Cine poate verifica, după noua lege, plagiatul din doctoratul lui Mircea Geoană

Academia de Studii Economice din București (ASE), care în 2005 îi acorda lui Mircea Geoană titlul de doctor în științe, este instituția abilitată – prin Comisia de etică -, să stabilească oficial dacă lucrarea numărului 2 din NATO este plagiată. 

Prin noua lege a învățământului superior, adoptată în vara anului trecut, procedurile de verificare a suspiciunilor de plagiat din tezele de doctorat și de retragere a titlului de doctor s-au schimbat radical, responsabilitatea fiind transferată în bună parte către comisiile de etică ale universităților. 

PressOne, care a arătat în exclusivitate că teza de doctorat a lui Mircea Geoană este plagiată, vă prezintă astăzi modalitatea prin care această lucrare poate fi verificată, precum și mecanismul prin care titlul de doctor al secretarului general adjunct al NATO poate fi retras. 

Recent, Comisia de etică a ASE a stabilit un precedent la nivelul întregii țări după ce a emis prima decizie de plagiat conform noii legi a învățământului superior. Verdictul a vizat teza de doctorat a primarului PNL din Alba-Iulia, Gabriel Pleșa, și a fost emis după ce publicația Cațavencii a dezvăluit, în luna martie, că lucrarea acestuia este plagiată. 

Ce prevede legea învățământului superior 

Legea învățământului superior nr. 199/2023 a schimbat radical modalitatea în care suspiciunile de plagiat într-o teză de doctorat pot fi verificate în mod oficial, dar și modalitatea în care un titlu de doctor obținut prin fraudă academică poate fi retras. 

Plagiatul este inclus explicit printre abaterile de la normele de etică și deontologie în activitatea didactică și de cercetare universitară, și este definit, din perspectiva legii, ca fiind „prezentarea drept creație sau contribuție științifică pretins personală într-o operă scrisă, inclusiv în format electronic, a unor texte, idei, demonstrații, date, teorii, rezultate sau metode științifice preluate din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale”. 

Noutatea este că toate abaterile de la normele academice, inclusiv plagiatul în tezele de doctorat, sunt verificate de comisiile de etică. Anterior, sesizările de plagiat erau soluționate exclusiv de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), rolul comisiilor de etică fiind pur consultativ.

Așadar, o sesizare a unui eventual plagiat într-o teză de doctorat trebuie trimisă la Comisia de etică a universității la care a fost susținut doctoratul. 

Comisiile de etică capătă, astfel, un rol decisiv în soluționarea suspiciunilor de plagiat în tezele de doctorat. 

În cazul în care constată că sesizarea este justificată, iar teza e plagiată, comisia de etică a universității este împuternicită să decidă demararea procedurilor legale pentru anularea în instanță a titlului de doctor și a diplomei de doctor, pe care trebuie să le ducă la îndeplinire, în final, rectorul universității – în cazul lui Mircea Geoană, rectorul ASE. 

Asta se întâmplă în situația în care autorul tezei de doctorat suspecte de plagiat nu depune o contestație. 

Organismul abilitat, în prezent, să analizeze contestațiile – formulate de cei nemulțumiți de decizia Comisiei de etică, fie că e vorba de autorul tezei ori de cei care au făcut sesizarea de plagiat –  este CNATDCU. 

Astfel, CNATDCU devine instanță de apel în cazul eventualelor contestații împotriva deciziilor emise de comisiile de etică universitară pentru suspiciunile de plagiat în tezele de doctorat. Contestațiile trebuie depuse în termen de 30 de zile. 

În situația în care CNATDCU menține decizia de plagiat emisă de o comisie de etică, atunci aceasta este comunicată rectorului – care, în termen de maximum 30 de zile, are obligația de a cere în instanță atât anularea titlului de doctor, cât și anularea diplomei de doctor. 

Dacă rectorul unei universități nu inițiază acțiunea în instanță pentru anularea titlului și a diplomei de doctor, această obligație se mută la Ministerul Educației – care, suplimentar, trebuie să îl reclame pe rector, pentru nerespectarea legii, la Consiliul Național de Etică și Management Universitar (CEMU).

Odată cu introducerea instanței de judecată în procedura de anulare a titlului și diplomei de doctor, durata efectivă a procesului de retragere a unui titlu de doctor și a anulării diplomei se va întinde pe parcursul a câțiva ani, având în vedere cât de aglomerate sunt secțiile de contencios administrativ. 

În vechea lege a educației, procedura dura maxim câteva luni, dacă termenele de verificare erau respectate. 

Noua lege a învățământului superior, care aduce toate aceste schimbări legislative, a fost inițiată în vara anului 2021 de fostul ministru PNL al Educației, Sorin Cîmpeanu, după ce acesta a fost acuzat public că încearcă să protejeze plagiatorii, dar și își că își ține opera academică la secret. 

Cîmpeanu nu a reușit, în primă fază, să își ducă la capăt planul de modificare a legii, după ce PressOne a demonstrat că el însuși a plagiat 92 pagini, reunite sub forma a 13 capitole dintr-un curs universitar – semnate anterior de alte persoane – pe care și le-a însușit ca unic autor. 

Sorin Cîmpeanu a demisionat în toamna anului 2022, la patru zile după ce PressOne a publicat probele care-i dovedeau plagiatul. Legea învățământului superior a fost promovată în legislativ de ministrul Ligia Deca, forma finală a acesteia păstrând ideile și mecanismele propuse de-a lungul timpului ministrul demisionar – inclusiv eliminarea CNATDCU din postura de decident unic în verificarea suspiciunilor de plagiat în tezele de doctorat. 

Cum poate fi analizată teza lui Geoană 

Teza de doctorat a lui Mircea Geoană, susținută la ASE în 2005, poate fi verificată de către Comisia de etică a instituției fie ca urmare a unei sesizări depuse de orice persoană fizică sau juridică, fie prin autosesizare. 

Surse din interiorul ASE susțin că, până la finalul săptămânii trecute, Comisia de etică nu se autosesizese și nici nu primise vreo sesizare. 

Aceleași surse susțin că actuala comisie de etică se află la finalul mandatului de patru ani și că membrii următoarei comisii, care va funcționa în intervalul 2024-2028, tocmai ce au fost validați de Senatul ASE la data de 3 iulie 2024, adică la două zile după dezvăluirea PressOne privind plagiatul lui Mircea Geoană. 

Procedura de selecție și de numire a membrilor Comisiei de etică universitară fusese aprobată de Senatul ASE printr-o decizie din 5 iunie 2024. 

În cazul în care Comisia de etică a ASE va fi sesizată sau se va autosesiza în cazul tezei de doctorat a lui Mircea Geoană, aceasta are un termen de 45 de zile pentru a emite un verdict. 

Una dintre modificările aduse de legea Cîmpeanu-Deca prevede că organismele de etică trebuie să țină cont de condițiile de legalitate în vigoare la momentul redactării tezei de doctorat care a stat la baza emiterii și acordării titlului de doctor, respectiv a diplomei de doctor, fără drept de reevaluare a fondului științific al respectivei teze de doctorat.

În 2005, când Mircea Geoană a susținut doctoratul, era în vigoare, de un an, Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, care definea atât frauda științifică – înțeleasă inclusiv ca o acțiune deliberată de plagiere -, cât și plagiatul propriu-zis. 

În plus, originalitatea se afla printre condițiile incluse legislație. Art. 22 din Hotărârea de Guvern nr. 37/1999 privind organizarea și desfășurarea doctoratului, în vigoare în 2005, prevedea că „teza de doctorat trebuie să conțină elemente de originalitate specifice domeniului abordat, precum și modalități de validare științifică a acestora”. 

Condiția originalității era prevăzută și de art. 28, alin. (2), care făcea referire la susținerea publică a tezei de doctorat, și în care se spunea că „Dezbaterea se axează pe elementele de originalitate ale tezei de doctorat și pe recunoașterea valorică a rezultatelor obținute”.

Importanța originalității în realizarea unei teze de doctorat a fost menționată chiar în referatul conducătorului de doctorat a lui Mircea Geoană, profesorul Gheorghe Dolgu, care preciza că „am constatat că criteriile 1, 2 și 3 de evaluare a tezei de doctorat sunt îndeplinite”. 

Într-un răspuns primit de la ASE la o cerere în care am cerut să mi se comunice care au fost „criteriile 1, 2 și 3”, în vigoare în 2005 și invocate de profesorul Dolgu, universitatea a precizat că „criteriile sunt prevăzute în referatele de specialitate ale membrilor comisiei de susținere a tezei de doctorat și se referă la:

• originalitatea cercetării; 
• relevanța științifică; 
• impactul potențial al rezultatelor cercetării și măsura în care teza aduce contribuții substanțiale la cunoaștere;
• literatura de specialitate relevantă în domeniu”. 

PressOne a prezentat cititorilor, în articolul în care a prezentat probele plagiatului, transcrierea fidelă a paginilor intitulate „Contribuții proprii” din teza de doctorat a lui Mircea Geoană, intitulată Evoluții în zona Atlanticului de Nord. Concluzii pentru integrarea României în structurile euro-atlantice. 

La observația că originalitatea unei teze era o cerință atunci când și-a susținut doctoratul, condiție care nu s-a schimbat între timp, Mircea Geoană nu a negat foarte convingător, într-o discuție cu PressOne, că ar fi plagiat în teza sa: „Nu știu, eu vă spun că ceea ce am făcut eu cu teza mea de doctorat a fost făcut absolut onest și nu mă simt cu absolut nimic în afară a regulilor din vremea respectivă. Acum… dacă s-au schimbat regulile între timp, e altceva”. 

Cum devine CNATDCU factorul decisiv

Având în vedere că verdictul final într-o teză de doctorat va aparține CNATDCU, potrivit legii Cîmpeanu-Deca, importanța acestui organism crește considerabil. 

Acest lucru se vede și din modul în care a fost construită arhitectura viitorului Consiliu, dar și din propunerile anunțate de Ministerul Educației pentru componența din viitorul mandat, 2024 – 2028.

Propunerile privind componența Consiliului general al CNATDCU și cea a comisiilor de specialitate au fost lansate în consultare publică de Ministerul Educației la sfârșitul săptămânii trecute, pe 5 iulie 2024.

În viitorul mandat, Consiliul general al CNATDCU – care este organul de conducere a organismului – va număra 41 de persoane, față de actualul mandat, compus din 21 de persoane, și va fi format dintr-un președinte și trei vicepreședinți, toți membri ai Academiei Române, din cei 35 de președinți ai comisiilor de specialitate, dintr-un reprezentant al sindicatului Alma Mater și unul al studenților din Alianța Națională a Studenților din România (ANOSR). 

Componența acestui nou Consiliu general – care are un număr dublu de membri și exclude aproape total universitarii străini – trece în plan secund criterii precum competența, experiența și reputația membrilor proveniți din universități mari, impunând o largă reprezentativitate prin care instituții academice tinere, fără performanțe științifice ori cu un palmares controversat în materie de fraude academice, primesc un loc la masa la care se iau decizii critice privind integritatea academică. 

Componența viitorului Consiliu general este, în fapt, o noutate absolută și reflectă viziunea fostului ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, exprimată public de nenumărate ori, despre cum toate universitățile ar trebui reprezentate într-o astfel de structură, predominând mai degrabă criteriul „toată lumea să aibă un cuvânt de spus” în fața criteriului competențelor ori cel al integrității academice probate în timp.

În viitorul CNATDCU, care numără 528 de membri, există un singur membru de la o universitate din străinătate, care se regăsește în Comisia de Sociologie, Științe Administrative și Științe ale Comunicării – lucru nemaiîntâlnit după 2011, când ponderea universitarilor din străinătate a fost una semnificativă. 

De exemplu, în Comisia de Științe Politice, Studii de securitate, Științe militare, Informații și Ordine publică a fost propusă Gabriela Melania Ciot de la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB), despre care PressOne a dezvăluit în 2019 că a plagiat într-un articol științific, semnat împreună cu Vasile Pușcaș, fostul negociator-șef al României cu Uniunea Europeană (UE).

Potrivit unor surse din mediul academic, Gabriela Ciot nu a fost aleasă de comisia de selecție să facă parte din Comisia de Științe Politice, Studii de securitate, Științe militare, Informații și Ordine publică, ci a fost pusă pe o listă de rezervă, însă la nivelul Ministerului Educației s-a luat decizia includerii acesteia în viitoarea comisie. 

În ordinul de ministru privind aprobarea Procedurii de selecție a membrilor CNATDCU, semnat de ministra Deca pe 5 iunie 2024, integritatea profesională este unul dintre criteriile de selecție cerute de minister pentru profilul membrilor CNATDCU. 

Vechile structuri CNATDCU aveau în componența lor zeci de profesori și cercetători români de la universități din străinătate, care nu și-au mai găsit locul în actuala componență. 

O altă schimbare notabilă este cea care vizează Comisia de ingineria resurselor vegetale și animale, cea care guvernează domeniul științific în care activează fostul ministru Sorin Cîmpeanu. Această comisie a fost mărită cu 8 membri, cea mai substanțială schimbare, de la 25 la 33 de persoane, 12 dintre membri, adică o treime – inclusiv președintele – provenind de la universitatea condusă din 2012 chiar de ministrul demisionar Cîmpeanu.

Precedentul primarului din Alba Iulia

Comisia de etică a ASE a stabilit pe 31 mai 2024 un precedent la nivelul întregii țări după ce a emis prima decizie de plagiat în baza noii legi a învățământului superior. 

Verdictul a vizat teza de doctorat a primarului PNL din Alba-Iulia, Gabriel Pleșa, și a fost emis după ce jurnalistul Alexandru Cristorian a dezvăluit în martie 2024, în publicația Cațavencii, că lucrarea acestuia este plagiată. 

Dovezile au arătat că lucrarea primarului Pleșa era plagiată dintr-o altă teză de doctorat, susținută de Andreea Nicolae în 2004, tot la ASE, dar și dintr-un curs al profesorului Valentin Naumescu, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, și dintr-o strategie a Guvernului României referitoare la ocuparea forței de muncă. 

Comisia de etică a ASE, fără să fi reevaluat fondul științific al tezei, a constatat frauda în știință, respectiv plagiatul, în teza lui Gabriel Pleșa, „prin însușirea de către acesta și prezentarea drept creație personală a unui număr de aproximativ 97 de pagini de texte aparținând altor persoane[…] fără ca domnul Plesa Gabriel Codru să fi citat, în text, aceste surse (și, mai mult, fără ca aceste surse să fie indicate nici măcar în lista bibliografică de la sfârșitul lucrării)”.

Decizia s-a bazat atât pe prevederile Legii 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cât și pe cele ale noii Legi a învățământului superior nr. 199/2024.

Această hotărâre este una importantă, deoarece pune capăt unei perioade de circa doi ani de confuzie legislativă apărută ca urmare a Deciziei 364/2022 a Curții Constituționale (CCR), care a fost interpretată de o parte a mediului academic, inclusiv de ministra Educației Ligia Deca, drept o decizie care va „bloca” analizarea suspiciunilor de plagiat în tezele de doctorat. 

În realitate, decizia CCR s-a referit la faptul că o teză de doctorat nu poate fi reanalizată sub aspectul valorii științifice, dar nu și din perspectiva încălcării normelor de etică și integritate academică în realizarea unei lucrări. 

• La art. 36, CCR a statuat că: „Cele stabilite de comisia de doctorat și validate de CNATDCU, cu consecința conferirii/ atribuirii titlului de doctor, nu pot fi reexaminate de o altă comisie sub aspectul valorii științifice a lucrării, neexistând niciun temei constituțional sau legal în acest sens”.

• Curtea a mai stabilit, prin același articol că: „Cele stabilite de comisia de doctorat și validate de CNATDCU sunt aspecte necenzurabile ale actului administrativ emis, întrucât vizează aprecierea valorică a conținutului tezei de doctorat, și angajează răspunderea autorității emitente a actului”.

• La art. 37, CCR a stabilit că: „Se mai reține că, după cum nici instanța judecătorească nu are competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, nici autoritatea emitentă nu are competența de a reaprecia fondul științific al acesteia”.

• Așadar, în decizia sa, CCR vorbește doar despre „valoarea științifică a lucrării”, despre „aprecierea valorică a conținutului tezei de doctorat”, și despre „fondul științific al tezei de doctorat elaborate”.

• Plagiatul într-o teză de doctorat intră la capitolul „nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională” și nu are nimic de-a face cu „valoarea științifică a lucrării”, cu „aprecierea valorică a conținutului tezei de doctorat” sau cu „fondul științific al tezei de doctorat elaborate”.

Editor: Mona Dîrțu