Consiliul Național al Cercetării Științifice: Indicatorii de performanță din cercetarea românească sunt viciați de publicarea excesivă

Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) avertizează într-un comunicat public cu privire la pericolul inflației de articole așa-zis „științifice”, la edituri asupra cărora planează suspiciunea nerespectării standardelor necesare privind evaluarea și publicarea rezultatelor cercetării. CNCS cere măsuri imediate pentru descurajarea publicațiilor pseudo-științifice, unde primează cantitatea și nu calitatea.

La zece zile după ce PressOne a publicat serialul în două episoade „Afacerea «premii pentru cercetare»”, CNCS atrage atenția că indicatorii de performanță utilizați atât în ierarhizarea universităților și institutelor, cât și în formularea criteriilor și standardelor minimale pentru participare la competiții de proiecte și pentru accederea în posturi didactice și de cercetare sunt viciați.  

Citește seria PressOne aici:

Afacerea „premii pentru cercetare (1)”

Afacerea „premii pentru cercetare (2)”

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, alătură-te susținătorilor presei independente! Orice sumă contează. Ne ajută dacă donezi acum.

Ritmul de publicare pentru întrunirea grilelor de performanță profesională individuală este mult prea accelerat și dăunează calității științei pe care o diseminează universitățile românești, spune CNCS.  

„Alături de avantajele incontestabile oferite în evaluarea și ierarhizarea performanțelor academice, într-un mediu dinamic, cu un număr al publicațiilor științifice aflat în permanentă creștere, principiul scientometric implică însă și riscuri legate de posibilitatea manipulării acestuia prin practici editoriale discutabile. Ca urmare, în ultimul timp, agenții naționale de asigurare a calității în cercetare și universități din state ale Uniunii Europene, S.U.A., Marea Britanie, Canada, Japonia, Australia, Norvegia, Elveția, China au inițiat o monitorizare a calității publicațiilor și au luat deja decizii privind descurajarea practicii publicării în reviste/la edituri considerate a fi «predatory» (pseudo-științific, n.red)”, se spune în comunicatul CNCS din 25 mai 2023. 

Consiliul Național al Cercetării Știinţifice este un organism consultativ al Ministerului Educației și este, practic, cel care organizează funcționarea cercetării din România.

„Creșterea alarmantă în ultimii ani, inclusiv în România, a numărului și ponderii publicațiilor apărute în reviste și la edituri asupra cărora planează suspiciunea nerespectării normelor editoriale indispensabile asigurării unei calități ridicate a articolelor/cărților publicate (Csomós, Farkas, 2022) are cauze și explicații multiple, care merită a fi discutate cu toată seriozitatea de către organismele mandatate cu stabilirea și verificarea respectării standardelor de calitate în cercetare. În România, la fel ca în celelalte țări din regiune, acest fapt se explică, fără îndoială, mai ales prin lipsa resurselor financiare necesare pentru desfășurarea activităților de cercetare, la un nivel apropiat de cel din statele occidentale, prin favorizarea excesivă a sistemului scientometric în dauna evaluării individuale a calității fiecărei publicații”.

Fragment din comunicatul Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS), 25 mai 2023

CNCS oferă și un ghidaj minimal pentru recunoașterea și descurajarea publicării de articole științifice în reviste și edituri de tip „predatory”: au nume apropiate de cele ale unor publicații renumite, au pagini de internet oficiale de calitate îndoielnică, sunt netransparente cu privire la modul de selecționare al manuscriselor, oferă perioade foarte scurte de timp între solicitarea de publicare și apariția manuscrisului, scot numere tematice speciale cu frecvență mare și au arii tematice excesiv de largi și solicită potențialilor autori să citeze în bibliografiile studiilor lor articole publicate de către aceeași revistă. 

CNCS cere, practic, tuturor instituțiilor abilitate din România să ia decizii care să descurajeze, pe termen mediu și lung, practicile editoriale discutabile. „Suntem de părere că mediul academic românesc ar avea de profitat, inclusiv în sensul credibilității, vizibilității și competitivității pe plan internațional, dacă în prim-planul politicilor privind practica diseminării rezultatelor cercetării s-ar afla calitatea publicațiilor și nu numărul acestora”.

Ancheta PressOne, apărută în 14-15 mai 2023, demonstrează în ce fel anumiți cercetători, angajați ai universităților românești, profită de mecanismul de premiere, publicând excesiv articole în reviste de tip știință-deschisă (open access). Universitățile românești plătesc zeci de milioane de lei pe an pentru publicarea în regim deschis a rezultatelor cercetărilor finanțate din fonduri publice, fără să aibă certitudinea că studiile au fost scrise într-adevăr de autorii care le semnează. Un sistem de evaluare bazat pe obținerea de punctaje, care a fost gândit în primă instanță pentru a recompensa eforturile celor mai dedicați cercetători, este folosit ca portiță pentru obținerea de beneficii financiare considerabile plătite din bani publici.