Economia unei epidemii: cum susțin companiile private lupta contra COVID-19

De la respiratoare la donații în bani și echipamente medicale, companiile private au înțeles gravitatea răspândirii noului coronavirus la nivel global și au reacționat prompt spre ajutorarea guvernelor aflate sub tot mai multă presiune. Nu este însă prima dată când se întâmplă așa ceva.

Atacul-surpriză de la Pearl Harbour din 1941 a aruncat Statele Unite în cel de-al Doilea Război Mondial. Departe de teatrele de război, însă, nevoia susținerii efortului militar în sine s-a propagat rapid și în straturile societății americane.

Așa se face că în anul 1942, pe fondul unei nevoi acute de materiale precum fierul sau cauciucul, au apărut așa numitele scrap metal drives, un soi de raiduri de solidaritate ale cetățenilor americani organizate pe aproape tot teritoriul țării. În esență, cetățenii s-au mobilizat în masă pentru a susține producția de echipamente de război – fiecare în felul lui. Gospodinele contribuiau cu tigăi, fermierii își sacrificau tractoarele, iar orașele erau efectiv prăduite de orice element urbanistic din fier: garduri, panouri, stâlpi. Totul pentru a susține producția de tancuri, nave de război, avioane, armament și uniforme.

Zilele acestea auzim foarte des cuvântul război în contextul răspândirii accelerate a noului coronavirus. Nu puține guverne au ținut să puncteze că țările pe care le conduc se află într-o luptă grea cu stoparea unei pandemii impuse de o armată invizibilă. Iar industria a reacționat pe măsură.

Cum se mobilizează industria din România

Romarm va produce zilnic, începând din 15 aprilie, câte 500.000 de măști pentru populație, precum și 150.000 de măști pentru spitale, a declarat ministrul Economiei, Virgil Popescu, pentru RFI. Vor fi certificate laboratoarele armatei pentru a certifica la rândul lor și materialele care vor fi utilizate la fabricarea de combinezoane medicale, în contextul în care multe firme și-au arătat deja interesul de a se alătura efortului național. O altă firmă, din Maramureș, va dubla practic aceste cantități produse zilnic, de la mijlocul lui aprilie inclusiv stratul filtrant fiind produs în România.

Farmec va produce două noi soluții igienizante pentru mâini, pe bază de alcool 70%. Acestea vor fi distribuite sub formă de loțiune și gel, prioritar „pentru consumul colectiv”, de către instituțiile publice. În același timp, compania clujeană va continua dezvoltarea de noi dezinfectanți pentru mâini și suprafețe.

Producătorul de cămăși Braiconf a demarat producția de măști din bumbac 100% (semifaciale și reutilizabile), iar produsul este deja disponibil pentru comandă în magazinul online al companiei. Deși masca nu poate oferi o barieră eficientă contra virusurilor și bacteriilor, contribuie la diminuarea riscurilor în lipsa măștilor chirurgicale medicale de unică folosință, pentru că împiedică răspândirea virusului prin particule de salivă.

De altfel, trebuie să ne pregătim pentru o lume în care să nu mai avem voie să ieșim din casă fără mască, pentru cel puțin câteva luni. În acest context, este de așteptat ca tot mai mulți producători autohtoni să se alăture efortului industrial, pentru că va fi nevoie de milioane de măști în fiecare zi. Măști se produc acum și la Cisnădie și în alte orașe, dar cererea va fi acoperită de ofertă abia după finalul lunii aprilie, în special în privința măștilor de tip FFP2 și 3, care protejează contra virușilor.

Conform ministrului Economiei, intervievat de Digi24, și reprezentanții industriei auto de la noi doresc să se alăture efortului de a produce materiale esențiale, inclusiv măști, combinezoane, biocide și ventilatoare care să ajute medicii și bolnavii.

Nu în ultimul rând, grupuri de ingineri voluntari au început să creeze prototipuri pentru ventilatoare mecanice și să producă chiar și viziere medicale pe care le distribuie apoi gratuit spitalelor.

Va fi însă nevoie de mult mai mult decât atât dacă vom dori să putem trata cum se cuvine miile de pacienți aflați în stare gravă. Exemplul mobilizării celor din Vest este grăitor.

De la mașini la ventilatoare mecanice într-un timp record

Pe plan extern, deși s-au văzut nevoiți să suspende producția parțial sau total, în unele cazuri, producătorii de automobile au fost printre primii care au reacționat – fie de bunăvoie, fie forțat sau încurajați de injecția de capital oferită de guverne.

Ford lucrează împreună cu 3M pentru dezvoltarea și producerea de purificatoare portbabile electrice (PAPR) care vin în completarea costumelor de protecție purtate de cei aflați în prima linie în lupta cu noul coronavirus.

Simultan, Ford va dezvolta împreună cu GE Healthcare respiratoare mecanice pentru pacienții infectați cu COVID-19 într-o variantă simplificată a celei deja comercializate de GE Healthcare, la care vor fi folosite inclusiv componente din sistemul de ventilare al scaunelor pe care Ford le oferă în Statele Unite pe modelul F-150. Compania a anunțat că va reuși să producă 50.000 de ventilatoare mecanice în următoarele 100 de zile și că va avea capacitatea de a produce 30.000 pe lună după această perioadă.

Nu în ultimul rând, compania va primi sprijin din partea sindicatului United Auto Workers pentru producerea și distribuirea a 100.000 de viziere protectoare din plastic. Ford va contribui cu experiența acumulată în tehnica printării 3D. Același lucru îl va face și Airbus, folosind toate imprimantele 3D pe care le poate mobiliza în Spania, țară crunt lovită de epidemia de Covid-19.

Interesant este că, în America, unii angajați GE au protestat pentru a obliga compania să producă ventilatoare și în uzinele sale care de obicei asamblează motoare de avioane, nemulțumiți de faptul că managementul companiei dorește să trimită în șomaj 10% din forța de muncă și să apeleze la banii guvernului pentru a-și acoperi pierderile.

Nici General Motors, alt colos american, nu stă cu mâinile în sân. Compania a mobilizat 1000 de angajați proprii și peste 100 de furnizori de subansamble pentru a realiza ventilatoare mecanice în cooperare cu Ventec. Mai mult, GM își va pune la bătaie și experiența în achiziții și producție pentru ca Ventec să poată crește ritmul de producere a respiratoarelor.

Tesla s-a mișcat și mai repede. Compania lucrează deja cu producătorul de echipamente medicale Medtronic în vederea producerii în masă a unui respirator mecanic de ultimă generație. Între timp, Musk a adus circa 1,200 de respiratoare din China și le-a donat spitalelor care aveau nevoie de ele, inclusiv câteva sute către New York, extrem de sever lovit de noul coronavirus (deși apar informații că această mișcare de PR ar fi cam inutilă,).

Elon Musk are în mod evident la dispoziție tehnologia necesară dezvoltării unor asemenea aparate, din moment ce atât Tesla cât și prin SpaceX produc sisteme de ventilație/climatizare/răcire pentru automobile, respectiv rachete spațiale. Rămâne de văzut dacă vor reuși s-o adapteze la necesitățile pacienților.

De altfel, schema de producere a ventilatoarelor a fost făcută public de către cei de la Medtronic și poate fi descărcată, la cerere, de aici.

Americanii nu sunt singuri în acest efort. Grupul Fiat Chrysler și Ferrari au demarat negocieri cu Siare Engineering, cel mai mare producător de respiratoare medicale din Italia, în vederea formulării și implementării unei strategii comune pentru creșterea capacității de producție a celui din urmă. În horă va intra și Magnetti Marelli, care va furniza o parte din componentele necesare și va oferi asistență pe partea de asamblare.

Iar Lamborghini a transformat departamentele de tapițerii ale fabricii sale de automobile super sport din Sant’Agata Bolognese în spații pentru producția de măști chirurgicale și viziere de protecție din plexiglas. Măștile vor fi donate Spitalului Sant’Orsola-Malpighi din Bologna pentru a fi folosite în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

Volkswagen a convocat un grup de lucru care testează tehnici de printare 3D și eventuale canale logistice prin care echipamentele ar putea ajunge eficient acolo unde este cea mai acută nevoie. VW deține în momentul de față 125 de imprimante 3D industriale, majoritatea grupate în Wolfsburg. Și cei de la Porsche și BMW s-au alăturat efortului de a imprima 3D cele necesare.

Dyson, compania specializată în aspiratoare și alte produse care folosesc fluxuri de aer, a anunțat că va produce un ventilator portabil, proiectat să fie montat pe una dintre laturile paturilor de spital. Firma va produce 10.000 de aparate pentru sistemul medical din Marea Britanie, dintre care 1.000 vor fi donate; alte 4.000 de bucăți vor fi produse pentru restul lumii.

Măști și dezinfectanți de lux

Nu doar fabricanții de avioane și mașini au intrat în horă, ci și companiile din domeniul textil și al băuturilor alcoolice.

Inditex, conglomeratul care deține mărci precum Zara, Massimo Dutti și Pull & Bear, a anunțat că va demara producția de măști și costume de protecție. Inditex a donat deja 10.000 de măști, urmând să livreze alte 300.000 până la finalul lunii martie. Mai mult, compania va pune la dispoziția guvernului spaniol toate fabricile.

Pe lângă măști, Gucci a donat deja 2 milioane de euro către două campanii de crowdfunding – este vorba despre o inițiativă locală, la nivel de Italia, dar și de Fondul de Solidaritate COVID-19 instituit de Organizația Mondială a Sănătății. Efortului de a furniza un număr cât mai mare de măști de protecție i se alătură și casele de modă Balenciaga și Yves Saint Laurent, în vreme ce Donatella Versace a donat suma de 200.000 de euro secției de terapie intensivă din cadrul spitalului San Raffaele din Milano.

Pe lângă echipamente mai mult sau mai puțin sofisticate, este nevoie și de soluții dezinfectante care să prevină infectarea și implicit răspândirea coronavirusului în rândul populației. În acest sens, 10th Mountain Whiskey & Spirit Company va împărți gratuit doze de dezinfectant populației. În același timp, scoțienii de la BrewDog, împreună cu alte distilerii din Scoția, au anunțat că vor începe să producă dezinfectant, iar compania franceză Pernod Ricard va dona alcool pur.

Noul normal mai are de așteptat

Sunt alte mii de companii care se adaugă acestui efort. Totuși, va mai trece cel puțin o lună până când eforturile industriei să poată satisface cererea. Dar mai sunt și alte lucruri de luat în seamă.

În primul rând, în condiții de echilibru economic și social, o companie are nevoie de luni de zile, chiar ani, pentru a dezvolta, să spunem, un respirator mecanic. Având în vedere că Tesla, SpaceX și Medtronic lucrează la o versiune simplificată – deci în esență, nouă față de ce se oferea până acum – este nevoie de mai mulți pași pentru ca aceasta să poată fi produsă eficient – R&D, reechipare a liniei de producție, testare, și nu în ultimul rând, aprobare și avizare de către autoritățile statului.

Chiar dacă utilizarea componentelor folosite în mod normal în industria auto (vezi Ford și ventilatoarele din scaune) sună promițător, nu există garanția că acestea sunt compatibile cu piesele deja existente. Iar fără o pre-testare temeinică în perioada de pre-producție, cine poate garanta că multe din aceste aparate nu vor avea defecte de funcționare? O imagine completă despre complexitatea acestor respiratoare este prezentată în materialul video de mai jos:

O altă problemă este cea a timpului. Reutilarea fabricilor durează, la fel cum durează și reprogramarea elementului software folosit de unele echipamente medicale. Fiecare element hardware și software trebuie să funcționeze în parametri normali, altfel un astfel de respirator improvizat în fugă se va dovedi inutil. Cât vor dura toate acestea? O lună? Două? Trei? Șase?

Mai mult, nici producția de măști, mănuși sau dezinfectant nu este ușor de gestionat. O tentativă de supraalimentare a capacității de producție poate da peste cap lanțul logistic. Este foarte posibil ca furnizorii de materie primă să se afle în imposibilitatea de a onora comenzile, lucru care ar putea duce la blocarea subită a întregului mecanism.

Este așadar suficient acest efort?

În ciuda avertismentelor oamenilor de știință, guvernele lumii au fost prinse, în general, pe picior greșit în fața noului coronavirus. Din acest motiv, s-au pierdut două luni extrem de importante, în care se puteau reorienta liniile de producție pentru a începe să acopere necesitățile noului război.

Din nefericire, aceste două luni nu mai pot fi recuperate, motiv pentru care primul val de epidemie duce la multe zeci de mii de morți care puteau fi evitate. Din acest punct de vedere, acest efort este tardiv și insuficient.

Din fericire, chiar și această începere lentă a producției va permite salvarea a sute de mii de vieți omenești în următorii doi ani – atât prin tratarea bolnavilor de COVID-19, cât și a celor care nu primeau suficientă atenție până acum.

În plus, impactul va fi de lungă durată, omenirea fiind mult mai bine pregătită pentru viitoarele epidemii, inevitabile într-o lume extrem de conectată.