"Dosare personale" pentru jurnaliști și influenceri: Ministerul de Externe a cheltuit 10 milioane de lei pe un soft cu AI care să urmărească dezinformare și "emoții", nefuncțional la un an de la lansare

Sub pretextul că luptă cu dezinformarea, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a cheltuit 10 milioane de lei bani europeni pentru un soft pe bază de Inteligență Artificială care să facă dosare personale jurnaliștilor și influencerilor. În banii aceștia intră și instruirea personalului, evenimente de promovare sau managementul proiectului. Nu e clar cât de bine funcționează softul ministerului, dar știm că banii au ajuns la o companie contractată în trecut de SRI și implicată într-o schemă păguboasă cu criptomonede. 

O investigație Context.ro realizată împreună cu PressOne a descoperit că:

• MAE nu poate spune pentru ce a fost folosit softul și susține că de un an de zile e „în curs de operaționalizare”. Firma care l-a creat contrazice ministerul și afirmă că programul e funcțional. 
• Un expert a analizat cazul și a descoperit că ministerul a cerut una în caietul de sarcini pentru achiziția softului și spune altceva când e întrebat despre colectarea de date personale. 
• Softul a fost parte dintr-un proiect mai mare, în care MAE a avut drept partener Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), care a contractat o serie de experți controversați. 
• Unul dintre ei este un fost deputat trimis în judecată de DNA, ulterior achitat, și un patron de casă de sondaje asociat cu o firmă de pariuri și cu controversatul om de afaceri „Niro”.
• Un director al companiei care a dezvoltat softul a fost implicat în compania care a realizat aplicația partidului extremist AUR, din care s-au scurs date personale ale utilizatorilor.

Ministerul Afacerilor Externe în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a accesat aproape 10 milioane de lei finanțare europeană prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) și 700 de mii de lei din bugetul național, cu scopul declarat de a combate dezinformarea.

Parte din proiectul intitulat „Planificare strategică privind consolidarea rezilienței în fața dezinformării și a amenințărilor de tip hibrid” a fost dezvoltarea unui software „bazat pe algoritmi avansați de inteligență artificială pentru analizarea și verificarea conținutului online” care să fie utilizat de minim 20 până la maxim 30 utilizatori din cadrul structurilor MAE. 

Ochiul care vede tot

Însă, mai mult decât a „monitoriza și analiza activitățile de dezinformare și influență”, potrivit caietului de sarcini elaborat de autoritatea contractantă, cerința MAE era ca, printre altele, sistemul să fie capabil să monitorizeze în timp real conținutul online, și anume platformele de social media, site-uri de știri sau blog-uri, să analizeze stările emoționale induse de un articol, dar și să analizeze conturile populare de pe rețelele de socializare, spre exemplu cele ale jurnaliștilor.

O altă condiție prevăzută de MAE era ca utilizatorii sistemului să poată accesa sursa postărilor de pe rețelele de socializare, ”având astfel acces la toate comentariile postării respective și poate lua măsurile necesare”.

Mai mult, softul trebuia să includă și „un modul de colectare a datelor online, precum postări și comentarii pe platformele sociale, de asemenea, să poată arhiva / clasifica informația în dosare personale”. 

„Un autor influent cu o acoperire socială considerabilă are cu siguranță un public uriaș, cu o expunere masivă în social media și, pur și simplu, ajunge la mai mulți oameni care ar putea fi interesanți și merită verificați”, se menționează în caietul de sarcini.

Softul ar trebui să poată realiza top 10 site-uri și influenceri pentru diferite subiecte și o listă cu cei mai populari 50 de autori, potrivit cerințelor MAE.

„Noi nu suntem responsabili de cum folosește ministerul softul sau ce dorește să obțină”, a declarat Ovidiu Oancea, directorul general al companiei căreia i-a fost atribuit contractul, Mware Solutions, în discuția cu reporterul Context.ro.

Un alt criteriu tehnic impus ofertanților era ca sistemul „să permită filtrarea datelor stocate în funcție de subiect/ categorie, cuvinte cheie, canal media, nume utilizatori, perioade de timp, sentiment, limbă, țară, etichete”.

„Soluția ofertată de către Mware Solutions are toate capabilitățile solicitate de beneficiar (MAE) prin caietul de sarcini” și „poate analiza doar date disponibile public sau deținute de către beneficiar în propriile baze de date”, a precizat compania care a dezvoltat softul pentru MAE, într-un răspuns acordat Context.ro.

Ministerul de Externe susține că „sistemul colectează și analizează doar date disponibile public, strict rezultate prin intermediul motorului de căutare Google, din site-uri web publice sau postări publice din social media, pe baza unor cuvinte cheie strâns legate de activitatea MAE”. Totodată, MAE precizează că softul nu operează și nici nu colectează date cu caracter personal, iar conținutul analizat nu este conectat cu date de identificare personală.

Alexandra Ștefănescu, programatoare și activistă pentru drepturi digitale alături de ApTI, o asociație non-guvernamentală membră a European Digital Rights, spune că a cerut  ministerului informații în baza legii privind liberul acces la informații de interes public cu privire la acest soft. A vrut să afle care e baza legală sub care statul își propune să colecteze informații cu caracter personal. 

„Și, mai mult, voiam să văd ce informații colectează și ce fel de interferențe fac, folosind tehnologia Inteligenței Artificiale, a cărei implementare poate crea  informații fictive, perpetua prejudecăți și poate avea efecte negative asupra drepturilor omului”, susține programatoarea. A primit de la minister un răspuns similar cu cel pe care MAE l-a trimis și la solicitarea Context.ro.

„Diferența dintre software-ul descris în caietul de sarcini publicat de MAE și cel descris de minister în răspunsul oferit în baza cererii este enormă”, spune Alexandra Ștefănescu.

„Indexarea conținutului online în motorul de căutare Google (precum și în alte motoare de căutare) este extrem de lentă. Dacă un utilizator face o postare pe Facebook, spre exemplu, nu poate ști cu siguranță când își va putea găsi postarea printre rezultatele oferite de Google. Poate fi vorba de zile, săptămâni sau mai mult – timpul necesar nu va fi același pentru două postări diferite. Astfel, nu putem vorbi de o urmărire a unor narative în timp real, așa cum cere caietul de sarcini, atâta timp când software-ul cumpărat de MAE se folosește de rezultatele oferite de Google pentru a găsi postări din social media. 

Decizia Ministerului de a folosi doar motorul de căutare Google pentru a monitoriza conținutul online relevant este una inoportună. Calitatea rezultatelor returnate de căutări folosind Google a scăzut. Într-un studiu publicat în anul 2024, o echipă de cercetători germani arată faptul că rezultatele căutărilor folosind Google sunt „mai optimizate, mai monetizate cu marketing afiliat și prezintă semne de calitate mai scăzută a textului”. 

O altă divergență între răspunsul ministerului și ceea ce se cere prin caietul de sarcini e legată de urmărirea persoanelor influente pe internet. . Am cerut MAE să precizeze temeiul legal de colectare a datelor cu caracter personal, iar ministerul a răspuns că „sistemul nu colectează date cu caracter personal”. Însă, caietul de sarcini este foarte explicit în privința faptului că una dintre cerințe este „identificarea celor mai activi/ influenți autori, surse de top și comunități online”. Scopul este conturarea unui profil al persoanelor influente, conținând inclusiv numele acestora – un tip de date cu caracter personal”, adaugă Alexandra Ștefănescu.  

Mâna creatoare

O singură companie a participat la licitația lansată de MAE în portalul de achiziții publice pentru dezvoltarea software-ului: Mware Solutions SA, care a și semnat în urmă cu un an contractul în valoare de 3,8 milioane de lei, cu o durată de două luni.

Proiectul s-a încheiat în decembrie anul trecut, iar acum MAE spune că sistemul „este în etapa de calibrare/operaționalizare”, de stabilire a procedurilor interne de folosire a platformei și  instruire a personalului. În schimb, Mware afirmă că „soluția software este operațională” încă din decembrie 2023.

Potrivit PressOne, compania Mware Solutions a creat o criptomonedă intitulată SETH și ulterior a fost acuzată că a recurs la tehnica „pump and dump”, ceea ce presupune manipularea pieței prin umflarea artificială și rapidă a monedei pentru a atrage investitori, apoi vânzarea acesteia provocând prăbușirea prețului. 

Controversatul John McAfee, fondator al companiei de software antivirus omonime, ar fi participat la schemă, promovând moneda celor de la Mware, care apoi a fost retrasă de pe toate platformele de exchange. „N-au livrat nimic (…) încet-încet, au dispărut”, a susținut un investitor într-o conversație cu reporterul PressOne. 

O investigație oficială a Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare din Statele Unite (SEC) arată că McAfee a profitat de faima sa pentru a obține venituri din promovarea unor monede virtuale, susținând în mod fals că este și el investitor, iar recomandările sale erau înșelătoare. În total ar fi obținut din aceste scheme peste 23 de milioane de dolari americani, bani pe care nu i-a declarat oficial.

„Proiectul Sether a livrat și livrează în continuare tot ceea ce a promis. Noțiunea de ”pump and dump” nu este aplicabilă și nici măcar compatibilă cu ceea ce este proiectul Sether”, a răspuns Mware pentru Context.ro, făcând referire la „un software destinat comunității, atât tehnice cât și non-tehnice”, după cum a explicat compania, fără a menționa nimic despre criptomoneda SETH.

Conform platformei de achiziții publice (SEAP), MAE nu este prima instituție publică care colaborează cu Mware Solutions. În 2015, compania semna cu Serviciul Român de Informații (U.M. 0296) un contract în valoare de 620 de mii de lei pentru a livra instituției „soluții integrate hardware și software”. Aceleași date din SEAP arată că firma a avut, de-a lungul anilor, contracte similare cu Poliția Română și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 

PressOne mai arăta la începutul anului că directorul tehnic al Mware Solutions, Flavius Burcă, a fost implicat până în decembrie 2023 (fiind unul dintre cei doi fondatori) și în compania care a dezvoltat aplicația partidului extremist AUR, Spark Consult SRL. În 2023, ziarul Libertatea relata că aplicația AUR a căzut pradă unei scurgeri de date personale (CNP, parolă, adresă) care a afectat peste 17 mii de utilizatori. 

„Nu au criptat datele. Ele nu ar trebui să fie vizibile”, declara atunci un expert citat de Libertatea. 

În afară de George Simion, printre clienții firmei s-a numărat, de-a lungul anilor, și Institutul pentru Tehnologii Avansate – instituție din subordinea SRI care dezvoltă tehnologie „utilizată în misiunile de culegere de informații”.

Sether rămâne un proiect fantomă

La un an după ce PressOne a scris despre implicarea companiei în schema Sether, pe canalele de comunicare ale proiectului continuă să bată vântul. De exemplu, contul de Twitter asociat platformei anunța pe 4 septembrie 2024 că s-a lucrat „luni întregi” la o nouă „infrastructură de securitate descentralizată”. Aproape nimeni nu poate da reply postării, echipa de social media a hotărât că ai acest drept doar dacă ai fost menționat în mod explicit de comunicat. 

Între timp, investitorii inițiali continuă să acuze, pe Twitter și Telegram, compania de fraudă. Update-urile oficiale (tot mai rare) sunt întâmpinate cu întrebări și comentarii sceptice privind progresul real al proiectului. Cei mai mulți se îndoiesc de faptul că monedele cumpărate în urmă cu 7 ani mai au vreo valoare. 

Astăzi, directorul tehnic al Mware Solutions, Flavius Burcă, este co-fondator într-un alt proiect crypto, Arthera Chain, care promite compatibilitate cu Ethereum și abilitatea de a crea „aplicații și contracte inteligente”.

Milioanele pentru SNSPA

Aproape 5 milioane de lei din bugetul total al proiectului au fost la dispoziția partenerului MAE din proiect, SNSPA, spune ministerul.

dezbatere cu privire la creșterea rezilienței instituționale și societale la fenomenul dezinformării din domeniul afacerilor externe.jpg sursa foto: Facebook, Ministerul Afacerilor Externe

Din fondurile proiectului, în septembrie 2021, SNSPA a achiziționat cu 119 mii de lei un pachet de licențe de media analytics pentru „operaționalizarea unui instrument pentru detectarea, analizarea și combaterea dezinformării, propagandei și amenințărilor de tip hibrid”. 

Potrivit caietului de sarcini, ca și în cazul softului dezvoltat de Mware pentru MAE, produsele achiziționate ar fi trebuit să fie capabile să proceseze orice pagină web, să extragă informații cheie despre text (metadate). 

Caietul de sarcini publicat de SNSPA descrie un produs software mai puțin complex decât cel descris de MAE, spune Alexandra Ștefănescu.

„În cazul SNSPA, caietul de sarcini se concentrează pe funcționalități de procesare a limbajului natural. Software-ul cumpărat de universitate trebuie să poată genera un rezumat al textului, să clasifice conținutul conform unor taxonomii și să facă o analiză a sentimentelor generate de conținut”, a completat programatoarea, adăugând că „folosirea, în practică, a algoritmilor de procesare a limbajului natural pentru analiza sentimentelor a fost pusă sub semnul întrebării în literatura de specialitate. Cele mai recente evaluări subliniază faptul că eficiența acestor algoritmi depinde foarte mult de context, de calitatea datelor de antrenament și de lipsa unor presupuneri părtinitoare.”

19 poziții de experți au fost deschise de SNSPA pentru dezvoltarea unui plan pentru combaterea dezinformării online, analiza capacității MAE și legislația privind dezinformarea și propaganda și instruirea funcționarilor MAE în detectarea și combaterea dezinformării, potrivit răspunsului transmis de minister la cererea Context.ro.

Reprezentanții Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) nu au răspuns la solicitarea de informații trimisă de Context.ro la începutul lunii octombrie, deși au confirmat înregistrarea cererii. 

Din echipa de experți au făcut parte și patru specialiști din afara SNSPA: fostul decan al Facultății de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universității din București, un fost deputat trimis în judecată de DNA, ulterior achitat, șeful unui institut de sondare asociat cu patronii unei firme de pariuri și cu controversatul om de afaceri „Niro”, dar și un consultant IT din mediul privat.

Fostul decan al Facultății de Jurnalism a Universității București, care a angajat un SRI-ist

Expert în combaterea fake news a fost Antonio-Roberto Momoc, fost decan al Facultății de Jurnalism.

Anul trecut, când Momoc încă era decan, FJSC îl angaja ca asistent universitar pe Antonio Amuza, fost angajat SRI. „Din ce am înțeles, domnul Antonio Amuza a fost seminaristul domnului Antonio Momoc”, declara atunci Raluca Radu, fosta șefă a Departamentului de Jurnalism din facultate. 

Deși numirea lui a stârnit un întreg scandal mediatic – care s-a lăsat inclusiv cu demisii de onoare din facultate – Amuza încă lucrează ca asistent universitar în cadrul departamentului de Antropologie Culturală și Comunicare, unde îl are coleg chiar pe Momoc, fostul decan FJSC. 

„Eu am analizat exclusiv cum sunt reglementate legislativ platformelele sociale în UE pentru protecția datelor și pentru combaterea dezinformării. Restul informațiilor pe care le aveți sunt noi pentru mine, pentru că am avut un rol secundar, mai degrabă științific, nu administrativ”, susține Antonio Momoc atunci când îl întrebăm ce contribuție a avut în cadrul proiectului, dar și dacă știa despre trecutul controversat al companiei Mware Solutions. 

Cadrul universitar mai susține că n-a avut niciun rol în elaborarea propriu-zisă a softului și că utilizarea acestuia pentru a clasifica informația în dosare personale ar fi împotriva recomandărilor făcute de el în cadrul proiectului.

„Vă pot pune la dispoziție toate rapoartele mele de activitate din proiect. De acolo reiese activitatea mea de cercetare științifică cu privire la social media și argumente mele pentru independența presei în raport cu companiile de tehnologie Big Tech, opinia mea împotriva cenzurii și împotriva supravegherii digitale”, spune Momoc. Rapoartele trimise ulterior către PressOne confirmă că activitatea fostului decan FJSC a vizat doar cadrul legal european privind reglementarea dezinformării și definirea în termeni academici a domeniului. 

Fostul consilier al șefului SRI

Expert new media în proiect a fost Remus Ștefureac, care deține compania de sondare publică INSCOP. 

Într-un răspuns pentru Context.ro acesta precizează că, printre altele, din poziția de specialist a făcut „recomandări privind direcții de cercetare (…) cu privire la vulnerabilitatea populației la dezinformări, percepția asupra politicii externe, (…) cu privire la narative false cu relevanță pentru politica externă vehiculate în spațiul românesc, impactul social al reglementării dezinformării în domeniul afacerilor europene”.

Remus Ștefureac a fost consilier al fostului șef SRI George Maior, pe vremea când acesta conducea Serviciul Român de Informații, dar și când Maior a fost ambasadorul României la Washington. Fostul șef SRI este cadru didactic titular la SNSPA. Ștefureac este, din 2020, unul dintre administratorii Niro Investments, companie controlată de Nicolae Dumitru, condamnat, în 2016, la închisoare pentru trafic de influenţă și plata unei despăgubiri de două milioane de dolari şi un milion de euro în dosarul Microsoft. 

„Prima afacere a făcut-o cu bani de la cămătari, apoi s-a asociat cu un fost colonel de Miliție și a pus bazele complexului comercial Europa din București. Partenerul lui a murit într-un accident suspect, (…) a ridicat Dragonul Roșu – (…) cu istoric bogat în evaziune fiscală și descinderi cu mascați. A băgat în firmele sale oameni din fostele structuri ale Securității, și-a extins domeniile de activitate și și-a făcut prieteni printre oameni politici cu influență”, scria RISE Project despre omul de afaceri Nicolae Dumitru.

Anul trecut, Ștefureac s-a asociat cu Fundația Dragic, condusă de soția fondatorului firmei de pariuri Superbet. Au intrat împreună pe piața media cu două site-uri de știri.  

Din 2024, Remus Ștefureac este lector universitar la SNSPA, unde predă cursuri despre combaterea dezinformării, construirea rezilienței la dezinformare și sondarea opiniei publice.

Consilierul prezidențial pe securitate națională, achitat pentru spălare de bani

George Scutaru, expert în inovare organizațională în cadrul proiectului, a avut două mandate de deputat pe listele PNL Buzău, la al treilea renunțând la jumătate, în 2014, pentru a ocupa poziția de consilier prezidențial pe probleme de securitate națională. A fost eliberat din funcție de Klaus Iohannis în 2015, cu o lună înainte de a fi pus sub urmărire penală de DNA pentru complicitate la luare de mită și spălarea banilor. În septembrie același an, a fost trimis în judecată pentru spălarea banilor alături de deputatul Dan Motreanu și o altă persoană, iar în 2019 Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea inculpaților.

În prezent, Scutaru este CEO-ul unui think tank specializat în politică externă, de apărare și securitate în cadrul căruia este expert unul dintre specialiștii din proiectul anti-dezinformare, Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice a SNSPA.

Omul cu platformele

Nicolae Zecheru a fost selectat în proiectul comun al MAE cu SNSPA pentru poziția de expert în platforme online. În discuția cu reporterul Context.ro, acesta a susținut că a lucrat „fix la partea de cerințe tehnice” în ceea ce privește softul dezvoltat pentru MAE de compania Mware. 

„Deci în urma discuțiilor pe care le-am avut cu cei de la MAE… ce vor sa facă, și au spus o platformă care să facă x, y, z și pe baza acestor informații am început să scriu niște cerințe care să acopere nevoile instrumentului. După care s-a finalizat caietul de sarcini cu cerințele, știu că s-a publicat pentru licitație. Și aici mie mi s-a terminat contractul, nu știu ce s-a mai întâmplat”, a explicat Zecheru.

*După publicarea articolului, Antonio Momoc a revenit cu un drept la replică în care sugerează că nu dumnealui „a angajat un SRI-ist” în Facultatea de Jurnalism. „Decanul unei facultăți nu este angajator. Universitatea angajează în urma unui concurs și a evaluării de către Comisia Juridică a Universității, a Comisiei de concurs și a votului din Senatul Universității”, a declarat profesorul universitar într-un mesaj transmis reporterului PressOne.