Kidibot, platforma online care îi ajută pe copii să țină pasul cu școala

O platformă educațională online face ce nu prea reușește sistemul românesc de învățământ: să-i motiveze pe copii să citească și să învețe mai mult. 

În 32 de ani de la Revoluție, România a schimbat nu mai puțin de 29 de miniștri ai Educației. Rezultatul? 42% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional și doar 11% reușesc să înțeleagă un text scris. Sistemul este subfinanțat cronic (Educația primește doar 2,4% din PIB) și dat peste cap de zeci de ani de reforme neterminate și de pandemie.

Instrumente precum Kidibot pot suplini, măcar parțial, lipsa unor resurse. 

Sa facem un exercițiu de imaginație: ne felicităm copilul că petrece timp în fața ecranului. Pare o situație ireală pentru zilele noastre, când 1 din 2 copii români petrece până la 6 ore online pe zi. 

Kidibot, inițiativa Asociației StartEvo, a ajuns la aproximativ 20% din școlile din România, iar principiul după care funcționează platforma este simplu: dacă copiii oricum petrec mult timp online, platforma încearcă să redirecționeze o parte din acest timp către activități educaționale, pentru a-i atrage spre citit și spre studiul disciplinelor școlare și nu numai – precum matematică, informatică, gramatică, astronomie, geografie și chiar educație financiară.

Ideea s-a născut din propria experiență de părinți a fondatorilor platformei, care vor să își încurajeze copiii să acorde mai multă atenție școlii.

„Impulsul de a face ceva a venit chiar de la fiul meu cel mai mare, elev în clasa întâi pe atunci, care a citit într-un an 20 de cărți. Vă dați seama, un copil să citească atât pare ceva SF. Ne-am întrebat de ce a citit atât de mult, de unde a pornit motivația și am aflat că la el în clasă este o gașcă de copiii unde funcționează foarte bine presiunea socială pozitivă. Unul dintre ei a zis că a citit 4 cărți, altul a plusat că a citit 5 cărți și tot așa. S-au potențat unul pe altul și toți au avut de câștigat”, povestește pentru PressOne Constantin Ferseta, fondator KidiBot.

Cu toate astea, competiția cu care se confruntă platforma KidiBot e mare, într-o industrie care a căpătat proporții uriașe în ultimii ani și care acaparează generația tânără, în principal prin jocurile video. De aceea, fondatorii au făcut din KidiBot un loc unde animațiile, numele de utilizator precum AlbinaAcvatică sau DelfinulVesel și chestionarele împachetate într-o poveste antrenantă primează, tocmai pentru a ține ochiul unui copil atent.

Pentru a motiva copiii și mai tare, Asociația StartEvo a venit cu o idee adaptată din lumea adulților: o criptomonedă destinată copiilor care folosesc platforma KidiBot. Criptomoneda Kidibot este moneda virtuală a platformei, bazată pe propriul blockchain. 

Pentru a obține această monedă, copiii trebuie să participe la misiuni în cadrul platformei. Fiecare misiune vine la rândul ei cu un obiectiv sau cu mai multe. Dacă un copil finalizează misiunea primește această criptomonedă, pe care o găsește în portofelul său virtual de pe platformă. În schimb, dacă copilul nu finalizează misiunea, va pierde toate monedele câștigate până la acel punct. 

„Am introdus această pierdere tocmai pentru a ține copiii antrenați și motivați. Trebuie să intre zilnic și să își finalizeze task-urile din ziua respectiva sau pierd tot. Obiectivul Criptomonedei este, până la urmă, să motiveze copiii, pe baza unor recompense reale, ca aceștia să continue să învețe.”

Mai apoi, prin criptomoneda Kidibot, copilul poate să facă mai multe operațiuni, prin intermediul magazinului virtual din platformă: poate cumpăra cursuri, cărți sau alte produse din shop, poate trimite Kidiboții câștigați altor persoane sau îi poate acumula pentru achiziții mai mari. 

În prezent, KidiBot se laudă cu peste 20.000 de clase participante, din aproape 4.000 de școli din România. Platforma susține aproximativ 13.500 de teste publicate și are 29 distincții câștigate. 

Părinții sunt la rândul lor fericiți că reușesc să facă din timpul pe care copilul lor îl petrece în fața unui ecran o modalitate de a fi mai aproape de școală.

Cei mai mulți, în schimb, ajung să apeleze la astfel de programe private tocmai din neajunsurile pe care le are la ora actuală sistemul român de educație.

„Profesoara de română a copilului meu predă și biologie și informatică”

P.I. e din Ieud, Maramureș. Doi din cei trei copii ai săi sunt la gimnaziu, în clasele a IV-a și a VII-a. Pentru ea, sistemul de învățământ românesc nu încurajează excelența, mai ales că nici infrastructura școlară nu-i ajută prea tare să progreseze. Pentru P.I. și foarte mulți alți părinți, meditațiile rămân printre puținele, dacă nu chiar singura cale prin care un copil poate să ajungă acolo unde își dorește. Doar că meditațiile sunt scumpe și nu orice părinte își permite să plătească. 

„Este mare nevoie de materiale în școli, cu care profesorii sa își facă mai atractivă ora. În multe școli nu avem laboratoare, nu avem săli de sport, nu avem profesori calificați. De exemplu profesoara de română a copilului meu predă și biologie și informatică, nu prea văd logica în asta.”

Pentru C.H., părintele unei fete de clasa a V-a, cea mai mare problemă e lipsa de interes a copilului pentru materiile predate la școală. De vină, crede C.H., este și felul în care se predă în România. „Lecțiile merg pe repede înainte și am observat că nu se sedimentează informațiile. Astăzi înțelege foarte bine ceva la matematică, peste 2 luni nu își amintește nici că a făcut așa ceva. Materialele sunt învechite și lecțiile foarte încărcate cu informații lipsite de relevanță. Adică hai să învățăm mecanic denumiri de roci sau de orașe din istoria antică.”

C.H. mai spune că a ajuns să învețe cot la cot cu copilul său, tocmai pentru a-l ajuta să asimileze mai corect informația. Și nu este singurul astfel de caz. „Copilul meu privește școala ca pe ceva inutil, cu multe materii fără rost și un sistem de predare defectuos, lipsit de dezbateri și de interacțiune, anost”, spune și F.C. din București, părintele unui copil de clasa a VI-a. Pentru el, aplicații de tipul Kidibot sunt deja o alternativă. „Îl încurajez să folosească tot timpul aplicația pentru a descoperi lucruri noi, a participa la seminarii, cursuri sau excursii.”

Cei mai mulți părinți din România nu au timpul și resursele necesare pentru a suplini carențele sistemului, iar aplicațiile destinate educației sunt singura resursă pe care o pot folosi pentru a-și ajuta copilul. M.S din București recunoaște că îi e greu să țină pasul cu nevoile școlare ale celor doi copii ai săi. Pe lângă muncă, trebuie să își supravegheze copiii și să încerce, prin fel de fel de metode, să-i convingă să nu petreacă prea mult timp în online.

„Nevoile unui copil se întind pe mult mai multe ore decât suntem în stare noi, părinții secolului 21, să oferim. Spun asta deoarece copiii sunt atrași constant de dispozitivele ce îi înconjoară. Mereu trebuie să impunem limite copiilor pe dispozitive prin diverse metode: balanțe digitale, recompense pentru rezultate sau «task-uri» îndeplinite, confiscări. Dacă îi lăsăm singuri ar fi în stare non stop să treacă de la telefon la laptop, la televizor, la tabletă. Tehnologia este captivantă, oferă platforme de studiu și resurse nelimitate, numai că lor le este mai simplu să acceseze YouTube și să caște gura la un «YouTuber» decât un «search» în Google”, povestește M.S. 

În acest caz, ideea KidiBot de a aduce educația în mediul online prin metode atractive pare singura soluție care le mai rămâne părinților, iar M.S, părintele unui copil de clasa a VI-a, confirmă că aceste platforme aduc beneficii atât celor mici, cât și părinților depășiți de situație.

„Cel mai mare beneficiu a fost că s-au format, încetul cu încetul, prin aplicație, grupuri de lucru sau cluburi de matematica, lectură, informatică, astronomie. Dacă anterior grupul său de prieteni stătea în Whatsapp call jucând Roblox sau Minecraft, acum fac teme și quiz-uri.”

“Kidicoins”, proiect dezvoltat de Asociația StartEvo, a fost ales printre cele 11 proiecte câștigătoare ale concursului de granturi Raiffeisen Comunități 2021. 

În 2022, organizațiile non-guvernamentale și instituțiile publice de învățământ își pot înscrie proiectul educațional în concursul de granturi Raiffeisen Comunități până pe 25 iulie, ora 17:00.

10 proiecte finaliste pot obține o finanțare în valoare de 50.000 de lei, dar și acces într-un program de mentorat și de dezvoltare organizațională, desfășurat împreună cu Asociația pentru Relații Comunitare.Mai multe detalii aici: granturi.raiffeisencomunitati.ro