Corespondență din Chișinău. „Ne aflăm într-o fază extrem de activă a unui adevărat război politic. Putin vrea să atace Moldova”

Din punct de vedere militar, în prezent, rușii nu pot ataca Republica Moldova. Cu toate acestea, Putin are o strategie pe termen lung și rămâne angajat față de obiectivele sale din acest război. Pregătește deja terenul. O vizită la Chișinău ne-a arătat modul în care el primește asistență chiar din interiorul țării.

Tancuri rusești se îndreaptă spre capitala Moldovei, Chișinău. Mulțimi de oameni fug în România. Un avion care transporta guvernul moldovean este doborât de un avion de vânătoare MiG.

Aceste scene sunt desprinse dintr-un roman al scriitorului moldovean Iulian Ciocan, intitulat „Iar dimineața vor veni rușii”. La începutul anului 2022, această operă literară veche de șapte ani era cât pe ce să devină realitate. Dacă ucrainenii nu și-ar fi apărat cu fermitate țara împotriva atacului rusesc, soldații de la Kremlin ar fi putut continua să mărșăluiască – direct în Republica Moldova.

Citește și: Dosar PressOne. Ce se întâmplă cu Republica Moldova în contextul invaziei ruse și de ce ar trebui să ne pese

Deși la prima vedere acest scenariu nu reprezintă o amenințare imediată, pericolul persistă. În prezent, Rusia nu dispune de capacitatea militară necesară pentru o ofensivă în Moldova. Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin e perseverent, semnalându-și angajamentul față de obiectivele sale de război și pregătește deja terenul prin intermediul unei operațiuni hibride, pentru care primește asistență din interior.

Azi, autorul cărții amintite mai sus, Iulian Ciocan, își soarbe ceaiul într-o cafenea în stil franțuzesc din Chișinău. „Rusia consideră Republica Moldova ca fiind teritoriul său”, spune el. Bărbatul de 55 de ani crede că Moscova ar profita de orice ocazie pentru a-i invada patria, citând recenta afirmație a ministrului rus de externe Serghei Lavrov, potrivit căreia Moldova calcă pe urmele Ucrainei.

Cu toate acestea, armata ucraineană a împiedicat până în prezent acest scenariu. Atâta timp cât orașul-port Odesa – aflat la doar 60 de kilometri de granița cu Republica Moldova – rămâne sub controlul Kievului, Chișinăul nu anticipează o invazie. Este un interes central al Republicii Moldova ca Ucraina să câștige războiul. Și ca Occidentul să facă tot ce-i stă în putință pentru a asigura acest rezultat.

Recent, Franța și Moldova au semnat un acord de apărare. Parisul dorește să împiedice ca mica republică să aibă aceeași soartă ca și Ucraina, deoarece guvernul rus folosește argumente similare în ambele cazuri: se prezintă drept protectorul vorbitorilor de limbă rusă din spațiul post-sovietic. „Nu sunt un naționalist, îmi place limba rusă”, spune Ciocan. „Dar nu vreau să devin parte a Rusiei lui Putin.”

Ca și Ucraina, Moldova este destabilizată de o republică separatistă pro-rusă: Transnistria, o fâșie de pământ din estul țării, aflată dincolo de controlul Chișinăului. Până la 1.500 de soldați ruși sunt staționați acolo, alături de 10.000 – 15.000 de paramilitari aliniați Moscovei.

Citește și: Exclusiv. Corespondență din Tiraspol: „Să zidim ceva, nu să sfărmăm”. Locuitorii din Transnistria îl susțin pe Putin, dar nu înțeleg războiul cu Ucraina

Mihail Călărașan a crescut în Rîbnița, un oraș din nordul Transnistriei. Limba sa maternă este rusa. La grădiniță și la școală, își amintește că a învățat că Rusia era prietenă, iar Moldova era inamicul. „Când trăiești acolo, crezi rahatul ăsta”, spune el, trăgând un fum din țigara sa rulată de mână. În ciuda temperaturilor scăzute, poartă o jachetă din denim. „Oamenii din Transnistria vor să aparțină Rusiei pentru că sunt expuși la propagandă.”

Colegii de clasă ai lui Călărașan au plecat la studii în Ucraina sau Rusia. El însuși are rude moldovenești în afara Transnistriei, ceea ce l-a determinat să se mute la Chișinău la 18 ani. La universitate, și-a făcut prieteni și a început să înțeleagă cum i-a fost modelată viziunea asupra lumii. Asta se întâmpla acum 12 ani. Astăzi, lucrează ca fotograf documentarist.

Lucrările sale au fost expuse recent în Varnița, un sat situat chiar la granița de facto cu Transnistria, care se întinde de-a lungul Nistrului. Călărașan a fotografiat oameni de pe ambele maluri ale râului pentru a arăta că sunt la fel, cetățeni ai aceleiași țări. Regimul transnistrean consideră acest lucru ca fiind „extremism”, spune el. De aceea, în prezent, nu îndrăznește să revină în vechea sa casă.

Industria grea a Moldovei este localizată în Transnistria, o moștenire a epocii sovietice. De la începutul războiului, granița cu Ucraina a fost închisă: astfel, singura singura rută pentru circulația mărfurilor înspre și dinspre Transnistria este prin restul Moldovei, atât către România, cât și către UE.

Guvernul moldovean exploatează noua dependență descoperită de separatiști, implementând tarife noi la începutul anului. Scopul lor este de a forța în mod pașnic regiunea rebelă să revină la integrare printr-o politică de presiune maximă. Ulterior, regimul transnistrean a cerut protecție din partea Rusiei – o cerere de ajutor din partea unei entități încolțite. Dar nimic care să ne îngrijoreze prea mult, din perspectiva guvernului moldovean. Deoarece adevăratul pericol în acest moment se profilează în altă parte.

Un birou modest într-o curte din Chișinău. Este zi de sărbătoare, dar Valeriu Pașa de la Watchdog.md lucrează oricum. Think tank-ul său își propune să creeze un mediu favorabil pentru democrația moldovenească. Cu toate astea, evoluțiile recente îl îngrijorează pe Pașa. „Putin vrea să atace Republica Moldova, fie că va fi peste doi sau zece ani”, spune el. „Vrea să păstreze toate opțiunile deschise, astfel încât, în cazul ipotetic al unui succes militar în sudul Ucrainei, să poată ocupa și Moldova.”

Mai exact, asta înseamnă să țină Moldova în afara UE și NATO, asigurându-se că țara rămâne slabă din punct de vedere social și militar, subminând instituțiile statului și consolidând susținătorii Rusiei în Moldova. „Pentru asta, Putin are nevoie de control asupra puterii politice”, spune Pașa, care este, de asemenea, consilier al guvernului moldovean. Reperul strategic va fi reprezentat de viitoarele alegeri parlamentare, așteptate în iulie 2025. Echilibrul de putere va determina cine poate favoriza o politică pro-europeană – și cine o poate bloca.

Potrivit lui Pașa, Rusia sponsorizează partide politice, mass-media și influenceri pe rețelele de socializare și canale anonime de Telegram în Moldova. El citează exemplul oligarhului pro-rus Ilan Șor, care s-a confruntat cu sancțiuni din partea UE și SUA. „Estimăm că acesta a cheltuit aproximativ 300.000 de euro doar pe publicitate pe Facebook în ultimele patru luni ale anului 2023”, spune expertul. Iar asta este doar o parte din operațiunea hibridă.

În ciuda avertismentelor din partea Chișinăului, Meta, compania mamă a Facebook, continuă să accepte aceste fonduri. Protestele plătite, mituirea alegătorilor și corupția, în special în sistemul judiciar, agravează și mai mult situația. Recent, guvernatorul Găgăuziei, o regiune autonomă din Moldova, a vizitat Soci și s-a întâlnit cu Putin. „Ne aflăm într-o fază extrem de activă a unui adevărat război politic”, spune Pașa.

Președinta Maia Sandu și guvernul său sunt conștienți de această problemă. Ei urmăresc să înscrie în constituție aderarea dorită la UE – în cazul în care raportul de forțe se schimbă – și planifică un referendum în toamnă.

Un sondaj realizat în iulie anul trecut de American International Republican Institute a constatat că 63% dintre respondenți au susținut aderarea la UE. Cu toate acestea, o parte a populației rămâne ferm pro-rusă. Putin va căuta să împiedice un rezultat pozitiv, dar, în aceeași măsură, și realegerea lui Sandu, care va avea loc tot în cursul acestui an – posibil în aceeași zi cu referendumul. Criticii spun că acest lucru reprezintă un potențial avantaj pentru actualul președinte.

La doi ani de la atacul rusesc asupra întregii Ucraine, scriitorul Iulian Ciocan speră ca romanul său să rămână distopic. „Când mă gândesc la ucraineni, noi, moldovenii, am fost norocoși”, spune el. Dar simte că e prea devreme pentru a răsufla ușurat.

Acest text face parte din seria de articole pe care le propune TEFI, un proiect editorial transfrontalier, dezvoltat de unele din cele mai puternice redacții din centrul și Estul Europei: Gazeta Wyborcza (Polonia), Magyar Jeti / 444 (Ungaria), SME (Slovacia), Bellingcat (Olanda), PressOne (România), unite într-un consorțiu finanțat din fonduri europene și care își propune să promoveze teme ce țin de securitatea națională și regională.