De ce există licee în care niciun elev n-a luat bacalaureatul? Studiu de caz: un liceu din Râmnicu Vâlcea

La începutul săptămânii, mai multe articole de presă anunțau că în peste 50 de licee din țară niciun candidat înscris la bacalaureatul de anul acesta (sesiunea iunie-iulie) nu a trecut examenul. Fruntașe au fost județele Buzău și Constanța, unde au existat câte patru școli în care toți elevii înscriși au picat. 

PressOne a vrut să afle cum ajunge o școală în ipostaza de a avea zero elevi promovați la bacalaureat, așa că am analizat cazul județului Vâlcea, unde au existat două unități de învățământ aflate în această situație: Liceul Tehnologic Băile Govora și Liceul Tehnologic Căpitan Nicolae Pleșoianu. 

Primul se află în stațiunea vâlceană cu același nume și, potrivit listei publicate de Edupedu.ro, a avut o singură persoană înscrisă la examen. Persoană care, spune Mihaela Andreianu, şefa inspectoratului județean, a absolvit liceul în anii trecuți și a dat examenul acum.

„Anul ăsta n-a existat clasă de liceu, unitatea a avut doar școală profesională. Eleva care s-a înscris a fost dintr-o serie anterioară”, explică Andreianu pentru PressOne. 

Cealaltă școală cu zero promovabilitate, Liceul Tehnologic Căpitan Nicolae Pleșoianu, a avut opt candidați înscriși la bacalaureat. Directoarea liceului, Cristiana Bitică, spune că toți opt sunt absolvenți ai unor serii anterioare. În 2023 n-au existat absolvenți de clasa a 12-a, pentru că acum patru ani liceul n-a avut deloc clasa a 9-a. 

„Am avut un gol de clasa a 9-a care se va rezolva în următorii ani. Nu ține de noi că n-am avut clasa a 9-a, în anul acela am lucrat după un plan de învățământ ceva mai restrâns și am avut doar profesională”, explică Bitică. 

În anii trecuți, când s-au înscris și elevi din seriile curente, rata de promovare n-a mai fost 0%, continuă cadrul didactic. De exemplu, în prima sesiune din 2022 s-au înscris șase și au promovat trei, în 2021 au candidat cinci și au promovat patru. 

Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

70% din clasele de la Pleșoianu sunt de învățământ profesional

Directoarea liceului estimează că 70% din clasele școlii sunt de învățământ profesional. Conform legislației încă în vigoare la data organizării examenului, dacă ai absolvit o școală profesională de trei ani și vrei să dai bacalaureatul, trebuie să te înscrii la liceu și să treci prin încă doi ani de studiu. Dar mulți termină cei trei ani de profesională, obțin o calificare și intră direct în câmpul muncii, în timp ce alții fac patru ani de liceu fără a da bacalaureatul și apoi se înscriu într-o postliceală. 

Și cum liceul e bine conectat la industria locală, intrarea pe piața muncii e relativ ușoară. Cristiana Bitică spune că unitatea pe care o conduce colaborează cu 35 de agenți economici în cadrul sistemului de învățământ dual și pregătește viitori mecanici auto, electricieni, instalatori și operatori de utilaje. 

„Noi cu asta ne-am ocupat în ultimul timp, pentru că am văzut-o ca pe o oportunitate, e nevoie pe piața muncii. Nu avea cum să fie prioritar bacalaureatul anul acesta, când oamenii din seriile anterioare nu au nicio treabă cu pregătirea de azi din școală”, continuă Cristiana Bitică.

E greu să ții pasul cu elevii liceelor de elită când crești în sărăcie

De regulă, liceul Căpitan Nicolae Pleșoianu este frecventat de elevi care provin din zonele rurale ale județului. Sunt copii care fac naveta zi de zi, ce provin din familii relativ sărace, cu părinți care de foarte multe ori sunt plecați la muncă în afara țării. Din cauza lipsurilor materiale și a părinților absenți, mulți dintre cei care ajung la Pleșoianu termină ciclul gimnazial cu medii foarte mici. De aici și eticheta – pusă de profesorii de gimnaziu din oraș – de liceu la care ajungi dacă nu înveți. 

„Copiii nu reușesc să țină pasul și să recupereze decalajul cu care au intrat la admitere. În general au luat note destul de mici la Evaluarea Națională, au medii sub 5 sau 6. E clar că ei vin cu foarte mari carențe din ciclul gimnazial”, explică pentru PressOne șefa Inspectoratului Județean, Mihaela Andreianu.

„Pe viitor, conducerea liceului trebuie să se gândească dacă să mai ceară clase de liceu sau să meargă strict pe profesională. Până la urmă, asta ar fi soluția. Pentru că ei acolo chiar au niște profesori foarte buni și maiștri buni”, crede Mihaela Andreianu.

Directoarea liceului susține însă că încearcă în fiecare an să convingă cât mai mulți elevi să intre în bacalaureat. Doar că pregătirea lor, astfel încât să recupereze decalajul față de colegiile de elită din oraș, este anevoioasă. Iar copiii nu au bani de meditații.

„De multe ori muncesc în vacanța de vară, pentru familie sau pentru ei. Unii se gândesc să plece în străinătate și își propun să termine cât de cât liceul”, explică Cristiana Bitică, directoarea Liceului Tehnologic Căpitan Nicolae Pleșoianu. 

Cristiana Bitică spune că cele opt persoane care au susținut examenul în sesiunea acesta au făcut-o doar pentru că li s-a cerut diplomă de bacalaureat la locul de muncă. Când au terminat ei liceul, fie nu s-au înscris, fie nu au luat toate probele. Directoarea școlii susține că le-a oferit pregătire, ba chiar le-a propus să participe la ore împreună cu cei care studiază la zi, să vadă la ce nivel sunt.

„Doar că mulți dintre ei sunt deja oameni în toată firea, cu familii, job, responsabilități și n-au foarte mult timp la dispoziție.” 

Directoarea liceului Pleșoianu explică și că rata scăzută de promovare nu afectează finanțarea școlii, dar îi afectează imaginea. Oamenii din sistem știu că liceul s-a dedicat aproape total învățământului profesional și dual și că nu are cum să producă rezultate impresionante la bacalaureat, dar imaginea de liceu slab rămâne bine înrădăcinată în mințile celor care privesc de pe margine.

„Ne luptăm de multă vreme cu această etichetă. Noi învățăm meserie. Este o foame de forță de muncă specializată pe piața muncii. Ca să am 35 de agenți economici cu care colaborez pentru aceste burse, să le dea trei ani de zile burse, muncim de ne rupem aici”, le răspunde Cristiana Bitică. 

Liceele tehnologice și rata scăzută de promovare – o poveste fără sfârșit

45 dintre cele 53 de școli puse zilele acestea pe „lista rușinii”, a unităților de învățământ cu promovabilitate zero, sunt licee tehnologice. Alte trei sunt școli profesionale. Este o situație recurentă. Sunt însă voci în sistem care pun la îndoială ideea că toți elevii trebuie să ia bacalaureatul pentru a reuși în viață.

„Avem nevoie de politici locale integrate, economice și educaționale, pentru a le oferi absolvenților și alte oportunități în afara diplomei de Bacalaureat, cu care nu prea ai ce să faci, dacă nu intri la facultate. Un exemplu ar fi programele de formare profesională pentru meserii cerute pe plan local. Și, foarte important, posibilitatea de a ajunge la calificări superioare și pe alte rute decât Bacalaureatul”, afirma fostul președinte al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), Șerban Iosifescu, într-un interviu acordat în urmă cu trei ani ziarului Libertatea. 

Potrivit noii legi a educației – promulgată pe 4 iulie de președintele Klaus Iohannis – clasele de învățământ profesional care funcționează astăzi în cadrul școlilor profesionale și liceelor tehnologice se vor reorganiza, începând cu anul școlar 2025-2026, în cadrul unor licee profesionale. Și dacă până acum un absolvent de școală profesională care voia să ia bacalaureatul trebuia să treacă prin doi ani de completare (sau trei, dacă făcea la seral/frecvență redusă), de acum încolo va fi nevoie de un singur an de completare.

E greu de crezut că o astfel de schimbare va face minuni în ceea ce privește ratele de promovare din liceele tehnologice. Ba chiar s-ar putea să înrăutățească lucrurile, cred reprezentanții școlilor de profil. Potrivit directoarei Liceului Tehnologic Căpitan Nicolae Pleșoianu, deja e foarte greu pentru unii elevi să recupereze materiile în doi ani, astfel încât să ia notă de trecere la bacalaureat.

„N-aș vrea să fiu în papucii lor. Imaginați-vă, ei ajung la un liceu tehnologic pentru că nu sunt atât de buni la cultură generală. La final, ministerul le dă să aleagă a treia probă dintre biologie, chimie și fizică. Ei au pierdut exercițiul ăsta de învățare, ne luptăm cu ei. Una e să iei cinci sau șase la clasă, alta e să iei șase la BAC, unde ai un punct din oficiu și trebuie să te ridici la un anumit nivel”, încheie Cristiana Bitică.