Oficial american îndeamnă România să-și intensifice eforturile în lupta cu traficul de persoane

România risca anul acesta să primească sancțiuni din partea SUA dacă era retrogradată în raportul anual privind lupta împotriva traficului de persoane (TIP). Oficialitățile americane au remarcat progrese în special în privința unor strategii adoptate de guvernul român, dar urmăresc și modul în care acestea sunt puse în practică.

Raportul privind traficul de persoane este realizat de Biroul de Monitorizare și Combatere a Traficului de Persoane din Departamentul de Stat american. În ultimii trei ani, România a fost plasată pe nivelul 2 de supraveghere, iar anul acesta risca să fie retrogradată pe nivelul 3, cel mai de jos, după cum PressOne scria acum o lună. Oficialii americani au remarcat însă unele progrese făcute de autoritățile române și au decis să plaseze țara cu o treaptă mai sus, pe nivelul 2. 

Într-un interviu pentru PressOne, Kari Johnstone, directorul interimar al Biroului care realizează raportul privind situația din 188 de țări, vorbește despre sancțiunile pe care le risca România, ce trebuie să facă autoritățile de la București pentru a nu fi retrogradate pe viitor, dar și despre controversele recente în legătură cu sumele menționate în raport, pe care statul român le-ar fi alocat pentru sprijinirea victimelor. Banii cheltuiți au fost specificați pentru prima dată în raport, iar mai multe organizații neguvernamentale din România au cerut public explicații de la autorități privind modul în care fondurile au fost repartizate.

PressOne: Care este metodologia raportului Departamentului de Stat privind traficul de persoane? De unde vă luați datele despre situația din diverse țări, în special România?

Kari Johnstone: Cele mai multe informații le primim de la guverne. Ambasadele noastre sunt în contact constant cu guvernele din țările în care se află, iar tipul de informații pe care le căutăm se axează pe cele trei categorii: urmărire penală, protecție și prevenire. Căutăm de asemenea și analizăm în mod activ informații și din surse neguvernamentale, fie că este vorba de organizații neguvernamentale, avocați, experți, supraviețuitori ai traficului de persoane, organizații internaționale, astfel încât să putem avea o imagine de ansamblu.

Pe cât de puternice sunt informațiile pe care le avem, pe atât de puternic este și raportul. Așadar, petrecem mult timp încercând să ne asigurăm că avem o imagine de ansamblu, astfel încât să fim încrezători în acuratețea și caracterul cuprinzător al informațiilor strânse.

PressOne: Deci cele mai multe date sunt strânse de la guvern, dar le și verificați și luați informații suplimentare și de la ONG-uri și jurnaliști.

Kari Johnstone: Exact. Guvernele, societatea civilă, organizațiile internaționale, supraviețuitorii, activiștii, experții, jurnaliștii, toți aceștia au un rol foarte important în lupta împotriva traficului de persoane. Guvernele nu pot să reușească singure, chiar dacă accentul nostru în raportul privind traficul de persoane este pe evaluarea eforturilor guvernamentale pentru a plasa țările în fiecare an pe un anumit nivel.

Dar o parte importantă a acestui efort constă în cât de eficient se coordonează guvernele cu societatea civilă, dacă victimele primesc îngrijirea de care au nevoie, dacă sunt identificate în mod proactiv. Și o parte din acest lucru constă în înțelegerea experienței supraviețuitorilor. Deci când aceste informații sunt disponibile, sunt de asemenea foarte valoroase. 

PressOne: Verificați datele pe care vi le trimit guvernele, datele pe care vi le-a trimis guvernul român?

Kari Johnstone: Facem tot ce putem și lucrăm îndeaproape cu ambasadele noastre, în special, pentru ca acestea să ne ajute să înțelegem bine aceste date. Uneori, nu este posibil să verificăm fiecare informație. Dacă avem îndoieli în legătură cu acestea, atunci, de obicei, menționăm în raportul propriu-zis.

În unele cazuri, am putea primi date care nu sunt defalcate în funcție de natura infracțiunii, de exemplu, dacă este vorba de trafic sexual sau de trafic de forță de muncă. Sau am putea avea îngrijorări că datele ar putea include infracțiuni legate de traficul de persoane, dar care nu sunt în concordanță cu legislația internațională sau cu legislația americană. De exemplu, unele guverne ar putea raporta date mai largi decât definiția internațională pentru trafic de persoane, ar putea include adopțiile ilegale.

Deci, dacă nu avem detalii bune, atunci am putea nota și acest lucru în raportul despre fiecare țară. Este, de asemenea, o parte din motivul pentru care discutăm unele date cu organizațiile neguvernamentale internaționale. De asemenea, presa are un rol important și poate raporta date diferite, caz în care, de obicei, ne întoarcem la guvern și cerem clarificări, astfel încât să avem o imagine cât mai cuprinzătoare.

PressOne: În România a fost un pic de agitație după raportul din acest an, pentru că pentru prima dată guvernul a raportat sumele de bani pe care statul le-a folosit pentru a ajuta victimele traficului de persoane. Ați cerut ca aceste date să fie incluse în raport?

Kari Johnstone: Cerem în fiecare an, deoarece unul dintre lucrurile pe care încercăm să le surprindem în raport este sprijinul guvernului pentru serviciile dedicate victimelor și toate eforturile împotriva traficului de persoane. Dar asta include și finanțarea organizațiilor care ajută la identificarea și furnizarea serviciilor de îngrijire. Nu primim întotdeauna aceste informații, așa că le includem când le avem. Și în acest caz le-am avut din partea României. Aceasta este o întrebare standard pe care o punem multor guverne, inclusiv guvernului nostru. 

PressOne: Unele ONG-uri din domeniul traficului de persoane din România au ridicat întrebări în legătură cu suma pe care guvernul a raportat-o privind fondurile de stat folosite pentru a ajuta victimele. Aveți vreo îngrijorare cu privire la aceste date? Și, când de regulă aveți astfel de îngrijorări, ce se întâmplă? Luați legătura cu partea română și cereți clarificări? Care e procedura?

Kari Johnstone: Asta facem, în general, dacă avem întrebări sau îngrijorări. Deseori prin intermediul ambasadelor noastre, deoarece acestea sunt pe teren și au relații și pot interacționa mai direct, în mod regulat. De multe ori interacționăm cu ambasadele guvernelor de aici de la Washington pentru a primi clarificări. Apoi, atunci când putem, călătorim în țara respectivă pentru a putea cu adevărat să ne suflecăm mânecile și să intrăm în detalii și pentru a explica, de asemenea, ce anume căutăm și ce vedem că funcționează mai bine sau nu la fel de bine în alte țări. 

PressOne: Și împărtășiți îngrijorarea ONG-urilor din România care au ridicat problema?

Kari Johnstone: Este ceva ce încă analizăm, informațiile pe care le-au semnalat ONG-urile. Încă vorbim cu colegii noștri de la ambasada de acolo. Voi remarca și faptul că, deoarece România a fost pe lista de supraveghere de nivel 2 timp de trei ani și nu a putut rămâne pentru al patrulea an consecutiv, anul trecut a fost un an critic pentru România. Și una dintre problemele pe care le ridică legislația americană pentru a avea posibilitatea de a rămâne pentru al treilea an consecutiv [pe acel palier] este ca un guvern să aibă un plan național de acțiune care să fie dotat cu resurse. Astfel, anul acesta, din acest motiv, am cerut informații suplimentare, mai multe decât de obicei, despre finanțarea guvernamentală.

PressOne: Pentru că ați menționat acest lucru: România a riscat anul acesta să fie retrogradată la nivelul 3, cel mai de jos, în raportul despre traficul de persoane. Care ar fi fost consecințele? Ce sancțiuni pot fi date?

Kari Johnstone: Anul acesta 22 de țări au fost plasate pe nivelul 3. Clasarea pe nivelul 3, prin definiție, conform legislației americane, înseamnă că un guvern nu îndeplinește standardele minime stabilite pentru eliminarea traficului de persoane și nu depune eforturi semnificative în acest sens.

Așadar, când o țară ajunge pe nivelul 3 înseamnă că președintele Statelor Unite trebuie să decidă dacă aplică anumite restricții pentru ajutoarele ne-umanitare către aceste guverne. Nu afectează asistența acordată societății civile sau locuitorilor din aceste țări, dar poate afecta asistența militară, de exemplu, sau alte forme de asistență directă către guvern.

Această dispoziție din legislația americană prevede, de asemenea, ca președintele să dea instrucțiuni reprezentanților SUA în cadrul instituțiilor financiare internaționale să voteze împotriva împrumuturilor pentru țările care se află pe nivelul 3 în raportul TIP. Orice restricții intră în vigoare în octombrie, care este începutul anului nostru fiscal, fiind valabile pentru următorul an fiscal.

PressOne: În ceea ce privește sancțiunile militare, ce fel de fonduri ar putea să nu fie acordate?

Kari Johnstone: De formare și asistență tehnică. Pot fi afectate și vânzările militare către o țară. Președintele poate decide să impună toate aceste restricții pentru un guvern care se află pe nivelul 3 sau să renunțe la toate sau la unele dintre ele. Pot fi adaptate foarte mult pe baza interesului național al SUA sau dacă președintele stabilește că renunțarea sau impunerea acestor restricții ar avea un efect asupra eforturilor de combatere a traficului de persoane ale unui guvern.

PressOne: Care credeți că a fost cea mai mare realizare a României în acest an, din moment ce nu a fost retrogradată?

Kari Johnstone: Am fost foarte bucuroși să vedem că România a înregistrat rezultate tangibile în acest an. În această ultimă perioadă de raportare, de la 1 aprilie 2021 până la sfârșitul lunii martie 2022, eforturile guvernului român au inclus investigarea mai multor cazuri de trafic de persoane, urmărirea penală, condamnarea mai multor traficanți și implementarea unui program pilot care a autorizat finanțarea la nivel local a ONG-urilor pentru a oferi servicii pentru victime. 

PressOne: Chiar dacă raportul notează că niciun ONG nu a primit propriu-zis fonduri în perioada analizată.

Kari Johnstone: A autorizat finanțarea în perioada de raportare, da. Guvernul, de asemenea, a făcut modificări la Codul Penal, care au eliminat termenul de prescripție pentru infracțiunile de trafic, ceea ce sperăm că va realiza un progres pe termen lung pentru eforturile de aplicare a legii împotriva traficanților, deoarece oferă timp suplimentar pentru a urmări aceste infracțiuni.

În plus, guvernul român a adoptat o ordonanță de urgență și un plan de acțiune care vizează îmbunătățirea capacității sale de a ajuta copiii vulnerabili și alte categorii aflate în situații de risc și de a investiga diverse infracțiuni împotriva copiilor, inclusiv traficul de persoane. 

A adoptat proceduri pentru identificarea victimelor, în special în rândul solicitanților de azil și al migranților, despre care știm că sunt foarte vulnerabili la traficul de persoane. Iar aceste proceduri au inclus, de asemenea, direcționarea acestor victime către asistență, ceea ce reprezintă un alt pas important.

Și, în cele din urmă, voi remarca faptul că guvernul român a modificat legislația muncii privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, astfel încât să includă o definiție mai largă a lucrătorilor temporari și sezonieri și a drepturilor lor, reglementări suplimentare pentru agențiile de recrutare și amenzi mai mari pentru încălcarea legislației muncii.

Așadar, sperăm că, atunci când vor fi puse în aplicare, aceste prevederi vor contribui la protejarea românilor care lucrează în străinătate și vor împiedica ca aceștia să fie supuși traficului de persoane.

PressOne: Care credeți că rămâne cea mai mare problemă a României?

Kari Johnstone: O mare îngrijorare o reprezintă presupusa complicitate în infracțiunile de trafic de persoane, mai ales în cazul funcționarilor care exploatează copiii aflați în grija unor centre de plasament administrate de stat.

O altă îngrijorare pe care o avem este că mulți traficanți primesc sentințe cu suspendare sau sentințe care nu au respectat pedeapsa minimă prevăzută de legislația română, iar acest lucru slăbește efectul de descurajare, nu reflectă în mod adecvat natura infracțiunii și nu oferă dreptate pentru victimele unor astfel de infracțiuni oribile.

Și, de asemenea, subminează eforturile mai largi de combatere a traficului de persoane. Uneori, face ca victimele, fie cele din trecut sau viitoare victime, să aibă un risc mai mare de a intra în situații de trafic, dacă traficanții încă pot să le supună la trafic de persoane.

De asemenea, anul trecut, guvernul român a identificat mai puține victime ale traficului de persoane, nu a făcut screening pentru indicatori de trafic de persoane pentru a identifica victime în rândul populațiilor vulnerabile. Persoanele care practică sexul comercial și copiii din instituțiile administrate de stat sunt printre cele mai vulnerabile categorii pe care le-am văzut în România.

Și apoi, după cum ați observat, am remarcat, de asemenea, în raport, că guvernul nu a oferit fonduri suficiente ONG-urilor pentru servicii de asistență și protecție. Rezultatul a fost că multe victime au rămas fie fără servicii, fie fără îngrijire adecvată, ceea ce le-a expus la riscul de a fi retraficate sau exploatate în continuare.

PressOne: Ce ar putea duce la retrogradarea României înapoi la nivelul 2 de supraveghere, de exemplu anul viitor? Avem toate aceste strategii bune pe care le-ați menționat, dar dacă una dintre ele nu este implementată, de exemplu, sau nu așa cum trebuie, ar putea duce asta la retrogradare?

Kari Johnstone: În fiecare an analizăm o serie de criterii, aceste standarde minime în materie de urmărire penală, protecție și prevenire. Deci, de obicei, un singur aspect nu este suficient. Am menționat că mai multe lucruri au dus la urcarea în clasament din acest an. Nu mi-aș imagina că, dacă există un singur domeniu în care se înregistrează un declin, vom recomanda secretarului de stat să retrogradeze țara anul viitor.

Dar s-ar putea întâmpla, dacă am vedea o lipsă de implementare, așa cum ați spus, a progreselor pe care le-am remarcat în acest an, mai ales dacă unele eforturi și mai ales rezultatele în anumite domenii scad. De exemplu, dacă guvernul va continua să identifice mai puține victime și nu vedem creșteri în alte domenii. Analizăm o serie de aspecte și încercăm să le echilibrăm și să vedem dacă per ansamblu eforturile guvernului continuă să crească sau scad.

PressOne: Ce spuneți e că dacă România vrea să rămână la nivelul 2 trebuie să facă o treabă mai bună ca anul trecut?

Kari Johnstone: Da. Este valabil pentru orice guvern, fie că e plasat pe nivelul 1 sau 2. Ca să rămână acolo, trebuie să-și intensifice constant eforturile. E valabil și pentru Statele Unite. Știm că traficanții își revizuiesc constant metodele și că există noi riscuri, noi provocări. Așadar, sarcina și responsabilitatea le revine tuturor guvernelor de a ne spori continuu propriile eforturi.

PressOne: Deci ar fi corect să spunem că nu e de ajuns să te salvezi de pe nivelul 2 de supraveghere, că, dacă eforturile nu continuă, România poate fi retrogradată din nou.

Kari Johnstone: Într-adevăr, este o posibilitate. Da. Sperăm să nu se întâmple, dar este în mod cert o posibilitate.

PressOne: Aveți vreun mesaj pentru guvernul român, apoi pentru ONG-urile din domeniul traficului de persoane și în general pentru poporul român?

Kari Johnstone: În primul rând vreau să felicit guvernul român pentru progresele tangibile și rezultatele din ultimul an. Mulțumim pentru parteneriatul cu noi pentru a duce mai departe lupta comună cu traficul de persoane și a aborda provocările comune cu care ne confruntăm. 

Aș dori, de asemenea, să mulțumesc guvernului român, societății civile și poporului român pentru primirea călduroasă a ucrainenilor și a celor din țări terțe care fug de războiul Rusiei în Ucraina, despre care știm că sunt foarte vulnerabili la traficul de persoane, precum și pentru eforturile pe care guvernul român le-a depus pentru siguranța persoanelor care fug de războiul Rusiei în Ucraina și pentru a identifica în mod proactiv în rândul lor victimele traficului de persoane.

Observăm că guvernul român ia acest lucru foarte în serios și contribuie cu adevărat la menținerea în siguranță a acestor persoane extrem de vulnerabile. 

Societății civile românești aș dori, de asemenea, să vă mulțumesc pentru parteneriatul dumneavoastră important cu noi toți, inclusiv cu guvernul român, cu guvernul SUA, și pentru rolul incredibil de important pe care îl joacă în menținerea românilor în siguranță, precum și a altora, cum ar fi ucrainenii din România, în fața traficului de persoane, ajutând la identificarea victimelor și ajutându-le să primească îngrijirea de care au nevoie.

Poporului român în general, aș dori să vă mulțumesc încă o dată pentru tot ceea ce faceți. Știu că noi toți putem face mai mult, cum ar fi să luăm decizii în cunoștință de cauză cu privire la bunurile și serviciile pe care le cumpărăm, pentru a ne asigura că pe lanțul de aprovizionare nu există trafic de persoane. Și, de asemenea, vă mulțumesc că ajutați la menținerea în siguranță atât a românilor care pleacă să muncească în alte țări, cât și a celor [de alte naționalități] care vin în România, fie pentru a munci, fie pentru a trăi sau pentru a fugi de brutalitatea Rusiei.