O miză a referendumului din București: cum va arăta Capitala în următorii zeci de ani. În cartierele nou apărute la marginea orașului „vor fi suferințe foarte mari”

În aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale, bucureștenii sunt chemați la o consultare populară de către primarul general Nicușor Dan. De rezultatul ei ar putea depinde în mare măsură felul în care va arăta orașul, în următorii ani. 

• Primarul dorește, în baza unui referendum consultativ, să transfere către Primăria Generală puterea de a împărți către primăriile de sector banii din taxe și impozite.
• Nicușor Dan vrea ca primarul general să fie cel care autorizează toate construcțiile din Capitală. 
• O a treia întrebare, venită din partea guvernului, se referă la finanțarea unui program de prevenție a consumului de droguri în școlile din București. 
• La referendum vor putea vota cei care au domiciliul sau reședința în București, inclusiv viză de flotant.
• Se estimează că în București sunt în jur de 1.787.590 de alegători. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, se va putea vota la referendum în 1.289 de secții de votare. 

„Cum va arăta Bucureștiul din perspectiva construcțiilor dacă referendumul va trece?”, l-a întrebat PressOne pe arhitectul Șerban Sturdza, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România.

PressOne: Ca fost președinte al Ordinului Arhitecților din România, cum comentați inițiativa primarului Nicușor Dan de a organiza referendumul consultativ care urmărește, printre altele, trecerea procesului de autorizare a tuturor construcțiilor la Primăria Generală. Vi se pare oportun?

Șerban Sturdza: În perioada în care am avut mandatul ca șef al Ordinului în București am încercat să facem, încă de-atunci, un sistem de coordonare a activităților în construcții și urbanism care să fie sub egida Primăriei Generale. 

rimăria de atunci, la un moment dat, a refuzat să mai facă treaba asta. Dar ideea generală era să fie un birou de coordonare a tuturor problemelor de urbanism în cadrul Primăriei Generale, pentru ca posibilele conflicte și gestiunea să fie mult mai bine administrate.

Adică fix ce dorește acum primarul Nicușor Dan?

Fix ce dorește acum primarul, da. Și mi se pare că o explicație pentru toată lumea e următoarea: problemele de urbanism sunt probleme generale care presupun o concepție amplă și în care cooperarea și securitatea sunt extrem de importante. Ele nu pot fi făcute disparat. 

Până la urmă, elemente foarte importante ale orașului, cum ar fi un plan de urbanism pentru o zonă întinsă, nu pot fi făcute de un serviciu de tip SRL. 

Chestiunea asta se poate face în cazul unei clădiri. În cazul problemelor de urbanism în care se gabaritează străzi, în care se face o strategie de ansamblu, lucrurile acestea trebuie generate pe termen lung și concepute încă de la început de un birou care să fie de specialitate și care să cuprindă toată aria de probleme. Și din cauza asta locul acestui birou este la Primăria Generală.

Am putea spune că mutarea exclusivă a procesului de autorizare a construcțiilor la PMB poate fi o măsură de a stopa dezvoltarea haotică a Capitalei? 

Poate fi spus acest lucru și poate fi spus acest lucru chiar dacă, în altă perioadă, va fi un alt primar, cu alte concepții și care să nu fie atât de scrupulos în ceea ce privește aceste lucruri. Chiar dacă ar fi un primar cum a fost Oprescu sau cum a fost  Firea, care n-aveau deloc aceleași preocupări, lucrurile s-ar putea ține mai bine în hățuri și s-ar putea controla mai bine pentru că legislația i-ar obliga pe oameni să o respecte. În momentul aceala confuziile vor fi mai mici.

Coerența pentru un oraș care depășește o capacitatea importantă de locuitori, de peste 2 milioane, este obligatorie să fie coordonată din același punct. 

Sunt și voci din societate care spun că mutarea procesului de autorizare la PMB nu ar face decât să îngreuneze și mai mult primăria, precum și întregul proces. Cum comentați asta? 

Cred că primăria Capitalei, după ce își face acest serviciu esențial, ar trebui să fie și dimensionată corect și să aibă și personal competent. Așa se fac lucrurile peste tot.. Gândiți-vă dacă Olanda, care are o problemă serioasă cu posibilitățile de inundabilitate, ar fi controlată și administrată de fiecare oraș în parte. Este o chestiune de siguranță, securitate și este o chestiune de concepție pe termen lung a structurării spațiale.

Referendumul de duminică este, însă, unul consultativ, fără să producă efecte juridice directe. Astfel, cât de mult credeți că le pasă bucureștenilor de teme precum urbanism, construcții, o dezvoltare armonioasă a Capitalei?

Cred că le pasă foarte mult, pentru că o serie de suferințe pe care le are omul obișnuit sunt cauzate de aceste  lucruri pe care primăria la ora actuală nu le poate face. . 

Cetățenii ar trebui să fie preocupați de viața lor, să sprijine ideile care sunt corecte și dacă ele sunt implementate și respectate, atunci cetățeanul o să se simtă mai bine și mai în siguranță. 

Nu poți să faci străzi supraaglomerate unde, dacă izbucnește un incendiu, mașina de popmpieri să nu poată ajunge. Și nu poți să faci cartiere care sunt la limita între sectorul 1 și sectorul 2, 3 sau 4, pentru că sunt conflicte și apar concepții complet diferite.

Cum poate fi păstrată o balanță între nevoia oamenilor la locuire, care este reală, și modul în care se construiește în București?

Primăria generală trebuie să aibă relații normale cu primăriile de sector, iar asta înseamnă o legislație proprie de coordonare, subordonare. În același timp, să întrețină o relație și cu Ordinul Arhitecților, care are datoria să prezinte anual un punct de vedere propriu asupra dezvoltării orașului, iar acest punct de vedere să fie luat în seamă de primărie și de Consiliul General. Astfel, arhitecții sau inginerii pot fi și ei și sprijinitori ai acțiunilor, dar în același timp trebuie și ascultați, pentru că sunt persoane de specialitate.

Din perspectiva unui expert din Ordinul Arhitecților, cum au arătat Bucureștiul și dezvoltarea orașului în ultimii 20 de ani?

Toată lumea și-a pierdut încrederea. Vorbesc acum, de exemplu, de propriul meu conflict cu doamna Firea, care a refuzat să facă acest birou pe care ordinul l-a propus de mult. Astfel, utilitatea meseriei s-a înjumătățit. Adică sunt foarte mulți oameni competenți care nu sunt utilizați de administrație, mai ales că avem o administrație complet depășită de posibilitățile de a satisface cetățeanul, pentru că are o schemă care nu mai se potrivește cu nevoile. 

În acest context al unei administrații depășite, considerați că pârghiile pe care la are la dispoziție arhitectul-șef al Capitalei sunt suficiente pentru a asigura o dezvoltare armonioasă?

Nu, nu mi se pare că sunt suficiente. 

Îmi puteți oferi două exemple de cum ar putea fi îmbunătățită instituția arhitectului-șef al Capitalei? 

La ora actuală arhitectul-șef nu are niciun fel de putere. În mod normal, ar trebui să fie și șef în ceea ce privește deciziile, dar și arhitect, adică să poată să aibă păreri, să poată fi consultat. Deocamdată, arhitectul-șef este o persoană lăsată complet la marginea tuturor chestiunilor. Trebuie să pună o semnătură, chiar dacă vrea și chiar dacă nu vrea.

În realitate e o funcție extrem de importantă și care poate să contribuie la binele general. 

Să ne imaginăm că referendumul de duminică trece și Parlamentul ia act de voința cetățenilor, cum ar putea arăta Bucureștiul în următorii 10 ani? Ce efecte ar produce în viața de zi cu zi a oamenilor? 

Vorbim de reglementări și echilibru. Dar este o chestiune a cărei efecte nu le vom vedea imediat, e nevoie de disciplină și respect. Dacă chestiunea asta începe însă, cred că se pot obține niște avantaje extraordinare. 

Precum? 

Vorbim de reglementări care nu țin doar de circulație. Vorbim de reglementări care țin de imaginea urbană, de exemplu, publicitatea, care este complet absurdă. 

Relația peisajului cultural care înseamnă fațade, case vechi, cartiere, tradiții care pot fi echilibrate. Ulterior, foarte important, vorbim de ce se construiește limitrof zonei tradiționale din București, marile cartiere, marile dezvoltări care se fac acum haotic și care sunt o suferință viitoare pentru toți cetățenii. 

Există cartiere precum Popești-Leordeni, unde sacrificiile care se fac acum sunt foarte mici, dar suferințele vor fi foarte mari. Acum se construiește mult și prost, iar cei care stau acolo vor suferi foarte tare. 

În acest context, care considerați că este cel mai important principiu care guvernează autorizarea construcțiilor și urbanismul în alte capitale europene, în timp ce în București este poate în stadiu incipient sau nu se aplică deloc?

Sunt lucruri pe care toată lumea le face. Planul Urbanistic General este un instrument extrem de important. Odată ce el stabilește niște direcții generale, ele pot fi ulterior ramificate în chestiuni subordonate și, încet-încet, se pot pune la punct și alte chestiuni. Dar trebuie să există acest plan de Urbanistic General, pe care-l tot așteptăm și care se pare că o să iasă în curând. 

Vorbim de lipsa unei legislații care să permită o dezvoltare armonioasă?

Nu e vorba de lipsă de legislație. Guvernul trebuie să lase primăria să-și organizeze  activitățile în oraș și administrarea. Deocamdată degeaba știi că ai nevoie de ceva, dacă nu ai banii necesari și degeaba faci ceva, dacă vecinul tău va face precis invers.

Vezi problemele legate de Piața Unirii și altele.

*Pentru ca referendumul local de duminică să fie validat este necesară prezenţa a 30% din numărul alegătorilor din Bucureşti, iar buletinele valabil exprimate să fie cel puțin 25% din numărul persoanelor cu drept de vot.