Corespondență de la Strasbourg. De ce nu merg la vot nici măcar tinerii din inima Europei?„Ne simțim dați la o parte”

La aproximativ 2.000 de km depărtare de București, în Strasbourg, orașul Parlamentului European, PressOne a stat de vorbă cu tineri studenți despre interesul lor pentru politică și, implicit, despre intențiile de vot în contextul următoarelor alegeri europarlamentare. 

Majoritatea consideră că „sunt reprezentați insuficient” în Parlament, că „vocea lor nu este auzită” sau că sunt „lăsați pe dinafară” în mod intenționat. Astfel, nu dau importanță contextului politic din propria țară, iar mulți dintre ei și-au propus să nu voteze la alegerile europarlamentare.

Pentru cei familiarizați cât de cât cu contextul politic, mersul la vot este o oportunitate de exprimare și o responsabilitate. În același timp, cei care nu sunt mânați de responsabilitatea de a vota, sunt motivați de creșterea scorurilor electorale ale partidelor de extremă dreaptă.

De 8 ani, jurnalismul pe care îl practicăm este în primul rând în serviciul public al cititorilor. Așa că ne-am dori să vă cunoaștem mai bine, prin intermediul unui sondaj anonim, de maxim 5 minute. Îl puteți completa aici: sondaj PressOne.

Dintre tinerii francezi care au vorbit pentru PressOne, puțini își pun problema ascensiunii partidelor extremiste și îi îngrijorează cu adevărat influența pe care aceste partide au obținut-o în ultimul timp. PressOne a întrebat de ce.

„Nici nu știam că urmează un rând de alegeri”

Vizavi de Universitatea Strasbourg, pe o alee de pe Bulevardul Victoriei, mai mulți tineri se îndreaptă, împărțiți în grupuri, spre tramvai. În aceeași direcție, la o stație distanță de campusul universitar, se află biblioteca centrală, din care intră și ies tineri cu ghiozdane aruncate pe un umăr. Alții nu ajung până acolo, se opresc la cantina din drum. 

Elise are 18 ani și își cere scuze că engleza ei nu este avansată. Mărturisește că nu o interesează politica și alegerile și nici nu se gândește să iasă la vot în vară. O întrebăm de ce.  

„Poate pentru că tinerii nu prea sunt incluși în programele politice și ne simțim dați la o parte”, explică tânăra. 

Hayet e de aceeași vârstă și simte la rându-i că nu stăpânește domeniul politic. Ba chiar recunoaște confuză că „nici nu știam că urmează un rând de alegeri”. Momentan, se simte neinformată și nepregătită să-și aleagă reprezentanții, dar „am de gând mă documentez, să văd ce cred oamenii din jurul meu despre diferite persoane”. Spune că în funcție de asta o să-și formeze și ea o părere. 

În schimb, se bucură că țara ei face parte din Uniunea Europeană de mai bine de 65 de ani: îi dă „o oarecare siguranță” – de aceea se va duce la vot în vară. 

Ne întâlnim cu Luan pe cealaltă parte a trotuarului, imediat după cantina universității. Tocmai își saluta prietena în semn de „rămas bun”. Ne spune de la început că nu se pricepe la politică. 

Ce te-ar ajuta să stăpânești mai bine politica? – o întrebăm. 
Poate să mă implic mai mult în căutarea de informații pe internet. Poate, așa cred.

Ne spune că a votat pentru ultimele alegeri naționale și că are de gând să meargă și la alegerile europarlamentare din această vară, după ce va cere mai multe păreri. Din informațiile pe care le are până acum, va susține un partid de stânga. 

„O să mă informez cu două zile înainte de vot”

În capătul străzii, la intersecția dintre strada Universității și Bulevardul Victoriei, l-am întâlnit pe Casper, care e în primul an de facultate. Pe cât de dornic este să ne răspundă la întrebări, pe atât e de sincer. 

– Ești pregătit sau informat pentru următoarea rundă de alegeri? l-am întrebat. 
– Pff, deloc, răspunde Casper ușor stânjenit. Îl întrebăm și pe el de ce.

În mare parte crede că e responsabilitatea lui să se informeze, dar nu vede ce ar câștiga din asta. În apărarea lui, nici nu s-a întâlnit cu conținut educativ din sfera politică pe internet, care să îi stârnească curiozitatea. 

„Pentru că probabil că nu m-am interesat, dar nici nu prea văd chestiile astea pe internet.” 

Pe Casper l-ar ajuta dacă tinerii din jur ar vorbi mai des despre politică, cu explicații accesibile vârstei. În prezent ar fi dispus să facă exercițiul informării doar dacă ar simți că are ceva de pierdut: grupul de prieteni, de exemplu. Altfel, recunoaște că politica nu e punctul lui forte, dar nici nu crede că a pierdut mare lucru. 

Știe că urmează alegeri europarlamentare și se gândește să meargă la vot. Îl întrebăm dacă o să se informeze înainte să aleagă. „O să văd în ziua respectivă cum o să iasă (voturile nr.red). Probabil că o să mă informez cu două zile înainte.” 

În plan mai mare însă este mândru că face parte din Uniunea Europeană, dar crede că la acest moment, alianța nu și-a atins obiectivul de „uniune”. 

„Mă bucur foarte mult că există (Uniunea Europeană nr. red), dar simt, de asemenea, că oamenii nu sunt implicați în Uniunea Europeană la fel de mult ca în propria lor țară. Mulți oameni de aici, din Franța, se simt francezi, nu europeni, așa că asta spune ceva”, crede Casper. 

„Nu cred că au cum să înțeleagă ce ne dorim noi pentru viitor”

Anne și Adrian se bucură de pauza dintre cursuri, rezemați de un zid, cu câte o cafea în mână. Amândoi sunt în primul lor an de master. Adrian se specializează în economie, iar Anna studiază chimia. 

Nici ei nu se simt pregătiți pentru alegerile de la începutul verii. Ba chiar Anna ne întreabă dacă prin „următoarele alegeri” ne referim la alegerile prezidențiale ale Franței. 

Amândoi cad de acord că i-ar ajuta să se vorbească mai mult la televizor despre următoarele alegeri europene și mai ales în social media. Deși urmăresc canale și posturi media care dezbat chestiuni politice, nu au văzut postări despre alegerile din vară, care să se adreseze tinerilor. 

Adrian are 24 de ani și nu va vota la alegerile europarlamentare, iar Anna, nemulțumită de răspunsul lui, intervine. „Alegerile europene sunt proporționale. Deci, da, este important să mergem la vot.”

Amândoi văd mersul la vot ca pe o oportunitate de exprimare a opiniei, dar Adrian, deși își supără prietena cu decizia lui, consideră că de data aceasta nu are nimic de spus. În plus, nici nu se simte suficient reprezentat sau înțeles în plan politic. Spune că, acum câteva zile, o eurodeputată din Franța a venit în vizită la un curs pentru a explica tinerilor care sunt atribuțiile dintr-un mandat de politician. Adrian recunoaște că întâlnirea l-a lăsat rece.

 „Era bătrână. De fapt, nici nu am văzut vreodată un eurodeputat tânăr. Nu cred că au cum să înțeleagă ce ne dorim noi pentru viitor”, afirmă acesta.  

Adrian, de exemplu, și-ar dori să se pună mai mult accent pe politicile ecologice, politicile sociale și pe oprirea războiului din Ucraina. Dacă ar fi după el, primul lucru pe care l-ar face ar fi să primească „mai mulți refugiați care traversează marea Mediterană, pentru a reduce numărul morților”.  

Tot el afirmă că alianța Uniunii Europeane e un lucru bun, „dar nu în varianta actuală”. 

La ce te referi? 
„Cred că, de fapt, scopul principal al Uniunii Europene este de a creea un acord economic între state. Este doar pentru a face mai mult profit în întreaga lume.”

În schimb, înțelege că acest acord economic îi aduce și alte beneficii fără de care nu și-ar imagina viața, cum ar fi o monedă comună și posibilitatea de a călători oriunde în cele 27 de state membre, fără viză.

Votul: „O activitate pentru vârstnici”

Annel, studentă la Facultatea de Științe Umane, stă pe o bordură înaltă de ciment și urmărește un filmuleț video, pe telefon. Nici ea nu se simte stăpână pe domeniul politic și e de părere că universitatea nu vorbește suficient de mult despre aceste subiecte. Nu a văzut nici afișe sau materiale educative la televizor. 

Lipsa vâlvei pe acest subiect îi dă impresia că următoarele alegeri „nu sunt mare lucru. Sau cel puțin ei nu fac să pară că următoarele alegeri sunt mare lucru”, afirmă Annel. 

Studenta este în al treilea an de facultate și susține că ar vota. Crede că e important ca mai mulți tineri să meargă la vot, pentru că „ei sunt viitoarea generație.” 

Annel își pornește din nou video-ul, iar noi ne continuăm plimbarea. Pe drumul spre ieșirea din campus, doi studenți la psihologie se îndreaptă către bicicletele parcate la câțiva metri de facultate. De la ei am primit primul „da” hotărât, în privința faptului că se simt pregătiți pentru următoarele alegeri și sunt la curent cu contextul politic.  

Nu sunt convinși cu ce partid vor vota, dar ne spun că sunt împotriva partidelor de dreapta extremă. Pentru ei, mersul la vot înseamnă descurajarea ideologiilor radicale. 

„Este necesar să votăm. Dacă nu votezi în prezent, există riscul ca persoana care este aleasă să nu reprezinte corect propriile tale valori, iar programul lor de guvernare să nu fie în acord cu cine ești sau cu propria viziune despre Europa”, spune Loïc, de 20 de ani. 

„Da, este necesar să votăm, să aducem o schimbare în felul nostru”, adaugă Pauline, cu un an mai mare.  

În prezent, nici ei nu simt că tinerii sunt bine reprezentați la nivelul Uniunii Europene. Din contră, „în Franța adulții și bătrânii votează în locul lor (tinerilor nr. red) și dirijează alegerile. Cred că tinerii nu sunt foarte interesați de politică pentru că nu există o foarte mare reprezentare pentru ei. Și da, este adevărat că nu luăm în considerare tinerii și participarea lor (la vot nr.red)”, adaugă Loïc, referindu-se la propria țară.

La ultimele alegeri prezidențiale din Franța, prezența tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani a fost de sub 50%, afirmă Loïc, ceea ce îi dă impresia că votul a devenit o activitate „pentru persoanele în vârstă”. 

În viziunea tinerilor francezi, Uniunea Europeană este un lucru bun, este o alianță „puternică” și sunt de părere că „trebuie să mergem din nou la vot și să spunem lumii că suntem aici, cu toții” pentru a rămâne așa. 

Pauline crede că politicienii ar trebui să pună mai mult accent pe teme de mediu, cum ar fi schimbarea climei. Loïc e de aceeași părere. E chiar nemulțumit că tinerii nu sunt luați în seamă pe astfel de subiecte. „Există oameni care vorbesc despre încălzirea globală și sunt de obicei oameni în vârstă și cred că este foarte trist că vocea tinerilor și a oamenilor de știință nu este suficient auzită”. 

„Tinerii nu știu nimic despre lume”

Despre încălzirea globală ne vorbește și Eva, o studentă la biologie de 20 de ani. A învățat noțiuni politice de bază de la părinți și de la televizor, iar în facultate „nu prea”.

„Cred că este important să ne exprimăm (votul nr.red), chiar dacă nu avem o opinie sau dacă nu știm ce să alegem, pentru că nu trebuie să ne îndreptăm spre gânduri sau acțiuni extreme pentru Europa”. Lucru de care e convinsă că s-ar întâmpla dacă tinerii s-ar abține de la vot, în general.

 „Cu cât suntem mai furioși și mai defensivi, cu atât mai mult va fi și lumea la fel”, crede Eva, făcând aluzie la discursul politic extremist. 

Totuși, crede că nu e rolul ei să aibă o opinie cu privire la tendința oamenilor de a vota sau nu. „Fiecare face ce vrea și este mai bine pentru toată lumea dacă continuăm să votăm și să ne exprimăm. Dar dacă unii nu vor să voteze, înțeleg, dar să nu plângă dacă iese un rahat.”

Eva e de părere că vocile tinerilor sunt cel mai puțin auzite în spațiul public, mai ales pe teme precum încălzirea globală. I-ar plăcea să fie luată în serios mai mult pe această temă, chiar dacă are 20 de ani. 

„Dar dacă i-am asculta mai mult pe tineri… Și noi putem avea idei minunate în ceea ce privește schimbările climatice. Sunt tânără, nu mă pricep prea bine la politică și poate că opinia mea despre război sau despre economie nu este foarte relevantă pentru că nu știu prea multe despre lume, dar cred că, în ceea ce privește schimbările climatice, le vedem, le simțim, așa că cred că putem vorbi despre ele. Pentru că o simțim, chiar dacă nu avem cunoștințele necesare.”

Deseori s-a întâlnit cu expresii precum „Taci naibii din gură, ești doar un tânăr, nu știi nimic despre lume, așa că taci” și i se pare frustrant. 

Ea crede că soluțiile sunt întotdeauna la mijloc, iar în ultimii ani a observat că vârstnicii tind să meargă spre curente extreme, cel puțin în Franța. De aceea, dacă vocea ei ar fi auzită, ar spune tare și clar tuturor: 

„Oamenii nu ar trebui să meargă spre extreme. Nimic nu e prea rău. Nimic nu e prea bun. Trebuie să rămânem la mijloc pentru a fi proactivi”, afirmă ea. 

Tinerii implicați în politică 

Manon și Raphael, puțin trecuți de 20 de ani, ies relaxați pe ușa cantinei universității. Schimbăm câteva vorbe și ni se prezintă drept „tineri politizați”, adică „implicați în politică, chiar dacă știu că mulți oameni nu se gândesc la aceste alegeri”, adaugă cei doi. 

„Cred că alegerile vor fi importante pentru noi și pentru tineri, în general”, spune Manon, așteptând ca Raphael să confirme. El dă din cap aprobator. 

În contrast, cei doi spun că în jurul lor au auzit mulți prieteni care spun că vor vota cu partide de extremă dreapta. „În Franța, știu că unii oameni, tinerii în general, vor să voteze extremiștii, extrema dreaptă. Dar ei nu știu cu adevărat ce implică acest lucru”. Le e teamă pe viitor că, din lipsă de informații, în Parlamentul European ar putea să ajungă o grupare politică puternică, care să nu fie „pro Europa”. 

„Da, este destul de popular în zilele noastre ca tinerii să fie susținători ale curentelor radicale, dar nu știu dacă cei care fac asta știu cu adevărat ce fac. Bineînțeles, știu câte ceva, dar trebuie să știi cu adevărat ce își propun aceste partide să facă, pentru că nu este pentru binele Europei și pentru lume în general”, crede Raphael. 

Au totuși speranță: că o majoritate a tinerilor se vor uita către Uniunea Europeană cu speranță, nu cu ură. La următoarele alegeri europarlamentare, cei doi or să oscileze între partide clasice de stânga și partidele ecologiste, tot de stânga. 

Politicile de extremă dreaptă – în creștere 

În fața facultății de limbi străine, Azessa, un student de origine germană, stă pe bancă din față cu o prietenă. Se bucură de o zi cu soare. Are 20 de ani și ne spune că, deși a crescut în Franța și e informat cu privire la politică, nu ar avea ce partid să susțină la următoarele alegeri. Crede că opțiunile „sunt foarte proaste aici.”

Îl deranjează că „rasismul este în creștere, ca și multe politici de extremă dreaptă. Adică, nu mă interesează cu adevărat politica de dreapta, care este de fapt o politică împotriva poporului meu, așa că nu aș vota pentru ea. Nici stânga nu este cea mai bună aici. De exemplu, astăzi, președintele îi punea pe un piedestal pe cei bogați. Nu îi pasă cu adevărat de alți oameni, cum ar fi imigranții și alte categorii similare. Așa că nu câștigăm cu adevărat nimic din vot. De aceea avem o mulțime de voturi albe. Noi nu votăm, practic.”

„Voturile albe” sunt o tradiție veche a Franței, care se referă la mișcarea de protest prin care alegătorul refuză să aleagă un partid, deși merge la vot, pentru că nu se simte reprezentat de opțiunile existente. Astfel, chiar și voturile albe sunt înregistrate împreună cu numărul de voturi exprimate, iar această practică are scopul de a lupta contra absenteismului la vot, indiferent de preferințe. 

Azessa înțelege reticența tinerilor către politică și nu o condamnă. Crede că la baza acestei „ignoranțe” stă de fapt reprezentarea insuficientă a tinerilor, nu doar în cazul partidelor naționale, dar și la nivelul Parlamentului European.

„E mult elitism, sunt oameni foarte bătrâni. Nu prea le place să audă părerile celor mai tineri. Și ceea ce am observat astăzi este că tinerii participă doar la o singură ramură a problemelor politice, deci, în principiu, politica verde. Dar eu cred că politica este mult mai mare decât atât. Există geoeconomie, politici geografice și toate celelalte. Iar tinerii nu se ocupă cu adevărat de această latură a politicii, pentru că oamenilor în vârstă nu le place să ne asculte opiniile. Și, de aceea, nu cred că suntem foarte bine reprezentați în politica țărilor europene.”

Vorbește cu mândrie de faptul că este imigrant și că prin Uniunea Europeană poate accesa diferite beneficii, dar crede că obiectivul „uniunii” statelor membre nu s-a închegat încă. 

„Nu prea simt o legătură cu o țară vecină. Ca și cum nu am împărtăși aceeași cultură. Nu prea avem nimic în comun”, spune Azessa. 

La fiecare cinci ani, cetățenii Uniunii Europene își aleg reprezentanții în Parlamentul European. Următoarele alegeri europarlamentare se vor ține între 6-9 iunie 2024.