Loteria noilor substanțe psihoactive: ce este HHC. Cum ar putea acționa România?

Procurorii DIICOT au anunțat recent destructurarea mai multor grupări care vindeau, la nivel național, produse de vapat, jeleuri și alte dulciuri, ce conțineau substanțe psihoactive. Presa centrală a relatat despre operațiunea numită „Fabrica de Vise”, despre o nouă substanță care ar fi tot mai populară în rândul tinerilor, HHC și despre pericolele provocate de consum. 

PressOne pune însă lucrurile în context și explică ce este HHC, substanța nouă care a derutat câteva luni de zile statul român, dar și cu ce scenarii posibile se confruntă acum România, pe fundalul dezbaterii tot mai acute din societate privind consumul de droguri.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Ce sunt și de ce apar noile droguri?

„O parte din aceste produse au în componenţă un produs chimic, derivat al THC-ului (obţinut în mod sintetic), cu denumirea generică HHC (hexahydrocannabinol) o substanță ce are capacitatea de a produce efecte psihoactive (stări de euforie, halucinaţii şi chiar probleme medicale temporare), asemănătoare consumului de canabis şi comparabile celor induse de consumul noilor substanţe psihoactive, denumite  generic «etnobotanice»”, se arată în comunicatul DIICOT, de după finalizarea celor 121 de percheziții făcute în 23 de județe.

Noile substanțe psihoactive sunt fie creații chimice complet noi, ori reinventate sau regândite, cu scopul de a imita efectul drogurilor clasice, a evita legile în vigoare (nefiind incluse pe listele substanțelor interzise), a satisface cererea de droguri a utilizatorilor și a-i îmbogăți pe cei care le vând.

Aceste „etnobotanice”, cum sunt cunoscute în România, apar din cauza politicilor dure de interzicere a drogurilor clasice, politici declarate falimentare de o proporție semnificativă a instituțiilor și experților internaționali, inclusiv de Națiunile Unite.

Primul val de noi substanțe psihoactive, botezate în România drept „etnobotanice” sau „legale”, a apărut simultan în țările lumii, în jurul anului 2009. Un an mai târziu, România interzicea 44 de astfel de etnobotanice, urmând ca în anul 2011 să introducă Legea 169/2011, incriminând orice substanță care ar putea avea efect psihoactiv. „Magazinele de vise”, unde se vindeau legal etnobotanicele, s-au închis la scurt timp după această lege.

Din momentul închiderii magazinelor și până astăzi, consumul de etnobotanice a crescut în România de 8 ori.

În anul 2009 erau consemnate 166 de astfel de noi droguri, iar în 2012 numărul drogurilor noi (251) îl întrecea pe cel al drogurilor clasice (231). Zece ani mai târziu, la finalul anului 2022, erau consemnate aproape 1200 de droguri noi – iar numărul lor continuă să crească accelerat.

Dintre aceste noi droguri, canabisul sintetic este adesea substanța cea mai produsă: există sute de variații chimice care încearcă să imite canabisul organic, tradițional. Multe dintre ele sunt deosebit de periculoase, precum SPICE-ul, supranumit în România „drogul zombie”.

Ce este HHC?

Ultima „extragere” la loteria noilor substanțe psihoactive este însă HHC-ul (hexahydrocannabinol), apărut pe scară largă în 2022 și constituind primul gen de nou canabis semi-sintetic. Spre deosebire de SPICE sau etnobotanicele clasice create din chimicale și otrăvuri, HHC-ul e sintetizat și procesat din elemente naturale: planta de cânepă.

Din puținele date existente, se constată că HHC-ul ar avea efecte aproape identice cu canabisul clasic, al cărei substanță activă e THC-ul. Astfel, HHC-ul acționeză tot la nivelul receptorilor canabinoizi din corp, și oferă în mare parte aceleași efecte de „high” clasic, nefiind asociat vreunui deces. Din acest punct de vedere, HHC-ul pare printre cele mai puțin periculoase noi droguri, posibil reușind așadar imitarea canabisului clasic și din punct de vedere al periculozității.

HHC-ul este deja prezent în majoritatea statelor din Europa sub diverse forme: muguri de plante, dulciuri și dispozitive vape, printre altele, și se vinde(a) legal și în România de aproape 1 an.

În urma acțiunilor prezentate cu mare fast de către autorități prin care s-ar fi destructurat rețeaua de producere și vânzare a HHC-ului care opera în zeci de județe, e relevant să ne întrebăm ce opțiuni are, de fapt, România în fața acestei avalanșe continue de noi droguri.

Cum putem controla HHC?

Opțiunea 1. Interzicerea totală și continuarea extragerilor la loteria noilor droguri

Instituirea prohibiției totale asupra HHC-ului poate părea ca soluția logică și eficientă, izvorâtă din abordările anilor 1970 și 1980: drogurile sunt rele, deci interzicându-le vom scăpa de ele. Realitatea acestei abordări este însă fără echivoc dovedită ca fiind falimentară de organismele internaționale – războiul împotriva drogurilor a fost câștigat de droguri, iar „prohibiția a eșuat cu consecințe devastatoare pentru indivizii și societățile din întreaga lume.”

Simpla existență și proliferare a acestor etnobotanice reprezintă o mică parte a acestui eșec al interzicerii. În acest sens, interzicerea dură a HHC-ului ar determina noi extrageri la loteria etnobotanicelor. Urmare a interzicerii substanței în unele țări din Europa, au apărut deja 2 noi derivate ale căror efecte sunt și mai puțin cunoscute: HHC-P și acetat de HHC.

Întrebarea pe care trebuie să și-o pună România este dacă ne considerăm îndeajuns de norocoși încât să înfruntăm următoarele extrageri ale loteriei chimice, cu substanțe care ar putea avea potențial mortal. Am trecut deja prin multe valuri de etnobotanice care au cauzat dezastre și tragedii – unele dintre ele continuând să le producă. HHC-ul pare diferit din acest punct de vedere.

Opțiunea 2. Liberalizarea strictă a HHC-ului și încetinirea extragerilor la loteria noilor droguri

Din considerentele expuse mai sus, unele țări europene încearcă acum reglementarea strictă a HHC-ului, permițând în mod limitat producerea și vânzarea acestuia. Această soluție se încadrează în general în sugestiile experților și organismelor internaționale care susțin că o liberalizare strictă este soluția cea mai eficientă împotriva majorității drogurilor. 

Deși o astfel de abordare ar încetini considerabil dezvoltarea altor noi droguri care să ia locul celor interzise, există îngrijorări cu privire la lipsa datelor existente asupra substanței. Consumându-se preponderent începând de anul trecut, unii experți atrag atenția că e nevoie de teste și studii aprofundate asupra efectelor consumului pe termen mediu și lung.

Cu toate acestea, România a trecut în acest an printr-o experiență de liberalizare a HHC-ului, acesta comercializându-se, în mod aparent, complet legal în peste 20 de județe. Practic, România a experimentat deja un fel de legalizare cu sute de mii de dispozitive și produse cu HHC vândute, aparent fără a trece, de pildă, prin crize de sănătate publică sau alte probleme naționale până în acest moment.

Opțiunea 3. Liberalizarea canabisului și oprirea extragerilor la loteria noilor droguri

De departe cea mai eficientă soluție ar fi însă o liberalizare (dezincriminare sau legalizare strictă) a drogurilor clasice, în special a canabisului. Acesta este considerat de către experți și practicieni drept un drog-barieră împotriva altor substanțe, și un posibil substitut împotriva etnobotanicelor.

Majoritatea consumatorilor de canabis clasic nu tranziționează către alte droguri, iar acum se ia în considerare distribuirea canabisului organic către persoanele care consumă etnobotanice extrem de periculoase (precum SPICE), pentru a scădea și a evita supradozele generate de drogurile cele mai periculoase.

În fond, se estimează că acesta este parcursul global, o lume în care majoritatea substanțelor vor fi controlate prin legalizarea strictă (excluzând orice formă de promovare).

Ținând cont de eforturile avansate ale Germaniei de legalizare a canabisului, planurile Elveției de legalizare a cocainei și în contextul unei „revoluții globale a dezincriminării”, pare că România va fi din nou nevoită să se adapteze înspre politici responsabile și funcționale.