Cum se văd din satelit cartierele-dormitor care au răsărit lângă cele mai scumpe orașe din România, Cluj și Brașov

Brașov și Cluj-Napoca sunt astăzi cele mai scumpe orașe din România pentru cei care visează să-și cumpere o casă sau un apartament. Drept urmare, locuitorii celor două orașe au preferat în ultimii 15-20 ani să se orienteze către locuințe mai ieftine construite în localități limitrofe. Haosul imobiliar generat de migrația lor a dat naștere unor struțo-cămile urbanistice care sunt vizibile din satelit.

Comunele urbanizate de lângă Brașov

„În anul 2000 erau exact 912 numere de casă. Aveam 3.320 de locuitori şi 32 de străzi. Astăzi avem peste 10.000 de locuitori, peste 130 de străzi şi peste 2.500 de numere de casă, cu tot cu blocurile”, spunea, în septembrie 2019, fostul primar al comunei Sânpetru din județul Brașov, liberalul (fost PSD-ist) Ioan Rusu. Cu doar un an înainte, același edil susținea că populația localității urcase la aproape 8.000 de locuitori. Recensământul din 2021 indica o populație de 11.794 de locuitori.

Localitatea aflată la 9 kilometri de Brașov a urmat un traseu familiar bucureștenilor care și-au cumpărat case/apartamente în Popești-Leordeni sau Chiajna: din comună s-a transformat, în doar două decenii, într-un mic orășel. Deși în acte deține în continuare statutul de comună, peisajul rural de altădată a fost înlocuit de ansambluri imobiliare formate din blocuri de 3-4 etaje. Mai nou, scrie presa locală, dezvoltatorii din județ construiesc blocuri de 10 etaje cu acte de Sânpetru, dar cu adresă de Brașov. 

„Sânpetru este localitatea cu cea mai mare dezvoltare din judeţul Braşov. Se dezvoltă într-un ritm infernal”, semnala fostul edil al comunei în 2018. Comentariile din subsolul știrii care-i citează declarația sunt grăitoare pentru modul în care se desfășurase această dezvoltare. Locuitorii comunei se plângeau atunci că străzile erau încă neasfaltate și fără iluminat public, iar multe locuințe nu aveau acces la gaze, curent și Internet. Pentru partidul fostului primar, haosul imobiliar a avut și un cost electoral: în 2020, după 20 de ani de monopol liberal-PSD-ist, primăria localității era câștigată de USR-istul Marian Arhire.

O poveste similară găsim și la 15 km de Brașov, în comuna Tărlungeni. Aici, unde cândva erau doar pământuri agricole, dezvoltatorii imobiliari au construit în ultimii 15 ani un mic orășel format din vile și „blocuri tip vilă”: cartierul Izvor-Tărlungeni. Autoritățile s-au trezit abia în urmă cu un an că zona s-a dezvoltat haotic, fără a se ține cont de niște norme elementare de urbanism.

„Tărlungeniul vrea să facă ordine în cartierul Izvor și va stabili reguli clare de urbanism”, titra un articol de presă locală din ianuarie 2023.

Florești, comuna cu 50 de mii de locuitori de lângă Cluj

Lângă Cluj-Napoca, în Florești, găsim o comună care în doar 20 de ani a devenit a doua cea mai populată localitate din județ. Cu cei 53.431 de locuitori ai săi, Floreștiul de astăzi ia fața unor orașe precum Turda, Dej, Huedin sau Câmpia Turzii.

Metamorfoza localității a fost alimentată de boom-uri imobiliare succesive (presa locală scria despre asta încă din 2013) și de miile de români care s-au refugiat în Florești pentru că nu-și permiteau o casă sau o chirie în Cluj-Napoca, unde prețul unui metru pătrat a urcat în ultimii ani până la 2800 de euro. Și la fel ca-n comunele limitrofe ale Bucureștiului sau Brașovului, localitatea a evoluat haotic, cu sute de blocuri construite pe o infrastructură rurală, care n-a putut face față transformărilor rapide din ultimii ani.

„S-a construit în neștire, haotic, într-o localitate care nu le poate oferi nicio facilitate locuitorilor. Tot ce au primit sunt străzi înguste fără trotuare, sistemul de apă și canalizare subdimensionat, lipsa creșelor, grădinițelor și școlilor, locuri de joacă insuficiente”, arăta publicația Ziar de Cluj în 2023.

În 2017, Agenția Națională de Integritate (ANI) constata că arhitectul-șef al comunei, Alexandru Lădariu se afla în conflict de interese, arătând că acesta a autorizat lucrări de construire pentru care el însuși, prin firma sa de proiectare, realizase documentația tehnică. Rezultatele se văd, astăzi, din satelit.