Frăția Păcănelelor. Statul încasează mai mulți bani din jocurile de noroc, dar tot nu știe câți români joacă

Guvernul a crescut taxele pentru sălile de păcănele și casele de pariuri, dar în ce privește prevenția și sprijinul pentru dependenții de jocuri de noroc a răspuns timid asaltului pe care industria jocurilor de noroc îl face la cel mai înalt nivel politic. Autoritățile române nu știu nici până astăzi și nici nu pot aproxima numărul de jucători din România, deși dau legi în care invocă tocmai implicațiile sociale ale fenomenului jocurilor de noroc.

Iar programele de sprijin pentru cei vulnerabili sunt derulate exclusiv printr-o platformă susținută de industrie, prin urmare nici datele furnizate de aceasta nu sunt independente de interesele companiilor implicate. 

Lobby la cel mai înalt nivel  

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit, primul din această funcție, despre presiunile pe care reprezentanții caselor de pariuri le-ar exercita prin interpuși și a promis o intervenție decisivă, care ar fi urmat să scoată și sălile de păcănele din orașele din România. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat. Așa că PressOne a cerut un punct de vedere Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), instituție care reglementează domeniul, îl monitorizează și controlează. 

Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

ONJN s-a înființat și pentru că există „implicații sociale asupra unor categorii vulnerabile, ținând seama de necesitatea asigurării prevenirii dependenței de jocuri de noroc și a protecției minorilor.” În realitate, acest lucru nu se întâmplă.

Instituția de stat nici măcar nu deține anumite date, pentru că nu consideră că îi intră în atribuții. În schimb, ONJN citează cercetări și cifre pe care i le pune la dispoziție tocmai industria jocurilor de noroc. Iar alte programe care ar adresa problematica gamblingului sunt „în curs de elaborare.”

ONJN, o instituție cu probleme 

Oficiul s-a înființat în aprilie 2013, cu o conducere numită politic încă de la început. Are în jur de 170 de angajați și funcționează în subordinea Ministerului de Finanțe. Prima președintă a instituției a fost Odeta Nestor, care acum conduce Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), organizație ce reprezintă operatori de jocuri de noroc online. Este și una din persoanele despre care premierul României a susținut public că ar face în prezent presiuni în favoarea industriei. 

„(…) e una, Odeta, care ne tot caută prin interpuşi şi nu ştiu cum să mai ajungă la noi, să nu cumva să facem ordine, iar serverele acestor jocuri de noroc să fie în instituția Jocurilor de Noroc din România și nu în alte țări sau prin offshore-uri”, a spus Ciolacu la Hunedoara, pe 29 septembrie.

Trei săptămâni mai târziu, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat nereguli grave la ONJN, unde s-ar fi întârziat patru ani un ordin care ar fi urmat să protejeze tocmai tinerii de dependența de jocurile de noroc. Surse politice susțin pentru cotidianul Libertatea că actuala conducere a Oficiului ar urma să fie în curând schimbată. 

Nu ar fi oricum pentru prima dată: la sfârșitul lui 2021 conducerea ONJN a fost reclamată în bloc la DNA. De atunci, pe la conducere s-au perindat mai multe persoane, iar un președinte a avut chiar un mandat de 10 zile. Actualul șef al instituției este vicepreședintele Mihail Silviu-Pocora, delegat să exercite atribuții de președinte. 

„Majorat de majorat”

PressOne a adresat o nouă solicitare Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în contextul în care guvernul se pregătea să dea ordonanța de urgență care urma să reglementeze suplimentar domeniul, supranumită „ordonanța păcănelelor”. ONJN a răspuns după mai bine de o lună și după lungi insitențe din partea redacției. Răspunsurile instituției de stat sunt selective. 

Printre altele, ONJN susține că nu realizează evaluări individuale pentru desemnarea dependenței de jocuri de noroc în România. „Putem furniza date statistice despre participarea la jocurile de noroc, dar nu efectuăm evaluări individuale despre dependența jocului de noroc patologic.”

Care sunt ultimele programe de prevenție și de răspuns la problema dependenței derulate de ONJN? – a întrebat însă PressOne. Instituția citează cele trei programe pe care le desfășoară platforma online Joc Responsabil, susținută tocmai de industria pariurilor sportive și a jocurilor de noroc, prin asociațiile Rombet, Romslot și Romanian Bookmakers.  

ONJN susține astfel că între 1 ianuarie 2022 și 31 august 2023 s-au înregistrat prin „Programul Joc Responsabil ”1.452 de apeluri. Sub o treime dintre cei interesați s-au și înscris ulterior în program: 381 de bărbați și de 40 de femei. 

„În ceea ce privește sursa de înscriere, 388 de dependenți s-au înscris de bunăvoie, 25 au fost înrolați de către membrii familiei, iar 8 au fost îndrumați de către prieteni.”

În programul „Consiliere 24/7”derulat prin platforma Joc Responsabil, promovată de ONJN, dar creată și susținută de industria de gambling din România, s-au înregistrat, anul trecut și până la 31 august 2023, 4.116 apeluri. La grupurile de suport s-au înscris doar 40 de persoane, printre care și aparținători. 

„Majorat de majorat” – este cel de-al treilea program de prevenție și suport pe care îl citează cei de la ONJN. „Acest program a reușit să atragă 2.330 de elevi din clasele a XI-a și a XII-a, din 20 de licee din București, Vâlcea și Focșani. 

Programul nu există însă în forma descrisă de instituție. Cel mai probabil, reprezentanții ONJN fac referire la „Antrenat de Majorat” – o serie de „discuții informale interactive”, la care participă doctorul neuropsihiatru Cristian Andrei, despre care PressOne a relatat pe larg într-un alt text din seria Frăția Păcănelelor. 

Statul român are nevoie de bani, ONJN tot nu știe câți oameni joacă în România 

După mult zgomot, guvernul a adoptat luna aceasta „ordonanța păcănelelor”, presat în primul rând de nevoia de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. Nu este întâmplător că principala prevedere a documentului vizează obligativitatea ca firmele din domeniul jocurilor de noroc să aibă un sediu permanent în România, astfel încât impozitul pe profit să rămână în țară. Operatorii mari sunt obligați să vireze o taxă anuală de 500 de mii de euro către fondul de joc responsabil, iar taxa de viciu pentru cele aproximativ 80 de mii de aparatele de păcănele și videoloterie a fost stabilită la 500 de euro pe an. 

„(…) având în vedere situația bugetului de stat la momentul actual raportat la deficitul bugetar înregistrat la sfârșitul lunii iunie 2023, intenţia legiuitorului se constituie în sensul asigurării de fonduri la bugetul de stat ca măsură absolut necesară pentru dezvoltarea durabilă economică” – se arată în nota de fundamentare.

Sălile nu au mai fost mutate în afara orașelor sau la periferia lor, în schimb statul român a decis că panourile publicitare nu pot avea dimensiuni mai mari de 35 de metri, dar și că e interzisă promovarea bonusurilor și a câștigurilor în exterior, pentru a atrage jucătorii. 

Câte săli de jocuri sunt active fizic, la nivel național?  Câți jucători frecventează fizic asemenea locuri (aproximativ) la nivel național? Câți cetățeni români joacă în online, cu aproximație, conform evaluărilor ONJN? 

La toate aceste întrebări ONJN nu răspunde.  

ONJN are probleme și cu transparența

Nota de fundamentare a ordonanței de urgență e avizată de miniștrii Finanțelor (minister în subordinea căruia funcționează ONJN), Economiei, Justiției, dar și de viceprim-ministrul Marian Neacșu. În document se arată și că „(…) dinamica pieței jocurilor de noroc în România indică faptul că în ultimii patru ani jocurile de noroc la distanță sau jocurile de noroc online au înregistrat o evoluție favorabilă, câștigând tot mai mult teren.” 

La solicitarea PressOne, ONJN transmite că în acest moment în România „există 35 de operatori economici ce dețin licență de organizare a jocurilor de noroc la distanță (online n.red.)”, fără a putea indica măcar o cifră, măcar aproximativă, referitoare la numărul de jucători din online. 

Explicația autorităților? „Un cetățean român poate deține conturi de joc la unul sau chiar la toți operatorii.”

Statul român nu poate aproxima nici câți jucători sunt în sălile propriu-zise și, în consecință, citează tot datele furnizate de platforma Joc Responsabil, susținută de industria locală de pariuri. Chiar și așa, datele defalcate obținute din analiza participanților la unul din programele platformei oferă un indiciu clar: majoritatea celor care dezvoltă probleme din cauza jocurilor de noroc joacă oriunde se poate, atât fizic, cât și online, iar piața online a explodat. 

„152 de participanți (36%) preferă să joace în retail, 81 (19%) preferă jocurile online, în timp ce majoritatea, 188 de persoane (44%) joacă atât în mediul retail, cât și în online.” 

O altă lege, care introduce obligativitatea existenței unor baze de date cu persoanele care intră la jocuri de noroc, a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis acum un an. Baza de date ar putea ajuta autoritățile să determine câți români intră la sălile de jocuri, dar ea nu există nici până astăzi. Cel mai probabil va deveni funcțională din martie 2024, a precizat șeful ONJN, Mihail Silviu-Pocora, apelat telefonic de reporterii PressOne. 

Pentru cei care reprezintă acum instituția de stat, ONJN „nu are în competență realizarea unei comunicări la nivel de individ a informațiilor, acestea fiind puse la dispoziție prin intermediul paginii de internet (…)”. Astfel justifică instituția lipsa unor răspunsuri pe care redacția PressOne le consideră de altfel esențiale. Legea nr 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public îi contrazice însă pe cei de la ONJN. 

La ce alte întrebări NU răspunde ONJN 

Care este rata de câștig (procentual) setată de companiile de gambling active în România și care este media Uniunii Europene în acest sens? Cum evaluează ONJN prezența companiilor de gambling în societate, prin sponsorizarea unor evenimente conexe, activări și festivaluri destinate preponderent tinerilor? – sunt alte întrebări față de care ONJN se ține la distanță sau la care refuză să comunice un punct de vedere. 

PressOne a întrebat și cum se fac, concret, controalele la nivel național în sălile de jocuri și câți oameni se ocupă de acest aspect. „În exercitarea atribuțiilor, personalul cu atribuții de control din cadrul Oficiului este investit cu exercițiul autorității publice și efectuează activități de control curent (operativ și inopinat), activități de control tematic, precum și acțiuni de control efectuate ca urmare a unor adrese/petiții/sesizări ale unor persoane fizice/juridice”, se limitează la a comunica public ONJN. 

Între timp, premierul Ciolacu susține că legea care ar scoate sălile de păcănele din orașe și comunități „nu este blocată” și că „va trece de Parlament”. Premierul România nu a avansat însă și o dată sau un termen limită la care acest lucru s-ar putea întâmpla.