Opinie: ciclonul, atac de panică alimentat de presa centrală. Cum a agregat o redacție mainstream fricile oamenilor pentru trafic pe site

„Ciclonul” a trecut, iar acum presa centrală acuză autoritățile că au indus o stare de panică și au dat material conspiraționiștilor. Dar jurnaliștii ce au făcut? Au agregat panici și au capitalizat.

România a trecut duminică printr-un atac de panică la scară națională. Dacă părea că nimic nu ne unește, iată că frica a făcut-o. Două știri fără discernământ ne-au dat stop joc, nu dansați cu ploaia: una cita un document intern al Poliției Române, prin care angajații erau sfătuiți să fie precauți și să scoată calculatoarele din priză, cealaltă un meteorolog militar anonim, care susținea că „de 20 de ani” nu a văzut atâta apă în atmosferă.

Televiziunile de știri și site-urile de presă mainstream au mers pe aceeași linie dură, așa că oamenii s-au apucat să tragă de cabluri și ștechere, să-și facă provizii și să se baricadeze în case, în așteptarea urgiei.

Poliția și Dumnezeu ne-au pregătit de ciclon

În realitate, nota internă a Poliției Române, citată cu atâta aplomb jurnalistic, avea 10 rânduri și „adresa rugămintea” ca după program lucrătorii din subordine să se asigure că închid geamurile să nu plouă înăuntru și că scot calculatoarele din priză pentru a nu se strica, în caz că se produce vreo pană de curent.

„Având în vedere faptul că în cursul zilei de 29.09.2024 epicentrul furtunii precizate anterior va fi în zona metropolitană a municipiului București, vă adresăm rugămintea de a dispune lucrătorilor din subordine ca la finalul programului de muncă să se asigure că toate ferestrele sunt închise, pentru a evita producerea unor eventuale pagube materiale”, scria în nota internă adresată șefilor din Poliție și citată de un site mare de știri.

În articol au fost menționate alertele meteorologilor și hidrologilor, dar și faptul că Patriarhia a făcut un „îndemn la rugăciune pentru ferirea de furtuni și inundații.” Cu alte cuvinte, dacă nu v-a convins Poliția că vine sfârșitul lumii, o să o facă Dumnezeu prin trimișii săi în România.

Nu v-a speriat nici asta? Nu-i nimic, presa centrală plusează cu Armata și citează „un meteorolog militar” pe surse, „sub condiția confidențialității”. De ce confidențialitate pentru „minunarea” unei persoane care se minunează?

Știe presa centrală că în momente de hype unii oameni, fie și din structuri de forță (dau prezumția că sursa e legitimă) simt nevoia să se bage în seamă, trivial vorbind? Știe, dar nu-i pasă. Știe că trebuie cel puțin două surse distincte care să confirme o informație? Știe, dar nu-i pasă.

Știe presa centrală că au mai căzut zeci de litri de precipitații, chiar în intervale mai scurte de timp? Ce credeți, știe sau știre? ȘTIRE.

Fantoma unui meteorolog al Armatei

„Vor cădea precipitații foarte mari de apă. În unele zone sunt așteptate și cantități de 100 litri pe metru pătrat. Mă uit pe radare, pe hărți și pe modelele de prognoză de peste 20 de ani. Dar niciodată nu am văzut atâta apă în atmosferă ca acum” – e singurul citat din specialistul în vreme al Armatei Române.

Restul articolului amintește, din nou, codurile și avertizările meteo în vigoare. Am rugat Chat GpT să genereze un citat „dintr-un meteorolog al Armatei Române care spune că vine un ciclon cum nu a mai văzut în 20 de ani” și să includă printre cuvintele cheie „100 l/mp” și „prognoză”.

Rezultatul?

„Conform prognozelor, se așteaptă un ciclon de o intensitate fără precedent, cu precipitații ce pot atinge 100 l/mp, cum nu am mai întâlnit în ultimii 20 de ani. Este esențial să ne pregătim corespunzător pentru a face față acestui fenomen extrem.” – Meteorolog al Armatei Române.”

Sigur, este o glumă și nu pun la îndoială, din nou, veridicitatea sursei. Dar mă întreb: e de ajuns? E 100% relevant? Și mai ales: ce efecte produce o astfel de știre?

Ce am făcut dumincă

Duminica trecută am vrut să mă trezesc devreme și nu am putut, pentru că m-am culcat târziu. Așa că pregătirile pentru ciclon au fost făcute în grabă: am alergat la redacție să scot calculatoarele din priză, apoi am fost să dau de mâncare unei pisici pe care o cheamă Brave și a cărei stăpână era plecată din oraș.

Când pisica se uita mirată la cum scot Wi-Fi-ul din priză, am mai apucat să-i spun : Curajoasă mică, fug că vine urgia, îmi pare rău că te las fără net. Și am fugit.

Mi-a scris apoi un amic, bucuros că nu merge a doua zi la muncă: „Heya, mâine nu se vine la birou, nu ne riscăm”, a fost mesajul care i-a provocat omului atâta bucurie. În vremuri de ciclon, mai muncești un pic de acasă, mai stai în pijamale, mai vezi un film, viață bună.

„Ciclonul Ashley”, un fake news de presă care îi alimentează pe conspiraționiști

Nu a existat niciun ciclon Ashley. După Boris, în Vestul Europei a lovit ciclonul „Aitor”, ale cărui efecte diluate s-au resimțit, în weekendul trecut și în România. Meteorologii au explicat că în fiecare toamnă se publică, la nivel internațional, o nouă listă de denumiri.

„O furtună va fi numită atunci când are potențialul de a provoca perturbări sau daune. Trebuie să fie o vreme severă, care să genereze vânt puternic, dar și alt tip de vreme precum ploi, dacă impactul acestora ar putea duce la inundații sau chiar zăpadă. Prin urmare, denumirea de furtună căreia îi este atribuit un nume are la bază o vreme care presupune vânt puternic, ploi abundente, zăpadă, viscol. Când sunt îndeplinite aceste criterii, atunci putem avea o furtună cu un anumit nume”, a transmis public directoarea executivă a Agenției Naționale de Meteorologie.

Dar cine să o mai asculte, când jurnaliștii au fost ocupați cu traficul?

Duminică, toată România părea că o așteaptă în vizită pe verișoara Ashley de la țară, pusă pe băut, rele și scandal. Ashley nu a venit, că a avut trenul întârziere. Dar asta nu înseamnă că nu poate apărea la ușă oricând. Și că în loc de pâine, sare și saci de nisp, România ar trebui să investească cu adevărat, pentru a-și proteja cetățenii.

Între timp, pe rețelele sociale au apărut tutoriale despre cum se dezinstalează sistemul RO-Alert. Cei care le împrăștie sunt, în marea majoritate, cei care susțin că nu mai pot avea încredere în presă.

Ce a făcut PressOne

Duminică, site-ul de știri care a publicat panicard articol după articol a fost, câteva ore, în primele trei din România, după indicatorii de trafic. A încheiat ziua pe locul 5 între cele mai citite publicații la nivel național (vizitatori unici), felicitări pentru o „mobilizare exemplară” a jurnaliștilor.

Știrea cu „meteorologul” Armatei a făcut, singură, peste 300.000 de afișări. La fel și cea despre calculatoarele Poliției Române, confrom datelor din SATI.

Duminică, PressOne a ales să arate cum România a pierdut 160 de milioane de euro, fonduri europene, pentru Lunca Dunării, iar acum se protejează cu saci de nisip.