Raport: Cum vrea statul român să rezolve problema drogurilor cu elicoptere noi, drone și pedepse mai aspre, inclusiv pentru consumatori

În data de 4 octombrie 2023, la Ministerul Afacerilor Interne, în Sala de Marmură, a avut loc o întâlnire între reprezentanții instituției, ministrul Cătălin Predoiu și parlamentari din Comisia de Apărare. 

La această reuniune, Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) a prezentat un raport care a inclus și traficul, consumul și infracționalitatea asociate consumului de droguri în România. PressOne redă pasaje din bilanțul pe care l-a făcut DGPI, cu doar câteva zile înainte de reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT, organizată în 12 octombrie 2023), unde au fost decise măsuri de combatere a substanțelor psihoactive. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

În document, DGPI reclamă „deficitul de personal de la nivelul structurilor MAI”, lipsa dotărilor tehnice și a personalului specializat, dar propune totodată și înăsprirea legislației, în ton cu discursul politic. Timp de trei luni, în România au fost legitimați peste 1.3 milioane de cetățeni, reiese din document. Din cei care au fost și testați, pozitiv la consum de substanțe psihoactive au ieșit 1.400.

Redacția a intrat și în posesia unor răspunsuri furnizate ulterior de MAI la întrebările sau interpelările unor parlamentari, inclusiv din comisia de Apărare.

Din aceste documente reiese că în România sunt județe care abia au în dotare 2 aparate de testare, dar și că „nu sunt centralizate informații despre numărul total al testelor efectuate și nici al testelor preliminare pozitive, care au fost infirmate în urma analizelor de laborator”.

De altfel, presa din România a relatat deja că inspectoratele de Poliție reclamă rate fals pozitive de 30, 50 sau chiar 70%, la unele aparate fabricate în China. Pentru unii politicieni și unele instituții de presă însă, toate aceste lucruri nu sunt relevante. 

Românii și „Apocalipsa Drogurilor” de la televizor

Ziua de 4 octombrie 2023 a părut a fi una în care Ministerul de Interne, politicieni, ministrul Justiției și unele televiziuni s-au coordonat perfect.

„Am discutat cu dl ministru Cătălin Predoiu și a rămas ca întâlnirea de miercuri, 04.10.2023, ora 12.30 să aibă loc la sediul central al Ministerului Afacerilor Interne, Sala de Marmură atât pt prezentarea raportului DGPI, cât si pt a discuta și lămuri și alte chestiuni care țin de activitatea ministerului, dar și a structurilor din subordine” – a fost mesajul pe care l-au primit participanții la ședință, inclusiv cei din comisia de Apărare a Parlamentului. 

În aceeași zi, cel mai cunoscut jurnal de știri TV din România deschidea ediția de la ora 19.00 cu următoarea informație: „Autoritățile au descins astăzi în Centrul Vechi al Capitalei, unde se vinde un drog care dă dependență de la prima utilizare.”

Iar ministrul Justiției Alina Gorghiu promitea pedepse mai mari pentru traficanți, sprijinită de „câțiva colegi liberali”.

Pe 4 octombrie, PNL a inițiat un proiect de lege prin care să se elimine cu totul pedepsele cu suspendare, chiar dacă traficanții cooperează cu anchetatorii, denunță alte rețele sau își recunosc fapta. Au numit-o „Legea 2 Mai”, pe fundalul undelor de șoc pe care le-a creat în societate cazul Vlad Pascu, băiatul care a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri, în timp ce era sub influența drogurilor, după cum susțin procurorii.

Potrivit acestui proiect de lege, doar unul din cele aflate în circuit parlamentar, traficanții de droguri trebuie condamnați la închisoare cu executare, iar pedepsele cresc de la 2-7 ani la 3-10 ani.

Acțiunea „Blocada” – peste un milion de români legitimați pe stradă. 1.400 de persoane depistate cu consum de droguri

În perioada iulie-septembrie au fost organizate aproape 32 de mii de acțiuni „pentru prevenirea faptelor comise cu violență” și pentru „combaterea traficului și consumului ilicit de substanțe psihoactive.” În raportul prezentat luna trecută parlamentarilor din comisia de Apărare se arată că cei 5.427 de polițiști și jandarmi mobilizați în cadrul operațiunii „Blocada” au legitimat, în cele trei luni, 1.388.084 de persoane, dintre care 27.819 au fost și testate cu dispozitive de depistare a substanțelor psihoactive sau au fost duse pentru recoltare de probe biologice în acest sens. 

Potrivit bilanțului intern al DGPI, comunicat cu doar câteva zile înainte de reuniunea CSAT, au fost depistate pozitiv 1.400 de persoane, adică în jur de 5% din cei verificați de Poliție pentru un eventual consum de droguri. 

MAI și Poliția Română, deficit continuu de personal, infrastructură și resursă umană

Pe de altă parte, DGPI invocă în mod constant lipsa dotărilor. La nivelul Ministerului de Interne (MAI) se înregistrează un deficit de personal „de aproximativ 20%.” La nivelul Poliției Române, deficitul este de 16%, se arată în raport. În cadrul Poliției sunt, la acest moment, doar „în jur de 300 de polițiști specializați în lupta împotriva drogurilor”, susținuți de alte câteva sute, de la operațiuni speciale sau care se ocupă de analiza informațiilor. 

MAI și structurile sale dispun de un singur laborator central de analiză și profil al drogurilor (la București) și de patru laboratoare teritoriale (Cluj, Iași, Timișoara, Constanța). Sunt totodată și unitățile care, potrivit DGPI, „elaborează statistica lunară a drogurilor din România”. Vizate sunt însă mai mult cantitățile sechestrate, decât semnalul pe care îl dau aceste date. „Activitatea este necesară în vederea raportării lunare a capturilor de droguri, la nivelul întregii țări.”

În dotarea ministerului erau, în luna octombrie, doar 184 de dispozitive drug test. Lipsurile, așa cum le reclamă DGPI, ajung până la câinii special antrenați pentru depistarea substanțelor psihoactive. Asta și pentru că în România, la acest moment, există un singur furnizor al câinilor de serviciu pentru MAI (Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea”, Sibiu).  

Județe cu cel mult 2 aparate de testare antidrog în dotare 

PressOne a intrat și în posesia unor răspunsuri ulterioare, formulate de Ministerul de Interne la interpelările sau întrebările unor deputați din Comisia de Apărare. Răspunsurile scrise au venit prin Secretariatul General al Guvernului (SGG).

Subiectul? „Date despre numărul de testări ale conducătorilor auto.” 

În 8 noiembrie 2023, ministerul de Interne transmitea, la cererea unor parlamentari, că pe tot parcursul anului trecut (2022), au fost constatate 2.866 de infracțiuni de conducere sub influența substanțelor psihoactive. Anul acesta, în primele opt luni, au fost constatate 2.752 de astfel de infracțiuni, chiar dacă evenimentele din vară au determinat acțiuni în forță de control din partea oamenilor legii. Prin comparație, în 2022 au fost constatate 9.105 infracțiuni de conducere sub influența alcoolului. 

Ministerul de Interne admite, în răspunsul formulat, că „nu sunt centralizate informații despre numărul total al testelor efectuate și nici al testelor preliminare pozitive, care au fost infirmate în urma analizelor de laborator a mostrelor biologice de sânge/urină prelevate subiecților, numai acestea din urmă având relevanță pentru procedurile judiciare.”

Potrivit legii, polițiștii rutieri din România sunt autorizați să folosească aparatele pentru determinarea prezenței în salivă a substanțelor psihoactive, cu o condiție însă: să aibă și ce folosi. 

Într-o anexă din răspunsul furnizat de MAI se arată și că în 17 județe din România sunt în dotare, la acest moment, doar câte 2 drug testere. Cele mai multe astfel de echipamente sunt în dotarea polițiștilor din Bihor (13), Constanța, Suceava (câte 12), Galați (11). La București, Direcția Generală de Poliție și Brigada de Combatere a Crimei Organizate beneficiază de 10 aparate de testare pentru substanțe psihoactive, reiese din documentele analizate de PressOne. 

Planurile statului român: achiziții grandioase pentru care nu are bani și înăsprirea legislației, inclusiv asupra consumatorilor

În fața parlamentarilor din comisia de Apărare, reprezentanții ministerului de Interne au vorbit, la întâlnirea din 4 octombrie, despre achizițiile de echipamente pe care urmează să le facă, dar și despre cum ar urma să fie schimbate legile în vigoare. 

Pe lângă bilanțul acțiunilor de prevenire și informare, există o singură referință, pasageră, la Agenția Națională Antidrog (ANA), instituție aflată în subordinea MAI: „Activitatea ANA va fi regândită în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri.”

„Se are în vedere pe de o parte eliminarea suprapunerilor de competențe cu alte instituții ale statului.”

În schimb, este prezentată „lista de cumpărărturi” pe care o au în vedere autoritățile, confruntate cu o problemă despre care PressOne și alții au relatat pe larg în ultimii ani, dar pe care statul român pare că abia a descoperit-o. În lupta cu traficul și consumul de droguri, DGPI și ministerul de Interne sunt gata „să arunce”, printre altele, 400 de aparate noi de testare, 3 elicoptere ușoare multifuncționale, 1 elicopter mediu/greu multifuncțional, sisteme de imobilizare și oprire forțată a autovehiculelor, scannere portabile, inclusiv pentru găsirea compartimentelor ascunse, 800 de etilometre sau 75 de motociclete. 

Banii, speră ministerul de Interne, ar urma să vină din fonduri externe nerambursabile. La acest moment însă nu există finanțare completă nici măcar pentru cele 400 de aparate de testare antidrog noi, chiar dacă procedura de achiziție este în derulare: „fondurile financiare sunt asigurate pentru 244 de sisteme, din 2 proiecte cu finanțare externă, urmând ca pentru diferența de 156 să fie identificate/alocate sumele necesare (…)”

În context, MAI invocă și schimbări legislative, atât în zona normelor rutiere, cât și în ceea ce privește legea 143/2000, privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Se pune accent pe „mărirea limitelor minime ale pedepselor cu închisoarea (…)”, precum și pe „introducerea ca circumstanță agravantă a deținerii de droguri de risc (de exemplu canabisul n.red.) și de mare risc, atunci când este comisă în spațiul public, la evenimente sportive/culturale” sau în unități de învățământ. În momentul acesta, în România, consumul de droguri nu este incriminat de lege. 

PressOne l-a întrebat recent pe președintele Klaus Iohannis câți consumatori de droguri sunt, cu aproximație, în România, care e strategia completă a statului în domeniu și pe ce alte date concrete se bazează atunci când vorbește de un „fenomen alarmant”, pe care l-a inclus în agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Administrația Prezidențială a răspuns că informațiile solicitate sunt secret de stat.