„Păcănele” învelite în feminism, cadoul industriei pentru românce în luna martie

Un cazino online încurajează femeile din România să joace la „păcănele”, sub pretextul unei discuții despre ele și drepturile lor. PressOne a analizat modul în care industria jocurilor de noroc încearcă să acapareze un nou public care reprezenta o minoritate, cel puțin în România, prin crearea unei așa-zise „comunități a femeilor puternice, care se distrează responsabil.”

Sub pretextul feminismului și al aniversării lunii femeii, operatorul de jocuri de noroc Betano a lansat un podcast video, denumit „Lucky Ladies Mode ON”, care își propune să promoveze „femeile puternice, asumate, cu caractere puternice, deschise la distracție responsabilă și adevărate inspirații pentru cei din jur” și să construiască o „comunitate  a jucătoarelor din România”, supranumită „Lucky Ladies”. 

La PressOne, specialiștii în tratarea dependențelor și asociațiile neguvernamentale pentru drepturile femeilor critică inițiativa. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

„Femei puternice, deschise la distracție responsabilă”

Gazda emisiunii este Ramona Olaru, cunoscută publicului drept asistentă TV la o emisiune matinală. Primul podcast video care a apărut pe pagina de YouTube a cazinoului durează aproximativ 17 minute și o are invitată pe Giulia Anghelescu, cântăreață de muzică pop care a făcut parte din trupele Candy și DJ Project și care acum lucrează și în industria media, la un post de radio. 

Toată acțiunea se petrece în biroul artistei, iar discuția e deschisă de Ramona, care „vrea să cunoască cele mai puternice femei și să creeze o comunitate pe care să o numească Lucky Ladies”. Pe parcursul emisiunii cele două amestecă teme ce țin de viața personală, profesională și de jocurile de noroc, iar trecerile sunt de multe ori bruște, ca niște viraje. 

Ce înseamnă pentru Giulia să fie „BADASS”?

„O femeie care e bine cu ea însăși în viața ei. Suntem capabile de orice atâta timp cât avem un mindset corect, cât ne asumăm deciziile pe care le luăm. Stă în firea noastră să ne asumăm alegerile pe care le facem în viață, chiar dacă sunt bune sau mai puțin bune”, răspunde Giulia Anghelescu.

Primește apoi, cu aer aproape ceremonial, un cadou, din partea Betano: o broșă care simbolizează faptul că face parte din comunitatea nou creată. 

„Am creat o serie de bijuterii speciale pentru această comunitate de femei puternice. Este o invitație să activăm împreună modul de distracție Lucky Ladies, pentru că noi suntem responsabile.”

Odată admisă în comunitatea femeilor puternice, Giulia Anghelescu e invitată la joc. Nu se lasă greu convinsă. 

Ramona: Chiar, tu ai jucat vreodată la cazino?

Giulia: Sincer, nu. Eu joc alte jocuri, d-astea de societate.

R: Și ai vrea să joci? Să încerci?

G: Eu sunt absolut convinsă că e ceva acolo…

R: Ai spus și mai devreme că ești super norocoasă.

G: Sunt super norocoasă, îmi plac provocările și sunt responsabilă. Am toate calitățile.

În urma acestui dialog, cele două își aleg un joc din cazino și încep „să se distreze responsabil”. Această parte a videoclipului este denumită „Giulia încearcă primul joc în Betano Casino” în timeline-ul regăsit în descriere, care segmentează foarte clar conținutul podcastului. Se mută de pe canapea la un birou, unde încep să se joace păcănele pe o tabletă. 

Înainte de toate, își setează o limită de rulaj, pentru ca totul să pară „responsabil”, într-un mediu controlat, apoi încep să joace pe 5 lei mâna. Primul joc are grafica și tematica inspirate de Lara Croft. „Eu nu știu să mă joc, trebuie să îmi explici”, avertizează însă Giulia Anghelescu.

„Păi de-aia ne-am adunat aici”, îi explică motivul vizitei Ramona Olaru, care continuă: „Uite ce frumos apare, ți-am zis”. 

Ecranul începe să se învârtă, curg păcănelele. Giulia Anghelescu e invitată să „apese aici” sau „aici”. „Ia dă-i și tu, dă-i și tu”. Giula câștigă 3 lei la o mână care a costat 5. „Vezi? Ți-am zis că-ți place și că ne distrăm”. 

Gazda sesizează că „sunt exact sunetele din Lara Croft”. „Foarte tare!” După câteva minute, schimbă jocul și se reorientează spre unul cu pisici, prilej să vorbească și despre animalele de casă pe care le au. Se păstrează în permanență un ton jovial, relaxat. Când nu joacă este o discuție casual despre viață și femei puternice, presărată de referințe la jocurile de noroc și cuvinte-cheie din această zonă. 

Cazinoul anunță și un turneu dedicat exclusiv utilizatorilor femei

„Apeși aici și pleacă”. Pe tabletă curg pisicile. Ramona și Giulia se bucură de micile câștiguri, de 2-3 lei și par că se distrează. La un moment dat apare pe ecran limita de rulaj, adică unul dintre instrumentele implementate de cazinouri pentru a susține jocul responsabil.

„Ne-au pus o limită de joacă și s-a oprit. Aici este o chestie de relaxare, de distracție și de responsabilitate.”

În realitate, limita de rulaj oprește pentru o perioadă de timp, setată anterior, orice încercare de a te juca în continuare după ce ai depășit o anumită sumă pe care ai acumulat-o prin rulajul banilor proveniți din jucat. Această setare trebuie însă activată manual de fiecare jucător, nefiind automată.

Comunitatea Lucky Ladies este definită, conform strategiei de comunicare a cazinoului, de „femei care sunt mereu deschise la nou, deschise la provocări, deschise la distracție responsabilă. Sunt femeile care nu se tem să vorbească deschis despre ele, asumate, cu caractere puternice, adevărate inspirații pentru cei din jur.” 

Pe tot parcursul show-ului se repetă insistent câteva cuvinte des întâlnite când vine vorba de felul în care se promovează public în România industria jocurilor de noroc: distracție (de 11 ori), responsabil (8 ori), noroc (4 ori) și sintagma de femei puternice, asociată cu jocurile de noroc (7 ori).

În încheiere, Ramona o declară în mod oficial pe Giulia „femeie puternică”, parte din noua comunitate Lucky Ladies. Totodată, cazinoul anunță și un turneu dedicat exclusiv utilizatorilor femei, care promite în mod tradițional premii și surprize pentru participante, inclusiv bijuterii precum broșa primită de Giulia de la Betano. 

La PressOne, specialiști în sănătate mintală și asociații care luptă pentru drepturile femeilor atrag atenția că astfel de produse de marketing pot avea consecințe sociale grave, inclusiv pentru că expun modele false de succes în rândul femeilor, prin asocierea directă cu jocurile de noroc și distrag atenția de la adevăratele probleme, pe care societatea le ignoră. 

Goana operatorilor de jocuri de noroc după profit 

Extinderea către publicul feminin nu este o premieră a Betano. Există, de exemplu, o pagină intitulată „Sloturi pe tocuri”,  care promovează oferte la mai multe cazinouri din România. A reușit să se popularizeze prin intermediul articolelor „pentru femei” , potrivit stereotipurilor, pe teme precum culoarea anului 2024, rețete culinare, plante sau tarot. Între articole sunt pop-up-uri cu rotiri gratuite sau bonusuri fără depunere. „Sloturi pe tocuri” reprezintă de fapt un agregator, care include ofertele de la Betano, Superbet, Unibet, Fortuna, printre alții, reunite sub deviza:

„Este primul site de cazinouri online dedicat doamnelor si domnișoarelor cu o pasiune pentru jocurile de noroc, fie ele păcănele, jocuri de masă, loterii sau pariuri sportive și virtuale.”

În context, PressOne a stat de vorbă cu Viorel Roman, director executiv al Asociației Aliat pentru sănătate mintală, specializat pe adicții de substanțe sau comportamentale.

„În serviciile de tratament constatăm că sunt preponderent bărbați. Dacă stau să mă gândesc la toți clienții cu care am lucrat, peste 90%, 95% au fost bărbați”, constată Viorel Roman. 

Drept motivație, bărbații au niveluri mai ridicate de căutare a senzațiilor și de asumare a riscurilor în comparație cu femeile. Aceștia se așteaptă la mai multe beneficii și totodată în România este mai acceptabil din punct de vedere social ca bărbații să-și asume riscuri și să joace la jocuri de noroc, e de părere Viorel Roman.

Ultima statistică realizată cu privire la jocurile de noroc susține că 2.4 milioane de români au jucat jocuri de noroc, iar publicul este format în mare parte din bărbați tineri cu vârste între 18 și 24 de ani, necăsătoriți, din mediul urban și cu nivel de educație mediu. Este însă o statistică veche, din 2016, furnizată de ROMSLOT, adică tot de industria de gambling. Spre finalul anului trecut PressOne atrăgea atenția că, în vreme ce statul își crește veniturile de pe urma taxelor și impozitelor percepute jocurilor de noroc, numărul real al jucătorilor rămâne, voit sau nu, necunoscut. 

Indiferent de sexul persoanei și de cum vor să se promoveze firmele din domeniul jocurilor de noroc, principala motivație rămâne câștigul sau, apoi, recuperarea sumelor deja pierdute, susțin specialiștii, dar și foști dependenți, în mărturiile publicate de PressOne. 

Iar de partea lor, cazinourile urmăresc același lucru: să facă profit, crede Viorel Roman. Situație în care „dependența” e „doar o consecință prea puțin relevantă pentru industrie”. Și tot din goana după profit, firmele de jocuri de noroc urmăresc să-și extindă baza de jucători activi și publicul, țintind acum tinere și femei din societate ca potențiale noi cliente. 

„E o masă mare acolo (publicul feminin, n.red.), neexploatată, care nu a fost atât de targetată până acum prin mesaje. Cred că ar fi păcat ca industria să înceapă să se îndrepte și spre segmentul ăsta. Dar e tot o încercare de a face profit. Industria nu vrea oameni dependenți, industria vrea să facă profit. Și dacă poate să se extindă spre un segment de populație și consideră că e o oportunitate, asta o să facă”, susține Viorel Roman. 

Psihologul clinician remarcă și faptul că în ultimii ani mesajele s-au îndreptat și spre adolescenții din România, mai ales că multe jocuri de noroc au migrat în online. Anul trecut, PressOne arăta de exemplu cum industria include adolescenții de 14-17 ani în cercetările sale de piață și știe deja la ce case de pariuri joacă aceștia.

„S-au îndreptat și spre adolescenți cu mesaje. Poate acolo deja am devenit mai vigilenți și lumea și societatea s-au revoltat într-un fel. Acum poate caută să abordeze un alt segment de populație, pe care nu l-au abordat.”

„Aceasta este o iluzie de empowerment”

Miruna Pantel lucrează în domeniul drepturilor femeilor din 2010 și face parte din echipa Centrului Filia, organizație feministă care face auzite vocile femeilor prin advocacy și activism. I-am cerut și ei o reacție, după lansarea podcastului „Lucky Ladies”, care își propune oficial să „împuternicească” femeile din România, inclusiv prin deschiderea orizonturilor spre păcănele și jocuri de noroc. „Din punctul nostru de vedere nu este o campanie de empowerment, ci una de vulnerabilizare a femeilor”, răspunde Miruna Pantel. 

„Cred că femeile din România au suficiente probleme și fără a fi ținta unor campanii pentru promovarea de fapt a unei dependențe. Și cred că e important de știut că empowerment-ul nu este nici pe departe despre o aparență a unui stil de viață glamorous și a unui joc făcut să pară cumva nevinovat și distractiv, când în realitate știm ce drame creează și cât de mult crește riscul de sărăcie și de excluziune socială.”

Pentru Miruna și organizații neguvernamentale precum FILIA,  empowerment-ul este despre a asculta femeile, despre a le face vocile auzite, și a aduce nevoile lor în prim plan, așa că „ e cert că femeile din România nu au nevoie de o vulnerabilizare suplimentară.”

Am întrebat-o și pe reprezentanta FILIA care crede că este motivul pentru care un cazino atât de mare s-a adresat direct și exclusiv publicului feminin, dintr-o dată. Miruna Pantel crede că alegerea lunii martie pentru lansarea podcastului nu este întâmplătoare și reclamă confiscarea ideii de feminism de către industria jocurilor de noroc. 

„E cu atât mai nociv. Pentru că folosești o perioadă care, istoric, a fost marcată pentru lupta pentru drepturile femeilor. Ziua de 8 martie este în sine una a luptei pentru drepturile femeilor și, prin extrapolare, luna martie e considerată o perioadă în care vorbim mai mult despre femei și despre nevoile lor. Și ar trebui ca discuția să meargă în această zonă: despre problemele cu care se confruntă femeile, despre ce am putea să facem să fie mai bine.”

Mesajul FILIA este ca societatea să vorbească în mod corect despre femei și nevoile lor „și nu într-un mod în care să le vulnerabilizăm și mai mult.” Deranjantă este, pentru FILIA, și confiscarea ideii de comunitate. 

„Am văzut că folosesc de exemplu mesaje despre comunitate sau «creăm» o comunitate. Noi la FILIA chiar facem muncă comunitară și știm ce înseamnă puterea comunității. Credem că este complet imoral să folosești termenul ăsta, când de fapt nu creezi o comunitate, ci un pool de clienți din ale căror pierderi faci bani, de fapt.”

PressOne: Dar ce impact crezi că ar putea avea o astfel de campanie? 
Miruna Pantel: Cred că poate avea un impact foarte puternic pentru că promovează jocurile de noroc ca o chestie absolut nevinovată: te joci și câștigi bani. Iar vedetele o fac într-un mod fun, când realitatea este una foarte diferită. Aceasta este o iluzie de empowerment, de viață glamour, vândută ca ceva nevinovat. O joacă, spun ei, responsabilă, când de fapt nu e nimic de capacitare, de empowerment al femeilor. 

„Păcănelele sunt heroina gamblerilor”

Autoexcluderea și autolimitarea sunt principalele intrumente de „responsabilitate” ale cazinourilor prin intermediul cărora utilizatorii își pot impune anumite limite când vine vorba de câți bani să joace sau să ruleze pe site. Există totodată și varianta de excludere, care permite închiderea contului din cazinourile online pentru o perioada de timp selectată. Această limitare din cadrul contului poate fi de câteva luni sau, după caz, chiar permanentă. 

„A semnat hârtia aia că se autoexclude de la sala de joc, dar la plecare i s-a spus că dacă se răzgândește, sigur că poate să vină înapoi. Adică nu e bulletproof sistemul ăsta cu autoexcludere. Înțeleg că la unele platforme e pe șase luni. Ori, dacă ajungi la nivel de dependență, acolo nu mai se pune problema că în trei sau șase luni tu o să fii bine”, explică Viorel Roman.

Cu toate acestea, există o gamă foarte largă de cazinouri în România, ceea ce reprezintă o oportunitate de a reveni pentru persoanele vulnerabile sau la granița adicției. 

„Apare un alt furnizor, de exemplu. E o listă la ONJN, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, care se actualizează tot timpul. Știu de la oamenii cu care lucrez că atunci când intrau în sevraj și în craving și se auto-excluseseră pe mai multe platforme, acolo intrau.”

Viorel Roman crede că lucrurile s-au agravat când vine vorba de autoexcludere, iar abstinența devine singura cale rezonabilă. Excluderea pentru o perioadă de timp de trei luni sau șase luni e foarte periculoasă, pentru că oamenii știu când le expiră data.

„Îmi mai zic unii oameni că au nevoie să renunțe la smartphone o perioadă și să trecă la telefon cu taste. Smartphone-ul devine ceva foarte atrăgător, adicție prin design. Adică design-ul este făcut să fie foarte adictiv. Timpul pe care oamenii îl petrec pe device-uri devine tot mai mare și asta contribuie foarte mult la adicție.” 

În online, spune Viorel Roman, sunt extrem de multe jocuri cu grafică atractivă, cu sunete atractive, cu bani care țâșnesc din cufere. Toate acestea au  o influență categorică asupra creierului uman. La fel și bonusurile de tip „rotiri gratuite”, inclusiv asupra persoanelor abstinente. Mai contribuie, în România și ușurința cu care jucătorii cronici pot avea acces la bani. 

„Apelează în număr foarte mare la case de amanet și la IFN-uri, instituții financiare non-bancare, unde poți să împrumuți de pe telefon, ieși din sală și faci o aplicație rapidă de pe telefon. Au ajuns casele de amanet să fie aproape ușă în ușă cu sălile de jocuri”, explică Viorel Roman. 

Psihoterapeutul adaugă că în cazul anumitor cazinouri procesul de autoexcludere poate fi descurajator pentru o persoană vulnerabilă. În chat-ul de suport prezent pe site, prin intermediul căruia se face excluderea din unele cazinouri, personalul supune utilizatorii la multiple întrebări legate de motivul pentru care aleg să se oprească, ceea ce poate fi descurajant.

Răspunsul Betano la solicitarea PressOne: oferte și promoții „care au rolul de celebrare a femeilor într-o perioadă specială a anului”

PressOne a solicitat un punct de vedere operatorului de jocuri de noroc Betano, în legătură cu podcastul „Lucky Ladies Mode ON” și implicit cu scopul acestui produs. Am întrebat compania de ce a ales această targetare și extinderea spre publicul feminin, cu oferte și promoții adresate exclusiv femeilor.

„Adresarea anumitor segmente de public feminin a mai făcut parte din campanii specifice ale companiei noastre.”

„Campania la care faceți referire a fost lansată în luna martie, o lună recunoscută drept «luna femeilor», în care companii și branduri, din diferite domenii, demarează campanii cu mesaje țintite către publicul feminin, inclusiv cu oferte și promoții, care au rolul de celebrare a femeilor într-o perioadă specială a anului.”

Referitor la raționamentul care a stat în spatele asocierii dintre jocurile de noroc și conceptul de feminism, reprezentanții companiei spun că respectiva campanie are în centru „promovarea femeilor care inspiră”. Totodată, „în plan secundar, este prezentat jocul și distracția responsabilă”.

Întrebat dacă denumirea campaniei are o trimitere directă către jocul „Lucky Lady’s Charm” din casino, reprezentantul Betano spune că „Nu a fost avut în vedere acest lucru.”

Cât despre statutul comunității care se crează, cazinoul spune că „este una 100% simbolică”.

Despre beneficiile materiale pe care le au invitatele acestui show, cazinoul răspunde că: „Mecanismele campaniei sunt similare altor demersuri pe care le-am derulat pe piața românească, fiind conforme cu toate cerințele legale și cu standardele de bună practică în domeniu.”

PressOne a încercat să ia legătura și cu Giulia Anghelescu, prima invitată a show-ului Betano. Reprezentanții artistei au declarat că este ocupată cu repetiții și că ne va contacta atunci când se mai eliberează. Până la momentul publicării articolului nu am primit un răspuns.

Secțiunea de comentarii a fost închisă, atât la podcastul postat pe Youtube, cât și pe platformele sociale.