Legea urșilor: date concrete, exemple ratate și beneficiarii reali. „N-am o problemă cu aplicarea măsurilor, dar nu veni la mine să mă prostești” - Interviu

Deputații au fost convocați luni, 15 iulie, în sesiune extraordinară, pentru adoptarea „legii urșilor” care să permită eliminarea mai ușoară a animalelor agresive. De fapt, este strict o lege în favoarea vânătorilor, afirma Codruț Feher – vicepreședinte al Asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, singurul ONG din România care a avut o cauză la CJUE.

„Eu sunt de acord că n-am umblat la cauze în amonte și în aval s-a acumulat o problemă. Mergem și rezolvăm problema asta heirupistic, dar în același timp nu putem să perpetuăm la infinit proliferarea cauzelor și a acțiunii numai pe efecte”, spune Codruț Feher.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Codruț Feher a explicat de ce noua lege nu rezolvă problemele reale, dimpotrivă, și cât de simplă ar fi o acțiune bine țintită și eficientă.

Primul subiect de dispută este în privința numărului de urși din România. Avem estimări, contestate, că s-ar fi ajuns și la de 3 ori cota normală pentru habitatul acestei specii. Cum e?

Ursul, la fel ca alți prădători, este protejat strict de Directiva „Habitate” a UE din 1992 care își propune să restaureze populațiile acestor specii care au fost reduse la niște nivele istorice prin anii ’50 și din multe țări au dispărut.

Situația particulară a ursului era că acest prădător reprezintă și un trofeu de top.

A pune problema că s-ar înmulți urșii în mod aberant este stupid, din punct de vedere ecologic în primul rând. În vârful piramidei trofice ești determinat de ceea ce se întâmplă sub tine.

Ursul se înmulțește foarte greu. Femela fată la 2 ani, are nevoie de un areal mare. Este extrem de sensibil la toate schimbările climatice, la fragmentarea habitatului, deci practic populația lui nu poate crește.

Citeşte informaţiile integral în articolul publicat de spotmedia.ro