Ce-au pierdut alegătorii în campaniile electorale din 2024?

Un consultant politic, un expert electoral, un expert în media și cineva din mediul de afaceri intră într-un bar și descoperă ce ne lipsește în acest an electoral: emoția, dezbaterile și educația civică.

Alegătorul pierde înainte să fi votat, pentru că partidele și presa mainstream îngustează spațiul informațional pentru câteva zeci de milioane de euro. Cristian Andrei, fondator Agenția de Rating Politic, Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum, Adelina Dabu, director Afaceri Publice Concordia​ și Ionuț Codreanu, coordonator program Media & Societate Active Watch se întâlnesc în interviuri separate în același punct: a unor campanii vidate de interes public și informații accesibile cetățenilor. 

„Lipsește atmosfera aia de «alegere». Că suntem în fața unei alegeri. Că trebuie să ne informăm, că trebuie să luăm niște decizii importante. Țin minte că la sfârșitul anului trecut politicienii discutau despre tot felul de strategii de comasare și de rearanjarea calendarului, pentru că o să fie publicul epuizat de atâtea dezbateri, dar sunt foarte odihnit. Nu simt că sunt epuizat, nu simt că primesc sau că am informație accesibilă despre candidați, despre platformele electorale”, spune Codreanu, care are mai bine de 20 de ani de monitorizat campanii electorale. 

I se adaugă Septimius Pârvu, care spune că absența dezbaterilor și a temelor mari, așa cum a fost lupta anticorupție, sunt alimentate de banii pe care i-au băgat partidele în o parte din media. ”Nu mi-aduc aminte când am avut ultima dezbatere, poate au fost cele din 2009. Unul din motive e că PNL și PSD au băgat o grămadă de bani din subvenții și atunci au creat agenda media, unei părți a media, că nu toată media e cumpărată de partide, dar marile posturi care influențează decizia, sau, mă rog, care oferă, hai să zicem, informații, au primit bani de la partide. E mai lejer să dai bani, să taci din gură, să scoți temele incomode de pe agendă.” 

Temele economice, de exemplu, tratate din jurăminte și promisiuni. Adelina Dabu, director de Afaceri Publice Concordia, spune că era nevoie de mai mult.

„Elefantul din cameră, pe care principalele partide l-au ignorat în această campanie, este deficitul bugetar. A lipsit o dezbatere serioasă despre cum îl aducem pe o traiectorie acceptabilă în următorii ani. Nu s-a discutat concret care sunt acele măsuri care vor servi reducerii deficitului atât pe parte de venituri, cât și de cheltuieli, în schimb am primit des asigurări de la candidați că nu vor exista măriri de taxe. Nu s-a discutat nici despre cum ar trebui să arate o reformă administrativă care ar putea aduce și economii substanțiale. 

Am auzit mult despre industrializare, la fel și despre programe de sprijin pentru sectoare, categorii sociale, etc., dar matematica din spatele bugetului public este destul de simplă: raportat chiar și strict la cheltuielile actuale, calculele nu dau. Deficitul va depăși, cel mai probabil, pragul de 8% anul acesta și nici Guvernul actual nu a lăsat un set de măsuri concrete pentru a-l adresa.

Așa că rămânem doar cu deficitul și îngrijorarea față de ceea ce va urma după alegeri, când companiile își vor fi făcut deja bugetele pentru anul viitor.”

Cele patru tururi de alegeri au fost comasate, la dorința Coaliției PSD-PNL. Deși prima dată a fost vorba doar de locale și europarlamentare, urmând ca prezidențialele și parlamentarele să se desfășoare separat, au fost și acestea unite. Chiar dacă, după 9 iunie, Biroul Electoral Central a justificat aglomerațiile de la birourile electorale județene și de sector prin faptul că organizarea simultană a alegerilor locale cu cele parlamentare a creat dificultăți majore în centralizarea datelor. Și în viețile cetățenilor, care nu mai știu când și pentru ce se votează.

Bucureștenii au și mai multe alegeri de făcut, după ce Nicușor Dan a cerut un Referendum pentru a vedea cum vor bucureștenii să se împartă banii Capitalei, iar PSD a pus o întrebare despre consumul de droguri în școli, ca să facă alegerile și mai halucinante. 

Victima principală: speranța

Cine pierde și cine câștigă din această matematică a tăcerii? Cristian Andrei spune că: „E o campanie cu capacul pus, care fierbe la foc mic. Lipsește discuția despre viitor, aproape în orice formă și pe orice subiect. Iar asta face ca victima principală să fie speranța, un candidat al speranței, un mesaj al speranței.

Nimeni nu e credibil sau nu are forța să propună asta. Dacă punem mesajele pe la o scară de la -5 la +5, unde -5 e teama, răzbunarea și + 5 e speranța, campania noastră este undeva maxim în punctul neutru, la borna – un viitor sigur, călduț, cât să nu frigă. Iar asta lasă loc populismului și candidaților care vând disperarea și «anti-sistemul».”

Consultantul politic mai vede un câștigător clar: „Punctual, niciunul din candidații care ar reprezenta opoziția la actuala guvernare sau putere nu au formulat un mesaj de forță, clar, cu care să convingă că pot face o schimbare radicală. Încercați să numiți măcar o propunere clară, nouă. Nu există. Ceva cum era, pe vremuri, tema corupției sau tema reformei Parlamentului. Ca atare, lipsește o agendă – deși alegătorii ar avea ce întreba. Paradoxal, PSD pare să fie pe toată tabla de joc, reușind să pozeze chiar și în opoziție fiind la putere, dar în opoziție la Iohannis.”

Presa și educația civică

„Parlamentarele vor fi vor fi marele pierzător, de fapt, al acestui an”, spune Septimiu Pârvu. „Probabil și cu participare ceva mai mică, dar sunt, practic, inundate de teme legate de scandaluri legate de prezidențiale decât de ce urmează să se întâmple la anul. Cred că e și vina politicienilor pentru că, unu la mână ți-e greu să înțelegi ce face președintele dacă nu prea îl vezi în acțiune. Și aici mă refer în cazul României. E un pic greu de înțeles când ai o figură care este absentă. 

Nici la parlamentare nu e neapărat mai clar. Adică nici partidele nu cred că au ajutat foarte mult și nici nu au interesul ăsta, multe dintre ele, adică mai ales PNL-PSD care au scaune confortabile, n-au interesul să facă foarte multă educație civică, pentru că dacă vom înțelege ce votează s-ar putea să nu mai fie chiar așa de călduț scaunul”, mai adaugă Septimiu Pârvu, care alături de Expert Forum încearcă să lămurească pe votcorect.ro ce întrebări ar putea apărea. Dar spune că e puțin, în absența unui efort instituțional. 

Codreanu vede din nou pericolul de a arunca vina pe cetățean, când responsabilitățile sunt în altă parte. 

„Cetățeanul se duce la muncă, își face datoria, încearcă să nu încalce legea. Sunt alți actori care ar trebui să ajute la educația politică, la educația civică. Vom sta să contabilizam. Vai, n-a venit lumea la vot. Nu este implicată civic, nu este implicată politic. E incultă. Vai, uite ce decizii au românii. 

Dar presa se întreabă: ok, cum am contribuit eu ca să educ publicul și să-l ajut să-și ia deciziile astea? Politicienii au onestitatea și curajul să-și evalueze și ei performanța în public?

Altfel, da, pierdem pe toate fronturile. Devenim tot mai puțin informați și tot mai puțin implicați. Alegătorul mediu e privat de înțelegerea importanței și a ce se poate întâmpla. E pe supraviețuire, nu pe înțelegerea rolului meu ca cetățean în comunitate. În afară de apelurile de tip «votează, că e important». 

Ok, dar de ce este important? Am avut siguranța națională, cu stabilitatea, pericolul extremismului. S-au dovedit niște petarde umede, nici măcar n-au explodat. Care este semnificația acestui moment? Care-i miza? Care-i emoția? Pentru ce luptăm? Suntem o echipă sau sunt doar mă exploatezi pentru că ai nevoie de votul meu ca după aceea să te distanțezi?”

La claritate nu contribuie nici sondajele. În opinia expertului electoral, sunt folosite exact pentru scopul contrariu. 

„Este un instrument care ar trebui să te ajute să înțelegi unde sunt competitorii și cum ar putea arăta alegerile. Dar multe dintre ele sunt o mare minciună. Cu cifre umflate, unele dintre ele sunt instrumente de propagandă. Dai candidatului 20% în plus față de cât are. Este ridicol și cred că este periculos să folosești sondajele în felul ăsta, de pe o săptămână pe alta. Cred că este o formă prin care, de fapt, alegătorii sunt mințiți, pentru că ele influențează într-o oarecare măsură.”

Și alte metode tradiționale de convingere lipsesc, iar asta spune ceva despre candidați, spune consultantul politic. 

„În planul «cum se face campania», lipsește tot ce înseamnă retail politics, politica de a da mâna, de a insista să stai în stradă, la uși, să numeri la final câte mâini ai strâns. Nimeni nu mai face asta. Sunt doar mici evenimente, să le zicem «oportunități media», pentru a face poze pentru paginile de Facebook.

Tot aici lipsesc marile mitinguri și acțiuni mari, pentru că toți știu că n-ar mai veni nimeni la ele, pentru că este o ruptură de comunicare directă între politicieni și oameni. Faptul că doar un candidat populist mai are curaj să facă asta, spunem multe despre rezultatul final și cine are șanse să intre în turul al doilea.”

România alege pe 24 noiembrie, primul tur al prezidențialelor, pe 1 decembrie noul Parlament, iar pe 8 decembrie, președintele României, în al doilea tur al alegerilor pentru Cotroceni. 

• Între ianuarie și septembrie PSD a folosit 71% din bani (61 de milioane) pentru presă și propagandă. În septembrie au cheltuit ½ din bani, adică 6,8 milioane pentru presă și propagandă, 5,3 milioane pentru producția de spoturi publicitare și 280 de mii de lei pentru activități cu caracter politic. 
• Între ianuarie și septembrie PNL a folosit 55% din bani (52 de milioane) pentru presă și propagandă, 17 milioane de lei pentru consultanță politică și 5 milioane de lei pentru sondaje.
• Între ianuarie și septembrie USR a folosit 54% din bani (32 de milioane) pentru presă și propagandă, 3,8 mil. lei pentru sondaje și 5,3 pentru activități politice. În septembrie  67% din bani (3 mil lei) au fost cheltuit pentru presă și propagandă.
• Între ianuarie și septembrie AUR a folosit aproape 1/2 din bani (15 de milioane) pentru presă și propagandă, 6,8 milioane de lei pentru activități politice, respectiv 2,8 milioane pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare. În septembrie partidul a cheltuit 1 milion de lei (60%) pentru presă și propagandă și 101 mii lei pentru activități politice.
• În primele săptămâni de campanie, cheltuielile se diversifică. Potrivit analizei Expert Forum, cel mai mult s-a cheltuit pentru servicii diverse, incluzând și vestimentație (33%), online (31%), radio/presă/tv (27%). 

Acest material face parte din proiectul Platforma 2024, implementat de Asociația Tech and Tonic in parteneriat cu PressOne și finanțat prin proiectul PROTEUS al Fundației Transatlantice, cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă numai ale autorilor și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene sau ale Consiliului European pentru Inovare și ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA), nici ale TF/GMF. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.