În linia frontului. Ucrainenii care nu vor să renunțe

Orașul Nicolaev, din sudul Ucrainei, este un important nod logistic, dar și un centru de construcție de nave, cu acces la Marea Neagră și la râul Bugul de Sud. Unele dintre cele mai mari vase militare din era sovietică au fost construite aici, inclusiv crucișătorul Moscova, scufundat la mijlocul lunii aprilie de către militarii ucraineni.

Simbolul situației actuale a acestui port a devenit însă clădirea administrației regiunii care, în 29 martie, a fost distrusă de o rachetă lansată de ruși. Imaginile cu blocul de nouă etaje cu o prăpastie în mijloc au făcut înconjurul lumii. Guvernatorul regiunii, Vitali Kim, extrem de popular pe rețelele sociale, nu era în birou și a scăpat, dar alți 37 de oameni și-au pierdut viața.

Nicolaev e în drumul spre un alt centru simbolic din sud, orașul Odesa (despre care ați putut citi deja un reportaj pe PressOne), iar trupele ruse venite dinspre Peninsula Crimeea s-au poticnit aproape de intrarea în Nicolaev în fața rezistenței ucrainene. Soldații Moscovei se află undeva la 20 de kilometri de oraș.

Bombardamentele aproape zilnice au distrus o parte din rețeaua de apă a localității, astfel că, de cel puțin trei săptămâni, oamenii de aici trebuie să se aprovizioneze de la fântâni și izvoare sau din cisterne puse la dispoziție de autorități.

Pentru necesarul din casă, locuitorii iau apă și din râu.

La coada de la o fântână, echipa PressOne l-a întâlnit pe Dima, un tânăr de 19 ani. Acesta venise cu două sticle de cinci litri  de plastic pe bicicletă și dorea să le umple pentru a ajuta o vecină de bloc.

În ciuda situației și evidentelor distrugeri din oraș în urma exploziilor, Dima ne-a spus că nu vrea să plece. Tatăl său luptă în armata ucraineană, iar el are grijă de familie. „Frica nu ajută, te omoară, nu aduce nimic bun”, concluzionează tânărul.

Olena locuiește în același cartier cu Dima. Nici ea nu vrea să părăsească orașul. Crede că Ucraina va câștiga războiul. Bărbatul ei s-a oferit singur să intre în armată, iar acum e plecat la luptă. 

Orașul avea înainte de război aproape 500.000 de locuitori, dar jumătate dintre ei au plecat, conform unor estimări din presă. 

Pentru unii dintre cei cu care am stat de vorbă, războiul lui Vladimir Putin este greu de înțeles. Mai ales că în Nicolaev, ca și în Odesa, mulți dintre locuitori sunt ucraineni vorbitori de rusă, iar, de peste două luni, sunt victime ale bombelor Moscovei.

„Frica a dispărut și a rămas doar furia. Acum știm ce națiuni ne sunt prietene și care nu”, declară categoric un administrator al unei club de ciclism.

Sala în care stăm de vorbă e plină cu biciclete de curse, dar e folosită ca adăpost subteran în caz de atac. Toți membrii clubului, mulți copii și tineri, au plecat în zone mai sigure din Ucraina sau în străinătate.

Alături de militari ucraineni, am fost în satul Zelenyi Hai, disputat între cele două părți și eliberat recent de către forțele militare ale Kievului. Distrugerile războiului sunt la tot pasul. Inclusiv școala și grădinița au fost bombardate de ruși, se plâng ucrainenii.

În sat au rămas mai mult persoane în vârstă, iar ulițele sunt aproape pustii. Sașa are 70 de ani, e reținut la vorbă, și spune că nu a fugit de aici pentru că nu avea unde să meargă. S-a obișnuit și cu exploziile.

Pe terenurile agricole din apropiere se descompun încet două elicoptere distruse în primele zile ale războiului. Iuri, voluntar în armata ucraineană, le prezintă cu satisfacție. 

Tot în câmpul lucrat de țăranii ucraineni e îngropat și un militar rus din echipajul unui elicopter doborât.