Cine plătește pentru visul lui Emil Boc de a avea metrou la Cluj? Declarații contradictorii între primărie și ministerul Transporturilor

În timp ce primarul de la Cluj-Napoca Emil Boc a anunțat drept validă și concretă finanțarea construirii metroului printr-un instrument financiar care se numește obligațiuni verzi, Ministerul Transporturilor se ferește să își asume o proiecție bugetară și un calendar pentru cheltuielile cu acest proiect.

• „Această nouă sursă de finanţare din obligaţiuni verzi acoperă atât cheltuielile prezente, cât şi cheltuielile viitoare (…), pe întreaga perioadă de implementare a proiectului” – primarul Emil Boc la o conferință de presă din 24 septembrie 2024.

• „Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de coordonator de reforme/investiții al PNRR, a încheiat un act adițional la contractul de finanțare aferent proiectului „Magistrala I de Metrou Cluj” cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în care este stipulat că finanțarea contribuției publice naționale va fi asigurată, pentru cheltuielile eligibile deja efectuate (…) din sumele alocate provenind din împrumuturi contractate de România din emisiunile de obligațiuni verzi” – răspuns la solicitarea PressOne din 11 octombrie 2024.

Declarațiile publice făcute de autoritățile locale și cele făcute de autoritățile centrale sunt diferite. În timp ce primarul Emil Boc a transmis că obligațiunile verzi vor acoperi „cheltuielile prezente și viitoare” pentru șantierul metroului, Ministerul Transporturilor garantează numai asigurarea plăților pentru cheltuielile deja efectuate. În plus, aceste plăți sunt influențate de „limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare alocate cu aceasta destinație prin legea bugetului de stat.”

Metroul din Cluj costă mai mult decât obține România din obligațiunile verzi 

Suma totală obținută de Guvernul României din emisiunea de euroobligațiuni verzi este de aproximativ 1.98 miliarde euro, din care aproximativ 1.53 miliarde euro au fost deja alocați pentru cheltuieli eligibile pe proiecte realizate în perioada 2021 – 2024. Conform ultimelor estimări, costul construirii metroului de la Cluj se ridică la circa 13.7 miliarde de lei, aproximativ 2.74 miliarde de euro. Și ar trebui să fie finalizat în următorii 6 ani, în 2031.

„Suma necesară a fi alocată până la utilizarea integrală a fondurilor disponibile în prezent este de 0,45 miliarde EUR (aproximativ 2.23 miliarde RON)” – arată Ministerul. 

Banii strânși au fost folosiți pentru finanțarea tuturor proiectelor eligibile și ar urma să fie suplimentați prin emiterea altor obligațiuni verzi pe piețele internaționale sau piața internă. Dar această decizie depinde de estimările privind cheltuielile bugetare eligibile cărora le pot fi alocate aceste sume. Guvernul, prin Ministerul Transporturilor, a declarat că nu există în prezent o proiecție anuală a cuantumului sumelor aferente instrumentului de finanțare mai sus amintit (euroobligațiuni verzi) în cazul proiectului magistralei de metrou Cluj-Napoca.

Arătăm că o parte din finanțarea Metroului proiectat la Cluj, 300 de milioare de euro prin investiția din PNRR vor fi relocați, ca urmare a organizării eronate a unei licitații de către Primăria Cluj-Napoca. Banii vor merge către „o investiţie de succes şi care nu are probleme din perspectiva Comisiei”, după cum s-a exprimat Adrian Câciu, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

„Nu s-a rezolvat problema metroului de la Cluj. Pentru metroul de la Cluj vom avea o plată parţială pe el şi la revizuirea PNRR metroul de la Cluj va fi scos ca investiţie din PNRR şi se va duce în altă sursă de finanţare de la Ministerul Transportului din obligaţiuni verzi pe care le emite România”, a precizat ministrul. 

România se împrumută, dar gaura la buget crește

În luna februarie 2024, România lansa prima sa emisiune de obligațiuni verzi. Acest instrument financiar, care este în esență un împrumut sindicalizat la fel ca în cazul titlurilor de stat Tezaur sau Fidelis, ar trebui să acopere cheltuieli realizate în domeniul transportului ecologic, îmbunătăţirii eficienţei energetice a clădirilor şi a reîmpăduririlor, printre altele.

La vremea când făcea acest anunț, şeful Trezoreriei Ştefan Nanu declara că România a pregătit mai bine de un an lansarea acestei emisiuni, că „intenţionează să devină un emitent anual frecvent de obligaţiuni verzi”, dar şi că „va încerca să menţină emisiunile la un volum mic”, pe care să le coreleze cu încercările executivului de la București de a reduce deficitul bugetar. 

Finanţele – scria tot atunci Agerpres – vânduseră în luna ianuarie 2024 semnificativ mai multe obligaţiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 şi 2034 cu o valoare de 4 miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care exista în Europa. 

Toate acestea în condițiile în care, la început de an corectarea deficitului bugetar prognozat ar fi trebuit să se facă de la 5,7% din PIB la 5% din PIB. În septembrie 2024, Consiliul Fiscal arată într-o opinie cu privire la ultima rectificarea bugetară adoptată Guvern că deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 8% din PIB anul acesta. 

Cum funcționează finanțarea prin obligațiuni verzi 

Răzvan Nicolescu este expert în energie și consultant în cadrul Deloitte Romania. El a explicat pentru PressOne cum funcționează finanțarea prin obligațiuni verzi. 

„Un investitor alege să investească în obligațiuni verzi din 3 motive: să fie dobânda bună, să fie mai puțin riscant decât o investiție în imobiliare. Și investițiile în proiecte verzi au intrat deja în sfera de business behaviour. Nu mai e doar branding sau responsabilitate socială, ci pornește de la o nevoie de sustenabilitate”, consideră Nicolescu.  

Un investitor ipotetic, dispus să împrumute statul pentru un proiect de anvergura sau complexitatea unui metrou nu este interesat decât de rambursarea creditului, adaugă el pentru PressOne.

„Atât timp cât rambursarea creditului nu depinde de încasările de la metrou să zicem, termenul în care se realizează investiția pe mine ca investitor nu mă interesează neapărat. Bineînțeles, mi-ar plăcea să fac parte dintr-o poveste de succes, dar termenele și credibilitatea în piață a proiectului nu afectează interesul meu de a împrumuta statul.”

Expertul în energie admite că finanțarea unui proiect precum metroul de la Cluj prin instrumentul obligațiunilor verzi ar putea fi, teoretic, luată în calcul ca sursă principală de bani. Problemele apar însă atunci când împrumutul la care apelează statul prin emisiunea de obligațiuni verzi se răsfrânge direct în deficitul bugetar, deja cu mult depășit.

„Și atunci nu știu dacă Uniunea Europeană ne va permite să ne folosim de acest instrument financiar. Nu știu nici care e bugetul Clujului și care e gradul lui de îndatorare. Că dacă e scăzut aș spune, că e realizabil, de ce nu? Dacă emisiunea de obligațiuni verzi are impact pe bugetul consolidat atunci această soluție despre care se vorbește e doar o stratagemă de a lua presiunea de pe executivul local, că a ratat finanțarea și să nu spună lumea că au mințit când au spus că proiectul metroului are finanțarea asigurată”, precizează Răzvan Nicolescu.

Numai că în cazul Clujului, obligațiunile verzi pe care se bazează metroul ar urma să fie emise de către Guvernul României – au arătat pentru PressOne oficialii Ministerului Transporturilor – și nu de către municipalitate, cu toate că există acest precedent, la Reșița (județul Caraș-Severin).

Precedentul Reșița

Prima municipalitate din România care a făcut o emisiune de obligațiunile verzi a fost Primăria Reșița. Fondurile obținute au fost utilizate pentru co-finanțarea proiectului de reintroducere a tramvaiului electric și înnoirea parcului de material rulant al operatorului de transport, 13 tramvaie și 10 autobuze electrice și amenajarea infrastructurii de transport în Reșita.

În martie 2024, primele obligațiuni municipale verzi de pe piața locală de capital au fost listate la Bursa de Valori București. Municipalitatea a atras 8,8 milioane euro, prin emisiunea a 88.296 de obligațiuni cu o maturitate (termen de rambursare n .red.) la 10 ani.

„Primul lucru pe care a trebuit să-l facem a fost un rating de oraș, e ca un rating de țară, am lucrat cu cei de la Fitch. Ne-au solicitat date financiare, istoric, previziuni, strategie, exact cum ar analiza o companie cei din Big Four (Deloitte, EY, KPMG și PwC). Apoi am luat și o a doua opinie de la o firmă din Londra, fiindcă e bine să te validezi cu o a doua opinie. Apoi am angajat un consultant financiar și cu ei am mers mai departe pe procedura de emisiune de obligațiuni. Am contactat Bursa de Valori. Atenție, aceste obligațiuni nu ne cresc gradul de îndatorare, nouă în România ne e limitat acest grad de îndatorare la 30%, ceea ce e cam stupid. E ca și când dvs. aveți mare încredere în mine și investiți niște bani în afacerea mea. Veniți partener cu mine.”, explică Nelu Popa, primarul municipiului Reșița.

Cornel Ban este economist și profesor asociat la Universitatea de Business din Copenhaga (Copenhagen Business School). În opinia sa, obligațiunile verzi sunt un instrument viabil pentru municipalități. 

„Obligațiunile verzi emise de municipalității sunt instrumente financiare care au devenit banale în finanțarea proiectelor verzi ale primăriilor în anii 2000-2010. Prin ele orașele sau administrațiile locale atrag capital pentru a finanța proiecte de mediu durabile și prietenoase cu clima. Aceste proiecte includ de obicei investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică, transport public ecologic gen metrou pentru a face față schimbărilor climatice. Municipalitatea emite obligațiuni verzi, prin care împrumută bani de la investitori privați sau publici. În schimb, se angajează să returneze suma împrumutată plus dobândă într-un anumit interval de timp. Dobânda este stabilită în piață, nu se poate ști înainte și depinde de rata dobânzii generale, de bonitatea primăriei, etc.”

Economistul explică faptul că obligațiunile „atrag finanțare pentru proiecte importante de mediu, fără a pune presiune directă pe bugetul local anual, întinzând datoria pe mai mulți ani și astfel făcând-o mai ușor de suportat”. Cu o mențiune însă: 

„Municipalitățile trebuie să fie transparente în ceea ce privește utilizarea fondurilor, oferind rapoarte periodice pentru a asigura investitorii că banii sunt cheltuiți în scopuri sustenabile.”