Confuzia din lege privind medicina alternativă le permite negustorilor de vise să se îmbogățească nestingheriți. Colegiul Medicilor: „Ei profită de acest haos. Se dau doctori și tot felul de specialiști”

La începutul lunii septembrie, PressOne publica 3 articole despre influencerul Sorin Gadola, un antreprenor clujean care dă sfaturi despre nutriție și sănătate fără a avea vreo calificare în cele 2 domenii. 

Gadola este și fondatorul brandului Transilvania Healing Centre (THC), sub umbrela căruia funcționează 2 „clinici”, una în Cluj, cealaltă în București. Potrivit reclamelor din social media, clinicile oferă servicii de „medicină integrativă” care includ diagnosticarea, respectiv terapia prin „biorezonanță.”

PressOne a încercat să afle care este cadrul legal în care operează Transilvania Healing Centre și alte afaceri din domeniul medicinei alternative. Am descoperit un haos legislativ și un vid de autoritate care le permit lui Gadola și altora să vândă speranțe fără să-i tragă nimeni de mânecă.  

DSP Cluj se face că n-a auzit de „clinicile” lui Sorin Gadola

„Unitatea Transilvania Healing Centre (Biointegrativ SRL) nu a solicitat şi nu i s-a emis niciun act de reglementare sanitară”, transmite Direcția de Sănătate Publică Cluj, la solicitarea PressOne. Redacția întrebase instituția în ce cadru legal operează cele 2 clinici patronate de Sorin Gadola.

Într-un articol precedent, am arătat că firma Biointegrativ SRL – entitatea juridică din spatele Transilvania Healing Centre – funcționează în baza codului CAEN 8622, adică desfășoară activități de „asistență medicală specializată.”

• Potrivit ordinului de ministru 1030/2009, cei care oferă astfel de servicii trebuie să solicite și să obțină o autorizație sanitară de funcționare prin parcurgerea unei proceduri de evaluare. Sunt pași obligatorii pentru toți solicitanții, „indiferent de forma de organizare”.

• Același ordin arată că autorizarea sanitară prin referat de evaluare este efectuată de „autoritatea competentă”, adică de Ministerul Sănătății prin reprezentanții săi din teritoriu – Direcțiile de Sănătate Publică (DSP-urile). 

Așadar, prin răspunsul său oficial, DSP Cluj lasă de înțeles că Transilvania Healing Centre n-ar fi urmat pașii de autorizare sanitară prevăzuți de lege. Cu toate acestea, administratorul medical al „clinicii” susținea într-un interviu telefonic acordat PressOne că DSP-ul local ar fi efectuat, de-a lungul timpului, mai multe controale la adresa punctului de lucru din Cluj-Napoca. 

Pentru a lămuri confuzia generată de două declarații aparent contradictorii, am încercat să-l contactăm pe directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică din Cluj, doctorul Mihai Moisescu-Goia. Până la ora publicării acestui articol, medicul n-a răspuns solicitărilor PressOne pentru un interviu telefonic. 

Singurul aviz de funcționare primit de „clinicile” THC ar fi fost acordat de Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă. Președintele organizației, Lionel Zosmer, declara pentru PressOne că cele două „clinici” THC sunt avizate să ofere servicii de medicină complementară/alternativă. Ordinul funcționează în baza legii 118/2007, care prevede că orice practician de medicină alternativă din România trebuie să adere la el pentru a-și desfășura activitatea în mod legal. 

Legea respectivă este invocată și de DSP Cluj, când întrebăm de ce „clinicilor” THC li se permite să funcționeze în lipsa unei autorizații sanitare. „Conform Legii 118/2007, art. 27, autorizaţia sanitară de funcţionare se obţine în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a normelor metodologice. Normele metodologice pentru Legea 118/2007 nu au fost încă emise”, susține DSP Cluj. 

PressOne întrebase instituția și dacă, în contextul legislativ actual, activitatea Transilvania Healing Centre poate fi considerată legală. DSP Cluj a ignorat întrebarea.  

Istoria controversată a legii care reglementează medicina alternativă

Confuzia legislativă de care profită Sorin Gadola și alții ca el are o istorie lungă și controversată. Singura lege care reglementează domeniul, 118/2007, a fost contestată de la bun început de specialiști. Într-un editorial publicat în urmă cu 17 ani, secretarul de atunci al Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, critica în termeni duri trecerea legii de Parlament, în special ideea că practicile de medicină alternativă prevăzute în anexă ar fi „recunoscute la nivel mondial”. 

„În realitate, în țările Uniunii Europene nu există mai mult de 5-6 practici recunoscute, iar anexa Legii Romane cuprinde 50 de domenii!!! De fapt, această anexă nu este decat o copie a domeniilor înregistrate – atenție, înregistrate, nu și recunoscute la Organizația Mondială a Sănătății. 

Țările Uniunii Europene și SUA au recunoscut doar domeniile în care există studii multicentrice și metaanalize care să fundamenteze o serie de rezultate. Sunt foarte curios să cunosc astfel de cercetări care sa valideze astrologia medicala, terapia holografica, ayurveda, Feng Shui, terapia prin masaj tui na, etc”, scria Astărăstoae în 2007. 

Unul dintre artizanii proiectului era doctorul Mircea Ifrim, fost decan al Facultății de Medicină din Oradea și deputat PRM până în noiembrie 2008 (ulterior a trecut la liberali). Înainte să fie adoptat și când încă era dezbătut în plenul Parlamentului, Ifrim argumenta că scopul proiectului este de a dezvolta o latură „foarte eficientă” și „orientală” a medicinei care are „costuri mult mai mici”. În „clinicile lui Gadola”, doar o consultație costă 990 de lei.

„Și, în același timp, reglementăm situaţia în care anumite persoane care nu au calificare, profitând de naivitatea oamenilor, practică aceste laturi ale medicinei”, mai spunea Ifrim în urmă cu 17 ani. 

Proiectul lui a fost contestat și în timpul dezbaterilor din Camera Deputaților. De exemplu, Sorin Paveliu – expert în politici de sănătate și fost parlamentar – atrăgea atenția că nu e suficient ca un singur organism (Ordinul Practicienilor prevăzut de lege) să gireze științific zeci de practici de medicină complementară. 

„(…) dacă eu iau un cui și spun că fac terapie cu cui, asta este medicină complementară. Ei (n.r. practicienii din domeniu) se vor autoreglementa, ceea ce înseamnă, de fapt, o scăpare completă de sub orice control. (…) Ceea ce avem cu adevărat nevoie, în momentul de faţă, este ca ministerul să controleze această pleiadă de oameni, despre care nimeni nu ştie ce fac acolo, în cabinetele respective”, semnala Paveliu în 2007. 

Altă critică adusă de expert la adresa proiectului viza posibilitatea ca serviciile de medicină alternativă să fie decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – prevedere care n-a fost eliminată niciodată din proiect și astăzi face parte din legea 118/2007. 

Gindrovel Dumitra, Colegiul Medicilor: „Dacă sunt practici complementare și alternative, nu reprezintă medicină”

Legea este criticată și de actualul secretar general al Colegiului Medicilor, doctorul Gindrovel Dumitra. În calitate de secretar general, acesta coordonează Departamentul de Avizări al Colegiului – al cărui scop este de a impune, în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării, standarde și criterii de asigurare a calității actului medical. 

Într-un interviu telefonic acordat PressOne, el se arată deranjat de asocierea practicilor complementare/alternative cu medicina. 

„Noi considerăm că dacă sunt practici complementare și alternative, nu reprezintă medicină. Termenul de «medicină complementară și alternativă» este impropriu”, spune Gindrovel Dumitra. Expertul mai susține că guvernul pregătește o ordonanță de urgență care ar urma să stabilească un Colegiu al Practicienilor de Medicină Alternativă/Complementară – adică o organizație cu mai multă autoritate și putere de control decât Ordinul prevăzut acum de lege. 

„Ei, în general, profită de acest haos. Se dau doctori și tot felul de specialiști. Practica asta complementară și alternativă o pot face mai multe categorii profesionale. Inclusiv babele astea care se dau vrăjitoare, tot cam pe acolo sunt”, continuă Gindrovel Dumitra.

Medicul nu crede că o firmă, o clinică sau un cabinet poate oferi servicii așa-zis medicale doar în baza unei autorizații acordate de Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă, fără a fi luat/ă în evidența DSP-ului local.

„DSP are un registru unic al cabinetelor medicale sau al diverselor alte profesii. Un cabinet de medicină alternativă ar trebui să fie acolo, în registrul unic. Nu poate să funcționeze altfel. Autoritatea de stat este, până la urmă, DSP-ul, care este extensia Ministerului Sănătății. Că el, statul român, hotărăște să delege anumite responsabilități către diverse alte entități, asta se face conform unei legi”, afirmă secretarul general al Colegiului Medicilor din România. 

Potrivit legislației de acum, Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă este o organizație profesională, neguvernamentală, apolitică ce controlează și supraveghează exercitarea profesiei de practician. Însă autorizația de liberă practică în domeniu este eliberată de Ministerul Sănătății, cu avizul Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar, nu de Ordin. De aceea, argumentează expertul, organizația menționată în lege nu are aceeași autoritate pe care o are, de exemplu, Colegiul Medicilor din România (CMR).

„CMR este organism profesional, apolitic, fără scop lucrativ, de drept public, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de medic ca profesie liberală, de practică publică autorizată”, se arată în legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. 

Gindrovel Dumitra mai spune că legea care reglementează astăzi medicina alternativă nu a fost niciodată funcțională. În contextul în care țările vest-europene declară că homeopatia sau alte practici din domeniu nu sunt susținute de dovezi științifice, ele pot fi calificate cel mult ca „activități sociale”, nu ca „intervenții terapeutice”, continuă medicul. Respinge categoric trecerea medicinei alternative în subordinea Colegiului Medicilor – idee care ar fi fost vehiculată de minister, în procesul de elaborare a unei ordonanțe de urgență care vizează domeniul.

„OK, dacă vor să facă Colegiul Practicienilor, da. (…) Nouă ni s-a cerut o opinie, pentru că voiau, pentru medicii sau farmaciștii care practică chestia asta, avizarea s-o facem noi, să avem un departament de medicină complementară și alternativă. Am refuzat categoric, pentru că nu putem să avizăm o practică pe care o considerăm fără dovezi. Noi avizăm doar medici care practică medicina. E o chestie care nu se face așa, pe genunchi”, încheie medicul. 

PressOne l-a contactat pe ministrul sănătății, Alexandru Rafila, pentru a afla ce va conține ordonanța de urgență care ar urma să reglementeze, din nou, medicina alternativă. Oficialul a refuzat discuția telefonică și ne-a îndemnat să trimitem întrebările pe mail, către departamentul de comunicare al instituției pe care o conduce. Până la ora publicării acestui articol, ministerul n-a revenit cu un răspuns.