Emilia Șercan publică din 2015, în PressOne, investigații jurnalistice despre plagiatorii care ocupă funcții-cheie în poliție, armată, justiție, servicii de informații, Guvern, Parlament. 

Mai multe organizații pentru libertatea presei lansează un apel pentru o anchetă riguroasă în cazul infracțiunilor comise împotriva Emiliei Șercan de la PressOne

Într-o scrisoare deschisă adresată Procurorului General al României, mai multe organizații naționale și internaționale, inclusiv Institutul Internațional de Presă, Reporteri fără Frontiere, Federația Europeană a Jurnaliștilor, Centrul European pentru Presă și Libertatea Media, Free Press Unlimited, OBC Transeuropa, ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent, condamnă investigația neglijentă în cazul jurnalistei Emilia Șercan.

Emilia Șercan a fost victima unei încălcări grave a vieții private, după ce fotografiile personale i-au fost furate și publicate pe site-uri pentru adulți. Mai mult, o probă dată poliției pentru investigarea acestui incident a fost publicată online rapid, ridicând suspiciuni de scurgere a datelor din poliție către mass-media.

După 20 de luni, dosarul privind aceste infracțiuni a fost programat să fie „soluționat” fără a identifica un suspect, ceea ce ridică temeri că cazul va fi închis. Emilia Șercan a fost, de asemenea, recent informată că o altă investigație privind amenințările pe care le-a primit a fost abandonată, cu motivul că „nu prezintă interes public.”

Scrisoarea solicită transferul anchetei la Parchetul General, sub supravegherea directă a Procurorului General, pentru a asigura o soluție justă în acest caz.

Versiunea în limba engleză a apelului poate fi găsită aici.

____________

Către: Procurorul General al României, dl. Alex Florin Florența

Prim-adjunct al Procurorului General al României, dl. Aurel Sebastian Vălean

Stimate domnule Procuror General, Alex Florin Florența, și domnule Prim-adjunct al Procurorului General, Aurel Sebastian Vălean,

Vă scriem pentru a ne exprima profunda îngrijorare cu privire la eșecul de a ancheta și de a urmări penal, în mod eficient, faptele penale împotriva jurnalistei Emilia Șercan și cu privire la vestea că „soluționarea” cazului este iminentă.

Potrivit informațiilor noastre, ancheta a fost plină de neglijențe, întârzieri, neclarități și încălcări evidente ale procedurii și ale drepturilor părții vătămate, ceea ce a dus la eșecul de a identifica suspecții infracțiunilor. În consecință, orice „soluționare” a cazului este probabil să însemne închiderea acestuia.

Dacă acest caz este închis fără o urmărire penală corespunzătoare, rezultă că eșecul a fost rezultatul fie al incompetenței și al neglijenței, fie al unui efort deliberat de a mușamaliza o infracțiune ce, conform dovezilor, ar fi putut implica o persoană de rang înalt din Poliție.

În orice caz, instituţiile conduse de dumneavoastră nu vor face dreptate Emiliei Șercan, o jurnalistă respectată şi dedicată profesiei.

O astfel de neglijență este cu atât mai inacceptabilă cu cât infracțiunile au fost săvârșite, cel mai probabil, ca parte a unei campanii de defăimare orchestrate politic, după ce Șercan a dezvăluit, timp de mai mulți ani, că membri importanți ai guvernului, ai sistemului judiciar, ai serviciilor de informații și ai armatei și-au plagiat tezele academice.

Infracțiunile împotriva lui Șercan au început imediat după ce aceasta după ce aceasta a dezvăluit pe 18 ianuarie 2022 că Nicolae Ciucă, președintele Senatului României, pe atunci prim-ministru, și-a plagiat teza de doctorat. Ziua următoare, Șercan a primit un mesaj care o amenința cu răzbunarea pentru aceste dezvăluiri, mesaj pe care l-a reclamat la Poliție.

O lună mai târziu, Șercan a descoperit, într-un mesaj distribuit pe Facebook, că cinci fotografii private cu ea au fost publicate pe 31 de site-uri pentru adulți.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Ziua următoare, pe 17 februarie 2022, Șercan a depus o plângere pentru furt (de fotografii) și violarea vieții private (publicarea fotografiilor) și a pus la dispoziția Poliției Române, ca probă, o captură de ecran a mesajului de pe Facebook.

La 40 de minute după ce a părăsit secția de poliție, un site din Republica Moldova a publicat un articol defăimător la adresa lui Șercan, însoțit de cele cinci fotografii furate și de captura de ecran a mesajului de pe Facebook furnizat Poliției.

Potrivit lui Șercan, doar Poliția a primit captura de ecran și, prin urmare, site-ul din Republica Moldova nu ar fi putut să o obțină decât prin intermediul unei scurgeri de informații din partea Poliției.

Articolul denigrator a fost postat, ulterior, pe alte 78 de site-uri românești. Cel puțin una dintre cele cinci imagini rămâne accesibilă și în prezent prin intermediul a 68 de site-uri diferite.

Anchetele ulterioare au inclus următoarele nereguli:

  • Anchetatorii au avut nevoie de 14 luni pentru a-i interoga pe cei șase șefi de poliție de rang înalt care se presupune că au primit copii ale dovezilor originale (inclusiv captura de pe Facebook) și care, prin urmare, ar fi putut fi sursa scurgerii de informații. Identificarea celor șase șefi de poliție a fost făcută nu de către procuror, ci de către Șercan, prin intermediul unor cereri de liber acces la informații.
  • La început, anchetatorii nu au reușit să interogheze, ca martori-cheie, proprietarii site-urilor care au postat fotografiile lui Șercan. În urma protestelor lui Șercan, procurorii au efectuat, în cele din urmă, interogatorii cu trei proprietari de site-uri, dar au omis să îl notifice și să îl invite pe avocatul lui Șercan pentru a participa la interogatoriul cu martorii. Refuzarea accesului avocatului părții vătămate este o încălcare clară a legislației penale din România.
  • În urma plângerilor, procurorul șef al Curții de Apel București a refuzat să repete interogatoriile în prezența avocaților lui Șercan, o altă încălcare a legii penale.
  • Avocatului lui Șercan i s-a refuzat accesul la unele documente din dosarul cauzei, care au fost clasificate de către serviciile de informații ca fiind „strict secrete”, în ciuda faptului că acesta este certificat pentru a avea acces la astfel de documente.
  • Anchetatorii au prezentat probe că un alt site, patrianoastra.com, a postat captura de ecran a mesajului de pe Facebook cu cinci ore înainte ca Șercan să depună plângerea la Poliție. O astfel de probă, dacă ar fi veridică, ar ajuta la exonerarea Poliției de scurgerea capturii de ecran și a fotografiilor. Cu toate acestea, anchetatorii au refuzat apoi o solicitare pentru a permite unor experţi independenţi să examineze aceste noi probe pentru a determina momentul exact al publicării. Refuzarea cererii de examinare independentă reprezintă o altă încălcare a procedurii și face ca aceste probe să nu prezinte deloc încredere. În plus, rapoartele Fundației Qurium și Bitdefender concluzionează că site-ul a falsificat datele de publicare ca fiind cu o zi mai devreme decât momentul în care au fost publicate în realitate.
  • Între timp,faptele penale împotriva Emiliei Şercan continuă să se desfăşoare. Jurnalista a făcut patru cereri separate către procurori pentru a elimina fotografiile, toate rămase fără răspuns. Abia după un apel public lansat de 19 ONG-uri românești în iulie 2023, proprietarul site-ului unde erau publicate toate cele cinci fotografii le-a eliminat, și nu ca urmare a unei acțiuni oficiale. În cele din urmă, pe 10 octombrie 2023, la 20 de luni de la începerea comiterii infracțiunii și în urma unei a cincea solicitări pentru a fi luate măsuri, Prim-adjunctul Procurorului General a informat-o pe Șercan că vor începe demersurile pentru „suprimarea difuzării în spațiul cibernetic a fotografiilor în litigiu”.

Pe 10 octombrie, Șercan a fost informată tot de către Prim-adjunctul Procurorului General că dosarul va fi „soluționat” până la sfârșitul lunii octombrie. Nefiind nimeni identificat drept potențial suspect, Șercan consideră că acest lucru nu poate însemna decât că procurorul intenționează să închidă dosarul fără a mai întreprinde nicio acțiune.

O astfel de decizie ar fi dezastruoasă din punct de vedere personal pentru Emilia Șercan. De asemenea, ar trimite un mesaj clar tuturor jurnaliștilor din România care încearcă să expună infracțiunile, corupția sau ipocrizia din sânul Guvernului, anume că nu pot conta pe sistemul judiciar românesc pentru a-i proteja de acte penale.

Prin urmare, vă solicităm să:

  • Luați măsurile legale imediate, cu respectarea procedurilor judiciare, necesare pentru a pune capăt infracțiunii în curs împotriva lui Șercan, prin asigurarea faptului că fotografiile furate nu mai sunt accesibile online.
  • Îndepliniți solicitarea formulată de către Emilia Șercan de a transfera cazul la Parchetul General, unde o nouă echipă cu expertiza, competența și resursele necesare poate conduce ancheta până la capăt.
  • Lansați o anchetă separată privind eșecurile investigațiilor actuale, încălcările de procedură și posibilitatea unei mușamalizări deliberate.

Așteptăm cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră curând,

Semnatari

Centrul European pentru Presă și Libertate Media / European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF)

Federația Europeană a Jurnaliștilor / European Federation of Journalists (EFJ)

Institutul Internațional de Presă / International Press Institute (IPI)

Free Press Unlimited (FPU)

OBC Transeuropa (OBCT)

Reporteri fără Frontiere / Reporters Without Borders (RSF)

ActiveWatch

Centrul pentru Jurnalism Independent (CIJ)

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...