Cine sunt candidații PSD pentru europarlamentare, de la fostul premier Tudose până la Maria Grapini

Tu știi pe cine trimiți în Parlamentul European? 

Alegerile europarlamentare se desfășoară pe 9 iunie 2024. Românii vor vota însă și la alegerile locale, tot atunci. PSD și PNL merg împreună la europarlamentare și fiecare partid și-a trimis pe liste reprezentanți. Fiecare dintre ei are probleme în CV-ul politic. PressOne le trece în revistă.

Printre numele care se remarcă de pe lista PSD e și cel al Gabrielei Firea. Se pregătea, la începutul anului, să candideze la Primăria București. Apoi, coaliția l-a propus pe Cătălin Cîrstoiu candidat și în urma dezvăluirilor presei despre afacerile pe care le derulează în sistemul medical de stat și privat, a fost retras. Firea (PSD) și Sebastian Burduja (PNL) vor candida separat, fără să mai meargă așadar coaliția cu vreun candidat comun.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Gabriela Firea poate candida (dacă ea și partidul vor) atât la europarlamentare, cât și la locale. Ordonanța de urgență adoptată de Guvern pe 8 martie prevede că nu va fi îngrădit dreptul nimănui de a fi ales. Astfel, oricine poate candida și pentru Parlamentul European, și pentru funcții locale: primar, consilier local, consilier județean sau președinte al Consiliului Județean. Alegătorii vor vota oricum în aceleași secții, dar pe buletine separate, iar prezența va fi consemnată pe liste electorale distincte.

În martie, Firea a declarat la Antena 3 că nu vede candidatura pentru Parlamentul European drept o retrogradare. „Nu a fost viziunea mea despre viaţă, nu a fost proiectul vieţii mele, dar nu consider că este o retrogradare.” Cu deciziile de după retragerea lui Cîrstoiu, e posibil să reevalueze prezența pe lista coaliției PSD–PNL.

Legat de acea listă, mai sunt câteva nume populare pe ea. Până îi vezi pe fiecare în parte, ajută să știi despre aceste alegeri că votezi practic cine ne reprezintă interesele în Parlamentul European. Vor fi 33 de eurodeputați, atât de la partide mai mari și mai mici, cât și independenți. Ei și ele vor avea un cuvânt de spus, în numele românilor, în modelarea politicilor UE într-o varietate de domenii: mediu, economie, drepturi, migrație, tehnologie. 

Mihai Tudose

Alianța PSD–PNL deschide lista pentru alegerile europarlamentare cu politicianul Mihai Tudose. Pe el îl știi, poate, și din vremea lui Dragnea, pe când era premier. A ocupat această funcție din 29 iunie 2017 și până pe 16 ianuarie 2018, când și-a dat demisia după ce Comitetul Executiv Național al PSD i-a retras sprijinul politic. Înainte de asta a fost ministrul Economiei și Turismului, între 2014 și 2015.

În 2019 a demisionat din PSD. S-a dus în partidul PRO România, al lui Victor Ponta, timp de un an. N-a ținut mult pentru au început să apară tensiuni între el și Ponta: „Îl încurc foarte tare și eu și în consecință, face orice să mă facă să plec”, declara Tudose atunci. 

Oricum, s-a ales cu ceva bun și din perioada asta: cu PRO România a prins în 2019 primul mandat de europarlamentar. Singurul lucru care i-a adus atunci atenție mediatică au fost niște acuzații de abuz. Fosta sa asistentă a povestit pentru Europa Liberă, sub anonimat, cum Tudose ar fi încercat, la început, să-i ofere tot felul de lucruri: o carieră, o mașină de lux, bani, călătorii. 

Apoi ar fi început abuzurile: de la remarci fizice, glume sexiste, comentarii la adresa altor femei și până la vizite în camera ei în toiul nopții, Tudose le-ar fi bifat pe toate. În 2023, politicianul a spus că toate declarațiile fostei sale asistente au fost „minciuni.”

În timpul acesta, omul se lupta și cu niște acuzații de plagiat. Lucrarea lui de doctorat de la Academia Serviciului Român de Informații ar fi fost verificată de Comisia de Etică a Academiei SRI, care a dat verdict de plagiat. S-a propus retragerea titlului de doctor, pentru care a militat chiar și Tudose depunând două solicitări la Ministerul Educației, doar ca să nu primească acel verdict de plagiat. Senatul Academiei SRI a revocat hotărârea Comisiei de Etică.

Gabriela Firea

Gabriela Firea merge la Parlamentul European, după cum a scris chiar ea, cu gândul la bucureșteni. Vrea să lupte să aducă fonduri europene ca să dezvolte „și mai mult Capitala României”. De când a fost anunțată lista și până la ora publicării acestui articol, ea a devenit și candidata PSD la Primăria București. 

Deși părea departe de acest scenariu, Firea candidează pentru a doua oară la Primăria Municipiului București. Pe 22 aprilie 2024, după ce liderii Coaliției PSD–PNL au dezbătut timp de 14 ore candidatura medicului Cătălin Cârstoiu, au decis să meargă pe candidaturi separate: Gabriela Firea pentru PSD și Sebastian Burduja pentru PNL.

Și-a început cariera politică în 2012, când a prins un loc de senator în PSD. Patru ani mai târziu, în 2016, a devenit primar general în București. În această funcție, a făcut mai multe. A organizat festivaluri și concerte, dar și mitinguri care au făcut din Piața Victoriei o groapă de gunoi. A acordat zeci de milioane de lei Patriarhiei Române. A înființat companii municipale care au acumulat datorii de peste 560 de milioane de lei.

După un mandat de primar, a revenit, timp de un an, la funcția de senator. În 2021, a devenit ministrul Familiei, funcție din care a demisionat trei ani mai târziu, după ce a fost implicată în scandalul „Azilele groazei.”

Ea ar fi fost apropiată de doi dintre oamenii care dețineau cămine în care zeci de vârstnici erau înfometați și bătuți: Ștefan Godei, care i-ar fi fost angajat, și Ligia Gheorghe, fosta ei consilieră.

Înainte de toate astea, Firea a fost jurnalistă. A terminat Facultatea de Litere din București și, timp de aproape două decenii,a  lucrat prin locuri ca: publicațiile „Pur și simplu” și „Azi”, TVR și trustul de presă Intact, condus de Dan Voiculescu.

Claudiu Manda

Deputat, președinte PSD Dolj, soț al Liei Olguța Vasilescu (primarul Craiovei, candidată pentru un nou mandat) și fost senator, Claudiu Manda candidează pentru a doua oară pentru funcția de europarlamentar. El a mai avut un mandat în Parlamentul European. A început în 2019 și l-a poziționat pe locul al doilea în topul absenteismului de la sesiunile de vot la Bruxelles. Primul loc e ocupat de un grec care e la închisoare.

Printre primele lucruri făcute ca europarlamentar se numără și invitarea a 30 de senatori PSD la Strasbourg, în decembrie 2019. A asigurat transportul și cazarea din banii Parlamentului European și a justificat această întâlnire ca „schimb de experiență”, ca să vadă și senatorii români cum se face treaba la PE. Unii invitați au zis însă că au fost, de fapt, invitați la ziua lui de naștere.

Pentru că avea 30 de oameni plecați la Strasbourg, Senatul României și-a blocat activitatea timp de o săptămână.

Claudiu Manda a fost acuzat de DNA în 2021 pentru că ar fi ajutat mai multe persoane din Dolj să încaseze ajutoare sociale necuvenite ca să obțină voturi la alegeri. Ar fi intervenit pe lângă directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj. Faptele au fost însă prescrise după doi ani.

Victor Negrescu

Victor Negrescu a avut o prezență ceva mai prolifică în Parlamentul European, față de alții din această listă. A avut primul mandat în 2014, pe când avea 28 de ani, dar a demisionat după trei ani.

Pe al doilea l-a prins în 2020, timp în care a fost, printre altele, chestor al Parlamentului European, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni și membru al Comisiei pentru Bugete. E și vicepreședintele Comisiei pentru cultură și educație și a fost desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul european din 2025. 

La fel ca Gabriela Firea, începutul lui Negrescu s-a conturat prin unul dintre site-urile lui Dan Voiculescu. A fost apoi, pe rând, vicepreședinte și purtător de cuvânt al PSD pentru sectorul 3, președinte PSD Alba Iulia din 2009 și, în 2015, a devenit președinte al Fundației Stânga Democratică.

De-a lungul carierei sale s-a asociat cu oameni ca Victor Ponta, care l-a și promovat, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă, în guvernul căreia a fost ministru delegat pentru afaceri europene.

Vasile Dîncu

Sociolog de profesie, Vasile Dîncu a intrat în politică în 2000 ca membru al Senatului României. A fost ministru al informațiilor publice în guvernul condus de Adrian Năstase între anii 2000 și 2004. În 2015, a fost ministru al administrației și dezvoltării regionale timp de doi ani. 

A devenit apoi ministrul Apărării Naționale, din 2021 până în 2022, când și-a dat demisia după ce a zis într-un interviu că pacea de la graniță poate fi negociată dacă Ucraina cedează teritorii.

Dincolo de politică, Dîncu a fost și coordonator de doctorate, în perioada în care zeci de teze erau invalidate de CNATDCU pentru plagiat, a fondat Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (în 2009) și e doctor în sociologie. L-a sprijinit pe Victor Ponta să ajungă președinte al PSD și face parte din „Grupul de la Cluj” al PSD, care ar controla mai multe afaceri ale statului.

Maria Grapini

Maria Grapini e inginer textilist de profesie. A intrat în politică în 2006, ca președinte al organizației județele Timiș a Partidului Conservator. În 2012 a ajuns să ocupe funcția de deputat din partea Partidului Conservator și să devină ministru al IMM-urilor și Turismului.

Are deja două mandate de europarlamentar la activ. Primul s-a întâmplat între 2014 și 2019. Al doilea s-a întâmplat un pic mai complicat: în 2019, era pe o poziție de conducere în Partidul Puterii Umaniste al lui Dan Voiculescu.

Cumva a ajuns însă pe lista finală a candidaților PSD pentru alegerile europarlamentare. Grapini a recunoscut atunci că trecuse deja la PSD, cu toate că se identifica cu PPU oriunde se ducea. 

Grapini e și femeie de afaceri. A fost președintele Asociației Femeilor Antreprenor din România, președintele Federației Patronale din Industria Ușoară și membru în Consiliul Național al Exportatorilor. De-a lungul anilor, a scris patru cărți și s-a tot remarcat prin greșelile gramaticale pe care le face în postările de Facebook.

Dragoș Benea, Gheorghe Cârciu, Dan Nica

La europarlamentare mai candidează din partea PSD și:

Gheorghe Cârciu – secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și om de afaceri. La activ, are puțini ani petrecuți în politică. A început în 2014, când a candidat pentru prima oară la europarlamentare. N-a trecut mai departe. Așa că a devenit consilier din partea Partidului Ecologist în comuna Bixad, județul Satu Mare. A candidat și pentru postul de primar acolo, în 2020, dar a pierdut.

Dan Nica – de profesie inginer, Nica a fost ministru al comunicațiilor și tehnologiei informației în guvernul lui Năstase între 2000 și 2004. A devenit apoi viceprim-ministru și ministru de interne din februarie 2009. A fost însă demis câteva luni mai târziu, în septembrie, de către premierul de atunci, Emil Boc. ca răspuns, toți miniștrii PSD din guvernul Boc au demisionat în semn de solidaritate. A revenit ca ministru al comunicațiilor și societății informaționale în 2012, iar din 2014 e deputat în Parlamentul European. 

Dan Nica e acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Mai mult, el ar fi provocat statului român o pagubă de câteva milioane de dolari.

Dragoș Benea – europarlamentar din 2019, e membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Olanda, Republica Lituania și Republica Estonia. A intrat în politică în 2004, când a devenit și președinte al Consiliului Județean Bacău. A rămas în funcție până în 2016, când a devenit senator.