că vrea să ajute cât poate. „Nu o să zic nu la bani, însă nu e ăsta motivul principal. Cu banii îmi iau țigări, băutură și mâncare.” 

Când o opresc în mijlocul trotuarului și o întreb aceleași lucru, Maria răspunde că nu donează „pentru că îi este frică”. Însă poate dacă s-ar face mai multă lumină în jurul ei despre acest proces, i-ar fi mai ușor.

„Banii nu fac o diferență foarte mare, nu mă interesează că primesc bani. Aș dona să salvez pe cineva”, susține fata.

La cei 20 de ani ai săi, Andrei mărturisește că nu a donat niciodată, pentru că „are un tatuaj făcut acum un an și jumătate”. Prin urmare crede că nu poate să doneze vreodată, deși normele spun că intervalul de așteptare este de 6 luni de zile, nicidecum „pe viață”. Tânărul mai spune că și-ar dori să vadă mai multe campanii de informare, poate așa s-ar fi dus și el la un centru până acum. 

„De pe TikTok aflu foarte multe chestii, de acolo am aflat că s-au făcut tichetele 280 de lei. Dar aș fi vrut să văd mai multe campanii de chemare în social media sau chiar fizic prin pliante.”