Ce înseamnă să fii adult: ar trebui să poată vota tinerii români de la vârsta de 16 ani?

Dacă la 16 ani te poți angaja, contribuind astfel la bugetele locale și de stat prin impozite, poți obține permis de conducere pentru anumite categorii de vehicule și poți răspunde penal pentru faptele tale, de ce să nu ai, de asemenea, dreptul să votezi?

Pe masa Parlamentului se află în momentul de față un proiect de lege pentru reducerea vârstei de vot de la 18 la 16 ani. Ideea nu e una nouă. Dezbaterea pentru schimbarea Constituției și reducerea vârstei de vot există în spațiul public românesc de aproape 15 ani și se încadrează într-un curent european: Austria, Malta, Bosnia și Herțegovina, Estonia și majoritatea landurilor germane au acordat drept de vot tinerilor, măcar în anumite tipuri de alegeri, de la 16 ani.

În decembrie 2021, coaliția de guvernare anunța că vrea să schimbe Constituția, iar scăderea vârstei de vot era una dintre modificările propuse. Florin Cîțu, președintele Senatului, se declara susținător al reformei. Apoi nu s-a mai auzit nimic.

Proiectul despre care vorbim acum nu e, până la capăt, reformist. Nu se referă la toate tipurile de alegeri, ci doar la alegerile locale și europarlamentare, argumentând că în acest caz nu ar fi nevoie de schimbarea Constituției și validare prin referendum. Și deși inițiativa e semnată de parlamentari de la Forța Dreptei, USR și AUR, ea a pornit, de fapt, de la doi studenți la Științe Politice.

Mergând pe firul acestui proiect de lege, de la inițiatori, la experți în științe politice, până la Curtea Constituțională și la cei care ar putea deveni noul electorat, liceenii din România, PressOne a analizat care sunt problemele pe care le ridică reducerea vârstei de vot în România, dar și care sunt clișeele de care se lovește societatea în dezbaterea acestui subiect.

Povestea proiectului de lege inițiat de studenți

Vlad Măntoiu e student în anul al II-lea la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea din București și e unul dintre inițiatorii proiectului de lege. El povestește pentru PressOne că totul a început anul trecut, în cadrul unui proiect numit „Față în față cu liderii politici”, organizat de asociația studențească din facultatea lui:

Acolo l-am întâlnit pe domnul deputat Alexandru Kocsis. Și după m-am dus la el alături de colegul meu, Alexandru Yuuki, și i-am spus că ne-ar plăcea să lucrăm cu dumnealui, poate în cadrul unui internship.

Kocsis, deputat de Iași, a fost primul care l-a urmat pe Ludovic Orban în decizia de a părăsi PNL, în noiembrie anul trecut. Kocsis a fost, de asemenea, deschis la colaborarea cu studenții, dar le-a propus să „facă ceva concret”, povestește Vlad:

Am început să ne gândim ce am vrea și ce am putea să facem. Dreptul de vot de la 16 ani a fost unul dintre lucrurile la care ne-am gândit. Am început să facem puțin research în legătură cu ce țări au adoptat dreptul de vot de la 16 ani, ce obstacole au fost în acele țări, ce obstacole sunt în România. Iar cel mai mare ar fi constituționalitatea.

Proiectul inițiat de cei doi studenți și depus de Kocsis la Senat nu propune schimbarea Constituției, proces care ar necesita o majoritate de două treimi în Parlament și o validare prin referendum, ci doar modificarea legilor care reglementează alegerile locale și europarlamentare(Legea 115/2015, respectiv 33/2007). 

“Am încercat să găsim o portiță, să-i zic așa”, explică Vlad. 

Așa-zisa portiță s-ar afla în articolul 2 al Constituției, care spune că suveranitatea se exprimă prin vot la alegerile reprezentative:

“Și singurele alegeri reprezentative sunt cele parlamentare și prezidențiale, tot conform Constituției. De aceea în inițiativa noastră ne-am limitat doar la alegerile locale și europarlamentare.”

Însă proiectul lor se împiedică tot de Constituție, respectiv de articolul 36, care specifică clar că cetățenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani. Acesta e motivul pentru care proiectul nu s-a bucurat de o susținere prea mare în Parlament. Și chiar dacă ar avea-o, ar pica cu siguranță la sesizarea Curții Constituționale (CCR).

Chiar dacă pare sortită eșecului, inițiativa studenților la Științe Politice deschide o dezbatere pe care coaliția de guvernare și-a asumat-o la început, dar pe care apoi a lăsat-o în aer. O dezbatere care încadrează România într-un curent european și care ar putea redefini inclusiv modul în care ne raportăm la conceptul de maturitate.

Argumente în favoarea votului de la 16 ani

Decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București, Cristian Preda, este unul dintre cei care a susținut o reformă constituțională pentru reducerea vârstei de vot încă de acum 15 ani. El consideră că acest lucru ar reprezenta „o chestiune de dreptate”, din moment ce în România, tinerii se pot angaja de la vârsta de 16 ani:

“Atunci când legiuitorul a acceptat că o persoană poate lucra de la 16 ani, atunci consideră că aceea e o persoană adultă. Ori dacă tu consideri că ești adult la 16 ani, ești obligat să spui că tot de la această vârstă poți să și votezi. Acesta e de fapt nodul chestiunii și de aceea ar trebui să se discute nu în modul acesta jucăuș, hai să modificăm ceva. Merită o deliberare despre ce înseamnă să fii adult. Felul în care este discutată chestiunea de trecere de la copilărie la vârsta adultă ne împinge acum să credem că maturitatea este atinsă mai devreme de 18 ani”, argumentează Preda pentru PressOne.

Gabriel Bădescu, profesor în cadrul departamentului de Științe Politice al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, consideră că votul de la 16 ani „ar contribui la creșterea participării politice și la formarea unor abilități civice ce vor conta pe toată durata vieții”. 

Datorită acestor efecte de învățare democratică, sunt câțiva experți din zona ultra-progresistă care consideră că vârsta minimă ar trebui coborâtă chiar până la șase ani.  David Runciman, profesor de științe politice la Universitatea Cambridge, argumentează că toți cei care sunt afectați de deciziile luate la nivel politic ar trebui să aibă dreptul să aleagă cine ia acele decizii, inclusiv copiii. Dacă la vârsta de școlarizare ei au capacitatea să-și exprime preferințele, ar trebui să li se permită să facă asta și prin vot, consideră profesorul.

“După alegerile recente din Franța s-a spus că Macron a fost salvat de alegătorii cărunți. În cele mai multe alegeri recente din Europa însă, tinerii au avut preferințe pro-democratice în mai mare măsură decât cei mai în vârstă. În acest context se discută tot mai frecvent în multe țări despre creșterea numărului de votanți tineri prin coborârea vârstei de vot. Cei care susțin această măsură afirmă că tinerii de 16 ani tind să fie la fel de informați despre politică și societate și au abilități similare cu ale votanților de peste 18 ani. Nu în ultimul rând, cetățenii de 16 ani ar trebui să aibă o voce proprie atunci când sunt luate decizii politice care îi privesc”, adaugă politologul Gabriel Bădescu.

De altfel, cel mai recent eurobarometru arată că majoritatea tinerilor din România sunt pro-europeni și manifestă o deschidere mai mare față de politicile europene decât alte categorii de vârstă.

Cât de puternic e argumentul „tinerii nu sunt pregătiți”?

Cei care se opun reducerii vârstei minime afirmă că tinerii sub 18 ani nu sunt suficient de maturi pentru a vota. Însă acest lucru e echivalent cu a spune că „doar sfatul bătrânilor poate decide pentru viitorul societății”, consideră Cristian Preda.

„Acesta este argumentul conservator. Argumentul liberal este că atâta timp cât nu recunoști capacitatea electorală, ea nu se poate manifesta. Trebuie să institui un drept ca persoanele să-l poată asuma”, explică decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București.

În plus, adaugă Cristian Preda, conceptul de maturitate a evoluat de la epocă la epocă. Iar vârsta de vot a fost ajustată în funcție de această evoluție. În secolul XIX se considera că nu ai ce căuta într-o cabină de vot dacă ai sub 25 de ani, deși îți era permis să te căsătorești. Pragul a fost coborât la 21 odată cu Constituția din 1923. La vârsta de 18 ani s-a ajuns în 1952. Au trecut 70 de ani de atunci, oare ar fi cazul pentru o nouă ajustare? Cristian Preda crede că da:

“Aș considera că maturizarea intervine mult mai devreme acum decât în epocile anterioare. Acesta e paradoxul generațiilor postbelice: durata vieții a crescut semnificativ față de ce era înainte de Al Doilea Război Mondial, iar maturizarea se produce mai devreme.”

Drept de vot gradual sau deplin?

„Participarea la vot, precum și alte forme de participare politică și civică sunt adesea școli ale democrației. De aceea, e posibil ca extinderea posibilității de participare să aibă efecte de ansamblu pozitive. Recomandarea mea este ca dreptul de vot să fie extins pentru prima dată la nivel local, și doar ulterior la nivel național”, spune Gabriel Bădescu.

Este exact ceea ce propune proiectul de lege inițiat de cei doi studenți și primul pas în procesul urmat statele europene care implementează votul de la 16 ani.

Ce ne arată peisajul european e că reducerea vârstei de vot este un proces gradual, pe care fiecare stat îl urmează în ritmul său. Iar rezultatele acestei schimbări, așa cum subliniază și instituțiile europene, sunt benefice pentru democrație. Studii din Austria și Scoția arată că deși prezența la vot a celor de 16-17 ani este mai mică decât media generală, ea o întrece pe cea a grupei de vârstă 18-24.

Pe de altă parte, Cristian Preda consideră că acordarea dreptului de vot doar parțial nu ar avea sens, mai ales în contextul unui an cu meniu electoral complet, cum va fi 2024 pentru România:

“Nu există o justificare pentru a spune că le dăm dreptul să voteze doar pentru locale și europene. Ar fi straniu ca într-un an în care se țin toate alegerile, și legislative, și europene, și prezidențiale și locale să spui că poți să votezi de la 16 ani tinerii dar numai în două din cele patru alegeri. Votul nu este un experiment. E un drept!”

Tinerii nu sunt interesați de politică, iar politicienii nu sunt interesați de tineri

O reducere a vârstei de vot la 16 ani ar acorda dreptul de a-și exprima opțiunea la urne pentru puțin peste 400 de mii de tineri. Ei ar reprezenta aproximativ 3% din electorat și, potrivit politologului Gabriel Bădescu, proporția în care ar participa la vot ar fi, foarte probabil, mai mică decât a celor mai în vârstă. Efectele asupra rezultatelor alegerilor ar fi minore, însă, spune specialistul, ar putea fi notabile efectele de învățare politică:

“Scenariul optimist este că tinerii alegători vor deveni mai atașați de politică, cu efecte de creștere a informării și participării pe termen lung. Scenariul pesimist este că vor fi dezamăgiți de alternativele de vot și că se vor îndepărta de politică.” 

De altfel, vorbim despre o categorie care oricum nu prezintă un interes prea mare pentru acest subiect. Unul din puținele studii privind valorile, credințele și aspirațiilor tinerilor din România, la care Bădescu a contribuit cu un capitol despre atitudini sociopolitice, arată că aproximativ 60% dintre respondenți au un interes scăzut sau inexistent pentru politică.

„Până la un punct este firesc, pentru că unele dintre temele discutate în alegeri privesc teme ce țin de alte etape ale vieții, cum ar fi creșterea copiilor, sistemul medical sau pensiile. Însă nivelul de interes este extrem de scăzut chiar și în comparație cu tinerii din alte țări asemănătoare României”, spune politologul.

Întrebat de PressOne dacă crede că partidele și-ar ajusta discursul și programul astfel încât să atragă adolescenții, Gabriel Bădescu se declară sceptic:

“Partidele de la noi au o capacitate redusă de a răspunde unor subiecte care sunt importante pentru alegători. Teme precum cele legate de educație sau de sistemul medical, care conform sondajelor de opinie sunt esențiale pentru votanți, nu diferențiază ofertele electorale și nici nu au avut reflectări notabile în politici. Posibil ca USR să acorde ceva mai multă atenție tinerilor educați din urban, însă marea majoritate a tinerilor sunt și riscă să rămână sub radarul politicienilor. E un lucru nefast care va limita dezvoltarea economică și care amplifică riscurile unei derive nedemocratice.”  

Ce cred tinerii despre scăderea vârstei de vot?

În România, un elev dobândește noțiuni de „educație pentru cetățenie democratică” numai în clasa a VII-a, uneori de pe manuale în care nu i se explică, de exemplu, care-i faza cu Uniunea Europeană și ce înseamnă că România face parte din ea. Asta pentru că sunt vechi de mai bine de 15 ani. 

Odată ajuns la liceu, tânărul nu se mai lovește de noțiuni despre democrație sau abilități civice decât prin activitatea ONG-urilor sau asociațiilor de tineri. Dacă nu e interesat de astfel de lucruri, până la 18 ani sunt mari șanse să rămână doar cu idei vagi despre cum funcționează statul. Acesta e principalul motiv pentru care liceenii cu care PressOne a discutat sunt reticenți la ideea de vot de la 16 ani.

„Sinceră să fiu nu mi se pare o idee bună în condițiile în care nu există nicio materie în școli care să ne învețe despre lucrurile acestea. Eu recunosc și acum că nu înțeleg multe procese, dar o să lucrez la asta și o voi face, acum că am 18 ani și mă voi duce la vot. Întrebarea este, vor face niște copii de 16 ani chestia asta? Eu tind să cred că nu”, spune Antheea, elevă în clasa a 11-a la un liceu din Vaslui.

Răzvan Blănaru are 17 ani și este președintele asociației The Community for Youth Education Vaslui, a cărei activitate se concentrează pe dezvoltarea tinerilor din comunitatea locală. Deși proiectele lor, care includ simulări de procese la tribunalul local sau dezbateri pe modelul ONU, au ceva succes, Răzvan crede că ar fi mai bine ca vârsta minimă de vot să rămână 18, pentru că „tinerii sunt în continuare în dezvoltare și încearcă să își găsească locul în societate”. 

“Sunt total de acord cu faptul că ar exista și efecte pozitive, de la împuternicirea tinerilor, până la satisfacerea unei dorințe a lor de maturizare precoce, însă personal nu cred că ar trebui să se pună atât de multe în cârca tinerilor, consider că ar fi o presiune destul de mare asupra acestora. 

Ar trebui să aibă loc informarea tinerilor pe aceste teme într-o manieră mai formală. La momentul actual tinerii pot să învețe doar pe cont propriu și din cadrul activităților extrașcolare organizate tot de tineri. Ei bine, dacă ar fi după mine, aceste teme ar trebui să fie obligatoriu abordate în școli”, ne spune Răzvan. 

Totuși, există unii tineri care consideră că cel puțin în ceea ce privește alegerile locale, adolescenții ar trebui să aibă un cuvânt de spus. Printre ei este și George: 

“E normal din punctul meu de vedere să alegi viitorul orașului tău, deoarece te-ai născut în el, ai depistat poate unele probleme pe care respectivii candidați ar putea să le rezolve.”

Întrebat de PressOne ce efecte crede că ar avea votul de la 16 ani în orașul lui, Vaslui, George spune că din punctul lui de vedere, s-ar forma „bisericuțe”: 

“Ar fi cei care ar merge la vot doar ca să fie cool și să zică: «Am votat cu X că pare cool.» Ar fi cei cărora nu le-ar păsa absolut deloc și nu ar merge. Și ar fi cei care chiar s-ar interesa și ar vota de drag, pentru a schimba comunitatea în care trăim.”

Toți tinerii cu care am vorbit cred că semnalează că școala românească nu le oferă o pregătire îndeajuns de bună în ceea ce privește exercițiul democratic:

“Ar trebui să fie adăugată o nouă materie în școli despre asta în primul rând. Doar să nu fie prezentată cum este o oră de economie care da, este importantă, dar e structurată atât de prost încât nimeni de la mine din clasă nu știe despre ce e vorba la materia asta. Și fac parte dintr-o clasă bună. Doar proiectele organizate de asociații cum este și cea din care fac parte eu nu sunt destul pentru că nu au un reach destul de mare, dar ajută”, spune Antheea.

Federația Tinerilor din Constanța a susținut încă din 2016 inițiativa de a reduce vârsta de vot la 16 ani. Mihai Tănase, președintele organizației, consideră că o astfel de schimbare ar aduce mai multe măsuri adresate elevilor în programele politicienilor, precum burse mai mari, transport gratuit, investiții în școli:

“În cadrul alegerilor locale cred că s-ar vedea o revitalizare a sectorului de tineret. În momentul de față, din păcate, tinerii au o putere foarte mică.” 

În ceea ce privește nivelul lor de pregătire pentru vot, Mihai crede că nu are sens să ne așteptăm ca Ministerul Educației să facă ceva din proprie inițiativă: 

“Și atunci poate că e nevoie de un astfel de impuls. Poate că odată ce se va coborî vârsta de vot va fi un impuls și pentru autorități să facă ceva.” 

Din acest punct de vedere, el mizează mai mult pe faptul că organizațiile de tineret din România vor deveni tot mai capabile să suplinească implicarea statului:

“Văzând că organizațiile de tineret continuă să apară și devin din ce în ce mai puternice, continuă să crească și să primească sprijin atât din partea statului cât și a companiilor private, cred că odată cu asta va crește și capacitatea lor de a reuși să vină în ajutorul tinerilor, asta pentru că puterea unei organizații e strâns legată de cât de în serios e luată. 

Așa cum s-a întâmplat și acum cu războiul din Ucraina, în care ONG-urile au suplinit aproape integral treaba statului în ajutarea refugiaților, sunt absolut convins că organizațiile vor putea suplini implicarea statului în informarea tinerilor pentru că deja o fac.”

Reducerea vârstei de vot, temă de gândire pentru societate pe termen mediu și lung

Fără susținere din partea partidelor aflate la guvernare și mai ales cu mari șanse să pice la CCR din cauza neconstituționalității, inițiativa de reducere a vârstei de vot care a ajuns acum pe masa Senatului rămâne undeva între proiect studențesc și oportunitate de a câștiga ceva capital de imagine pentru câțiva parlamentari.

Ca să modifici vârsta de vot trebuie să schimbi Constituția. Iar Cristian Preda crede că nu sunt mari șanse să vedem acest lucru întâmplându-se până la următoarele alegeri:

“În acest moment, și nu au fost foarte multe momente după 2003, ar exista majoritate de două treimi care ți-ar permite să adopți aceste legi de revizuire ca legi susținute de Guvern. Dar nu-i văd pe acești membri ai majorității dorind să-și testeze popularitatea înainte de 2024.” 

Pentru Vlad Măntoiu, student în anul II la Științe Politice, scopul pe care proiectul său de lege reușește să-l îndeplinească e tocmai să creeze conștientizare, să garanteze că dreptul de vot al adolescenților din România nu dispare pe agenda publică:

„Suntem conștienți de faptul că și în cazul în care trece de Parlament este foarte posibil să cadă la o eventuală sesizare CCR. Într-adevăr, va fi nevoie de un referendum, pentru că în viitorul apropiat sunt sigur că se va trece la votul de la 16 ani și la alegerile parlamentare și prezidențiale. Dar ne-a fost mult mai la îndemână să facem o inițiativă pe care să putem să o depunem ca să facem un fel de presiune. Să atragem atenția asupra acestei probleme. Să încercăm să aducem susținere, dacă nu ne-a reușit cea parlamentară, măcar o susținere din partea societății civile. Și în ce dezbateri am avut chiar și înaintea depunerii inițiativei, chiar am văzut o susținere foarte mare din partea ONG-urilor cu care am discutat.”