Răspunsul CNAS la articolul PressOne: pacienții asigurați, vinovați pentru programările de noapte, pentru că s-ar adresa doar unor furnizori „notorii”

PressOne a arătat recent cum o clinică privată, subcontractată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, discriminează pacienții asigurați, programându-i pentru servicii de radiologie-imagistică exclusiv noaptea.

Citește: Noaptea ca asigurații. Cum ajung pacienții cu bilet de trimitere să-și facă RMN la o clinică privată la 4 dimineața

În urma articolului, într-un răspuns oferit redacției, CNAS se disociază de neregulile descoperite de PressOne și aruncă responsabilitatea pe umerii pacienților, care nu ar fi suficient de informați cu privire la opțiunile alternative de pe piață. 

• Instituția susține că există disponibilitate pentru analize RMN decontate la mai mulți furnizori parteneri, cu liste de așteptare mai scurte, dar că pacienții ar insista să se programeze doar la anumiți furnizori „notorii”, suprasolicitându-i, în timp ce alte clinici ar aștepta să preia pacienți și n-ar avea de unde. Din această cauză, ar fi rămas neutilizate 3 milioane de lei în primul trimestru al anului 2024 pentru servicii medicale de radiologie imagistică, în municipiul București. 

• În același răspuns oferit PressOne, Casa refuză să adopte o poziție fermă cu privire la tratamentul discriminatoriu al clinicilor private cu care colaborează față de pacienții asigurați, și susține că programarea exclusiv în timpul nopții ar fi o „alternativă” în favoarea pacienților care nu pot ajunge la programări în timpul zilei și nu o practică discriminatorie pentru cei asigurați. 

• De asemenea, Casa laudă „beneficiile numeroase” pentru asigurați, care ar cuprinde câteva zeci de pagini „doar ca să le menționăm pe toate”. În plus, Casa atrage atenția asupra faptului că beneficiarul nu ar trebui să uite de faptul că „în trecut a beneficiat de servicii medicale fără să achite vreo contribuție, pe perioada copilăriei și a studenției și că, în viitor, ca pensionar, va beneficia de asemenea servicii medicale fără contribuție”.   

Citiți aici răspunsul Casei în întregime. 

3 luni pe lista de așteptare pentru un RMN

Casa pretinde că, dacă timpul de așteptare pentru analiza decontată de radiologie-imagistică este prea lung la un anumit furnizor (el poate fi de până la șase luni pentru pacienții asigurați), pacientul poate alege alt furnizor partener dintr-o listă publicată pe site-ul instituției. PressOne a testat această afirmație.

Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB) afișează pe site o listă de 141 de furnizori de servicii paraclinice. Am contactat primele 12 clinici care ofereau servicii de radiologie-imagistică și doar una a răspuns și preluat solicitarea. 

Următoarea programare disponibilă pentru un RMN prin intermediul Casei de Asigurări este în luna septembrie, din cauza „lipsei de fonduri”, explică femeia de la recepție. 

Singura modalitate prin care o programare capătă prioritate este în cazul persoanelor grav bolnave pentru care serviciul de RMN este pus la dispoziție de pe o zi pe alta. În rest, pacientul este trecut pe o listă de așteptare. 

Cu toate acestea, Casa aruncă responsabilitatea unui sistem nefuncțional pe umerii pacienților, care ar avea posibilitatea să aleagă un interval de timp mai mic pentru a obține un RMN, dar nu ar vrea.

„Mulți pacienți tind să se adreseze anumitor furnizori notorii de servicii paraclinice, fără a lua în considerare posibilitatea de a scurta timpul de aşteptare adresându-se unui alt furnizor, ba chiar în unele cazuri insistând că numai un anumit furnizor este de încredere”, explică instituția în răspunsul către PressOne. 

CNAS despre analizele la miezul nopții: „o alternativă” în favoarea pacienților 

Programarea persoanelor asigurate pentru analize doar în timpul nopții este o practică discriminatorie pentru pacienți, dar Casa o consideră „o alternativă” în favoarea pacientului cu programul încărcat pe timp de zi. 

„Un furnizor de astfel de servicii care şi-a stabilit programul de lucru în timpul nopții poate oferi o alternativă acelor asiguraţi care nu se pot prezenta la investigații în timpul zilei din diverse motive”, adaugă instituția.

Casa refuză să adopte o poziție fermă cu privire la tratamentul discriminatoriu pe care îl practică anumite clinici private cu care lucrează, susținând că, pentru fiecare client nemulțumit, furnizorul are ceva de pierdut și balanța s-ar regla de la sine. 

De exemplu, neonorarea unei programări de către un pacient s-ar răsfrânge asupra clinicii deoarece „nu va efectua suficiente investigații încât să atingă valoarea de contract, iar diferența neutilizată va fi redistribuită altor furnizori de servicii de același tip, care și-au atins valoarea de contract”, se arată în răspunsul oficial trimis redacției. 

Valoarea de contract, adică numărul de analize decontate pe care o clinică le poate oferi pacienților, este stabilită tot de Casă. Astfel, în municipiul București deși există fonduri, lipsa dotărilor tehnice a dus nu doar la o perioadă îndelungată de așteptare pentru o analiză de radiologie – imagistică ci și la blocarea fondurilor disponibile pentru anul în curs.

„Faptul că la nivelul unei case de asigurări de sănătate precum cea a municipiului Bucureşti (CASMB) s-au înregistrat, la finalul fiecărei luni din trimestrul I al anului 2024, fonduri neconsumate totalizând peste 3 milioane lei pentru serviciile paraclinice de radiologie – imagistică medicală arată însă că nu limita financiară este cea care duce la un timp lung de așteptare pe listele de programare”, susține instituția. 

Beneficiile „numeroase” ale calității de asigurat 

Redacția PressOne a solicitat Casei un punct de vedere asupra beneficiilor reale pe care pacienții asigurați le au în relație cu furnizorii privați de servicii medicale. 

Instituția se eschivează să ofere un răspuns concret, dar laudă „beneficiile numeroase” accesibile asiguraților, menționând vag că „ne-ar fi necesare minimum câteva zeci de pagini numai să le menționăm pe toate”. 

Printre multele beneficii, la care face referire Casa, se numără consultațiile și spitalizările gratuite, medicamente compensate, concediile medicale plătite și dispozitive medicale compensate care, în România, sunt obținute cu greu din lipsă de fonduri, personal insuficient sau lipsa dotărilor tehnice. 

De exemplu, anul trecut, Guvernul României a impus „taxa pe boală” de 10% pentru toți asigurații care solicită concediu medical, exceptând mamele cu copii bolnavi, gravidele și pacienții cu cancer. Această măsură este menită să aducă bani la bugetul de stat, suprataxând contribuțiile la asigurările sociale de sănătate. 

Abordarea CNAS cu privire la justificarea contribuțiilor lunare este că pacienții ar trebui să fie recunoscători: „să țină cont” de faptul că, în trecut (în copilărie și în studenție) au beneficiat de servicii medicale fără să contribuie financiar și că, în viitor, vor avea acces la aceste servicii ca pensionari, sub același regim.

În realitate însă, o singură analiză de RMN poate dura luni de zile, iar pacientul este preluat cu prioritate doar dacă starea lui de sănătate se agravează vizibil. „În ceea ce priveşte serviciul RMN, programarea se efectuează în cazurile în care nu există riscul agravării considerabile a stării de sănătate a pacientului, în situații de urgență medicală putând fi efectuat de îndată, în cadrul spitalizării de zi sau continue, pacientul accesând servicii medicale de urgență în camera de gardă/CPU/UPU”, se arată în răspunsul instituției. 

Un raport anual al profilului de țară, în ceea ce privește sănătatea, concluzionează că „nevoile nesatisfăcute în materie de asistență medicală în România (4,9 % din populație) sunt de peste două ori mai mari decât media UE (2,2 %).

De asemenea, și numărul de scanări prin RMN la 100.000 de oameni plasează România pe ultimele cinci locuri în Europa ca accesibilitate, arată un raport Eurostat. Astfel, pacienții pot aștepta și câte șase luni de zile pentru un RMN din cauza lipsei de fonduri sau din lipsa dotărilor tehnice.

Mai bine de jumătate dintre aparatele RMN din țară se găseau în rețeaua privată de sănătate (134 sistem privat vs 93 sistem public), potrivit Raportului Național al Stării de Sănătate a Populației, publicat de Institutul Național de Sănătate Publică, în 2022.