Cum se vede, din satelit, evoluția cartierelor-dormitor de la periferia Bucureștiului

PressOne a folosit Google Earth pentru a vedea cum s-au transformat, în ultimele decenii, zonele limitrofe ale Capitalei. În 2024, zona metropolitană București se prezintă mai săracă în terenuri agricole și spații verzi, dar mai bogată în mașini, betoane și blocuri. Unele dintre ele, legate la fose septice. 

Popești-Leordeniul de ieri și de azi

„Boom imobiliar așteptat. Apropierea de Capitală și investițiile recente fac din Popești-Leordeni o zonă de mare atracție imobiliară”, semnala cotidianul Evenimentul Zilei în martie 2008, într-un reportaj despre o livadă retrocedată care risca, la vremea aceea, să fie înlocuită de un complex rezidențial. 16 ani mai târziu, boom-ul imobiliar din Popești-Leordeni se vede din satelit. 

Tot din satelit se vede și cum boom-ul a luat-o înaintea infrastructurii urbane, aspect documentat pe larg de PressOne, într-un reportaj de acum 2 ani. Practic, acolo unde înainte existau ulițe și drumuri înguste de țară, au apărut, de-o parte și de alta, blocuri. 

„Așa a fost dezvoltat, ca sat. Cu ulițe foarte înguste. Apoi ulițele au devenit străzi. Și nimeni nu vrea să cedeze teren”, declara acum 2 ani, sub protecția anonimatului, un specialist direct implicat în dezvoltarea imobiliară a orașului. La avântul imobiliar al localității au contribuit oameni de toate felurile, de la interlopi și familia primarului localității, Petre Iacob, până la Robert și Ionuț Negoiță. 

„Primarul Sectorului 3 nu a plătit, practic, niciun ban din taxele și impozitele pe care le datorează pentru numărul uriaș de proprietăți pe care îl deține. El a strâns datorii de peste un milion de lei, numai pentru locuințele și terenurile pe care le are pe teritoriul orașului Popești-Leordeni”, scria Evenimentul Zilei în toamna lui 2014. Doi ani mai devreme, ansamblul dezvoltat de el luase foc din cauza construirii defectuoase și lăsa pe drumuri 24 de familii.   

Pallady: orașul fraților Negoiță

Pe frații Negoiță îi regăsim ca protagoniști și în dezvoltarea imobilară a zonei Pallady din sectorul 3. În ultimul deceniu, Ionuț Negoiță a construit aici mai multe ansambluri pentru care a primit autorizații de construire chiar de la fratele său, primar al sectorului de 12 ani.

Transformarea generată de cei doi se vede, din nou, din satelit. Unde nu exista aproape nimic în 2013-2014, astăzi se observă mii de locuințe noi, restaurante, magazine, centre comerciale, parcări supraetajate, baze sportive și un nou spațiu verde, Parcul Teilor. Un mini-oraș, practic.

Chiajna, comuna care de fapt este oraș

În nord-vestul Capitalei, imaginile din satelit prezintă o poveste asemănătoare cu cea a Popești-Leordeniului. Când cauți Chiajna pe Google Earth, programul îți arată un oraș densificat, cu potențial de reședință de județ. În acte, însă, localitatea încă apare cu titulatura de „comună.”

„Noi vorbim despre comuna Chiajna poate doar așa legal, dar comuna Chiajna are mai mulți locuitori decât orașul Vaslui. Deci este pe undeva pe la nivelul Râmnicu Vâlcea”, declara Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, în 2021. 

Este o localitate în care se construiește fără încetare de peste 10 ani și care a atras zeci de mii de locuitori noi. Nu pentru că autoritățile locale le-ar fi oferit infrastructură și condiții mai bune decât găseau în București, ci pentru că apartamentele nou-construite erau mai ieftine. În unele cazuri, declarau localnicii din zonă în 2022, oamenii s-au mutat în blocuri care nu aveau acces la utilități de bază, precum apa curentă sau canalizarea. Presa scrie și acum, la peste un deceniu de când a început boom-ul imobiliar din localitate, despre clădiri cu fosă septică. 

De asemenea, traficul se desfășoară și astăzi pe străzi gândite ca ulițe, nu ca artere care să deservească zeci de mii de oameni care fac, zi de zi, naveta Chiajna-București. Sunt consecințele unei dezvoltări haotice, făcută prin PUZ-uri care au transformat pământuri agricole în intravilane, deci atrăgătoare pentru marile companii imobiliare din zona Ilfov. 

Nordul Capitalei: mai puțin verde, mai multe residence-uri pentru cei bogați

Transformări radicale au avut loc, în ultimii 10-20 de ani, și în Nordul Capitalei. Este o zonă care după Revoluție a servit ca loc de refugiu atât pentru bogații Bucureștiului/României, care au construit aici ansambluri de vile și ansambluri rezidențiale de lux, cât și pentru marile companii străine, a căror venire în România a creat în zonă un mic downtown american. 

„Pipera de atunci era un exemplu de cum am evadat când am început să avem şi noi piaţă rezidenţială; toată lumea a zis gata, primul lucru pe care îl facem e să evadăm din Bucureşti, să facem case mari, cu teren mult”, descrie un expert imobiliar, pentru Panorama, aspirațiile celor care au generat boom-ul imobiliar din Nord.

Uneori, dorința milionarilor români de a-și spori averile prin investiții imobiliare a dus la distrugerea a zeci de hectare de spațiu verde. „O pădure urbană, cu sute de copaci, plasată în nordul Capitalei, a dispărut în câteva luni, în văzul tuturor și prin complicitatea autorităților, susțin cetățenii”, semnala ziarul Libertatea în vara lui 2022. 

Operațiunea avea loc pe un teren care cândva făcea parte din Pepiniera Tei-Boboc și care, cumva, a ajuns în proprietatea milionarului fugar Puiu Popoviciu. Distrugerile provocate de interesele imobiliare din zonă sunt vizibile, astăzi, din satelit.