Reportaj. Ce a rămas în urma inundațiilor fulger din județul Galați. „Ultimele zile de viață trebuie să le stau în noroi și cu peria în mână”

„M-au sunat vecinii, dar aveam telefonul închis. Noroc că m-am trezit pe la cinci și ceva. Auzeam clipocit. Când m-am dat jos din pat, eram cu picioarele în apă. Am primit Ro-Alert, dar nu am avut unde să mă duc. Așa când vezi la televizor pare altfel. Să trăiești clipele atunci e îngrozitor. Am intrat în panică, am început să țip, m-am urcat sus și am sunat băiatul. Băiatul meu lucrează la Băleni. Voia să vină atunci și era să se înece.”

În inima județului Galați, comuna Cudalbi, inundațiile fulger din ultimele zile i-au năucit pe localnici, care spun că viiturile au lăsat în urmă un dezastru mai mare ca acum 11 ani. 

• Mai multe localități din estul României au fost lovite de inundații în perioada 13-15 septembrie 2024, după ce în zonă s-au înregistrat ploi abundente. 
• Conform Apelor Române, în județul Vaslui a plouat cât într-un an întreg, până la 253 l/mp. La Galaţi s-au produs cele mai devastatoare inundaţii din ultimii ani.
• 7 persoane au murit în urma inundațiilor și mii de oameni sunt sinistrați. 
• Specialiștii spun că viiturile formate în amonte pe râurile Suhu și Geru au o „probabilitate de revenire de cel puțin o dată la 100 de ani.”

Pentru oamenii de rând, ce nu a distrus apa, a făcut-o nămolul rămas în urmă.

„Am ieșit doar în hainele de pe mine”

De zile întregi localnicii, ajutați de voluntari și echipe de salvatori, se chinuie să scoată mâlul și obiectele distruse din case. Unii speră că își vor putea reface locuințele, deși multe dintre ele sunt complet distruse.

Comuna Cudalbi are peste 6.000 de locuitori și se află în centrul județului Galați, pe malurile Gerulúi, unul din râurile aflate pe harta de hazard și risc de inundații. În seara de sâmbătă spre duminică nivelul apei a depășit cota de pericol cu 30 de cm. 

Doamna Simina are 78 de ani și spune că la inundațiile din 2013 apa a fost mai mică. 

„Până la un metru șaizeci a ajuns apa. Nu s-a putut recupera nimic. Mobilă, covoare, televizoare, comode. Nimic. Vesela e toată infectată. Totul e acoperit în mâl. Pomii sunt la jumătate. Mi-au murit 20 de păsări. Codiță (n.r. câinele) a murit și el”, relatează femeia. 

La câteva străzi distanță stă familia Isachi*. Apa le-a distrus tot. Singurul care a rămas neatins este un tablou cu cei doi soți. În curtea rămasă fără gard, mâlul a ajuns până la jumătate de metru. 

„Am ieșit doar în hainele de pe mine. Aveam gâini, capre pentru lapte că îmi hrăneam nepotul, iezi. S-au speriat iezii și s-au băgat prin spatele casei. Nu i-am mai putut salva. Mi s-a rupt inima. Nici acum nu reușesc să-i scot de acolo ”, spune femeia.  

Oamenii încă au beciurile inundate. 

Localnicii dau vina pe autorități

Comuna Cudalbi a mai fost lovită de inundații în urmă cu 11 ani, în aceeași perioadă a anului. 

Pe 11 septembrie 2013 nouă oameni din Cuca, Cudalbi, Costache Negri, Pechea şi Griviţa au murit și sute de case au fost dărâmate de ape. Inundaţiile au afectat atunci 39 de localităţi și 8.265 de persoane au fost evacuate. 

„La noi au mai fost inundații odată. De câte ori ploua stăteam lângă ușă de frică. La prima inundație am mai salvat cât de cât din mobilă. Ani de zile mi-a mirosit în casă din cauza mâlului. Acum nu mai am ce face cu mobila. Am aruncat-o pe toată”, spune femeia. 

Acum, locuitorii reclamă incompetența autorităților pentru gestionarea problemei. 

„Am stat două zile fără apă și curent. Nu a trecut nimeni să ne întrebe de sănătate. Ăla de ține loc de primar prima dată l-am văzut cu telefonul la ureche, într-o seară. Dar când aveau nevoie de vot veneau la poartă. Ne-au dat șapcă și o brichetă, dar casa mi se inundă”. 

Grigore Gheonea, primarul din Cudalbi, a rămas fără mandat în februarie 2024, după ce Agenţia Naţională de Integritate l-a declarat incompatibil. Alegerile au fost câștigate de fiul său, Petrică Marian Gheonea, care nu a intrat încă oficial în funcție. 

Curtea Primăriei din Cudalbi a fost și ea acoperită de ape. După ce s-au retras în urma lor au rămas vreascuri, peturi și mizerie. În comună sunt afectate în jur de 700 de case și două școli.

Conform informațiilor din presă, Apele Românie ar fi anunțat încă din 2014 că zona are un risc crescut de inundație. De atunci n-ar fi trebuit să mai fie emise autorizații de construire. Localnicii consideră că vinovate pentru inundații ar fi fost și săpăturile în malurile Gerului, dar și lipsa barajelor. 

Inundațiile au distrus afacerile locale, iar oamenii au rămas fără surse de venit 

Mirela are un magazin de familie în comuna Cudalbi, unde vinde produse metalo-chimice și de construcții. Povestește că atunci când a deschis ușa magazinului, apa a ieșit cu tot cu marfa dinăuntru. 

„Ne-a distrus tot. Nu mai avem nici acte, casă de marcat, imprimantă, nimic. Marfa ruginește și electronicele sunt deja stricate.”

Magazinul, deschis în 2015, reprezintă singura sursă de venit a familiei. „Fata cea mare este studentă la Farmacie și cea mică în clasa a treia”, povestește Mirela cu lacrimi în ochi. „Nu știm ce o să ne facem de acum.”

„Am vrut să asigurăm marfa, dar nu s-a putut. Au zis că suntem în zonă inundabilă, deși nu au mai fost inundații aici din 2013. Aici se încheie, gata. Plecăm să ne căutăm de muncă.”, e decisă femeia. 

La câțiva pași mai încolo de magazinul Mirelei e un magazin asiatic. Aici, patru femei încarcă marfa compromisă în saci și curăță noroiul din curte. Lângă ele, patronul și familia sa spală la lighean ce se mai poate salva din bunurile deținute. 

„90% din marfă e compromisă”, se plânge una din femei când mă vede. 

Produsele care nu au fost cuprinse de ape încep deja să se îmbibe de mirosul înțepător de mâl.  

Magazinul e deschis de un an de zile și e unul din puținele locuri unde persoanele care locuiesc zonă pot munci aproape de casă. 

„Noi suntem de la Pechea (n.r comună aflată la 43 km distanță), că la noi nu avem unde lucra. Mâine-poimâine fac 48 de ani și n-am muncit nicăieri până acum, că n-aveam unde. Am fost bucuroasă când s-a deschis magazinul. Nu avea nici un an.”

Dispensar rămas fără medicamente

Pe lângă magazine, în localitate mai erau și două farmacii de la care asistentele și medicii de la dispensar făceau aprovizionarea de medicamente și consumabile medicale. 

„Avem nevoie de fașe, pansamente, comprese, apă oxigenată. Medicamente de tensiune și de anxietate. Aici e și centru de permanență. Se fac gărzi. Sunt cinci medici. Fiecare își aduce în trusa lui de urgențe. Dacă vine o urgență acum o putem rezolva, dar neavând farmacie lângă noi nu mai putem cumpăra. Trebuie să mergem ori la Tecuci, ori la Galați”, spune una din angajatele dispensarului din Cudalbi. 

Și clădirea unității medicale a fost măturată de ape. Din cauza inundațiilor s-au pierdut registre de vaccinare, echipamente de stomatologie, paturi și obiecte de mobilier. Locuința medicului de gardă a fost și ea acoperită de noroaie. 

Personalul a reușit să elibereze spațiul și să îl pregătească pentru urgențe. 

„Sunt mulți care s-au tăiat făcând curățenie sau călcând în obiecte. Numai azi am fost în sat să fac patru antitetanos. Mai sunt cei care au probleme cu tensiunea. De acum o să fie mai rău pentru că oamenii sunt foarte speriați”. 

În comuna Costache Negri au fost inundate 850 de case 

O altă localitate de pe malul râului Geru care a fost puternic afectată de inundații este comuna Costache Negri. Autoritățile estimează că au fost afectate 850 de case. Mai mult de jumătate sunt grav avariate. 

Multe locuințe au fost reconstruite după inundațiile din 2013. Acum sunt inundate de mâl și nelocuibile. 

„S-a ridicat un mâl mai mare în spatele casei, în gârlă și când a venit inundația tot noroiul a intrat înăuntru. Apa s-a retras foarte greu și mâlul era de un metru. Am rămas șocați. Orice mișcai, curgea apă”, relatează o localnică pentru PressOne. 

„Noi nu am primit alertă, nu ne-a anunțat nimeni. Am sunat eu autoritățile să întrerupă curentul, că altfel muream curentați. Plutea șifonierul cu mine pur și simplu”, povestește cumnata sa. 

În altă parte a satului se află casa bătrânească a familiei Moldoveanu*. Aici locuiesc doi vârstnici octogenari. Când i-a prins viitura s-au urcat pe o masă. 

„Ne-am mirat că nu s-a rupt masa cu ei”, povestește una din fiicele femeii. „Ei s-au trezit că se izbea congelatorul de perete. Mă sună pe mine. Mi-au zis că sunt în apă. O sun pe soră-mea, și ea era inundată. La patru și ceva am plecat pe drum. La Grivița curgeau puhoaie de apă și nu am putut să trecem. Am ocolit pe la Brăilă de ne-am dus acasă. Duminică i-a găsit frate-miu pe măsuță”, povestește femeia. 

Doamna Moldoveanu umblă prin casă în picioarele goale și murdare de noroi. Spune că nu poate să poarte cizme: are picioarele umflate. Fiicele o ajută la curățenie. Băieții ei au la rândul lor casele inundate. 

„Sunt trei familii afectate. Fratele meu are toată locuința distrusă. El, săracu’, are și copilul operat de inimă recent”, spune una din fiice. 

La drumul principal e casa fratelui. Acoperișul e sfărmat și garajul căzut. Viitura a măturat tot din grădină. 

„Dramele vor fi tot acolo”

Mașinile circulă fără întrerupere pe străzile înguste ale comunei Costache Negri. Voluntarii veniți cu zecile cară, cot la cot cu echipele ISU, molozul din case. Un alt grup de voluntari descarcă saltele în fața școlii din localitate. Alt grup aprovizionează cu apă locuitorii. Organizațiile neguvernamentale și oamenii de bine au pus mână de la mână pentru a ajuta populația afectată. 

Doamna Viorica a fost educatoare în sat și a adunat deja zile întregi de când tot scoate, alături de cumnata sa, noroi din casă. 

Pe doamna Viorica o ajută voluntarii de la organizația Habitat for Humanity.  

„În etapa aceasta vom merge către casele unde se mai poate locui cu vouchere pentru produse de curățenie și materiale de construcții. Sunt în valoare de 2.000 de lei. Ele nu vor acoperi reparații mari, dar vor permite să-ți pregătești casa ca să reconstruiești. Ne gândim la 200 de vouchere, dar încă strângem fonduri”, spune Ana Olaru, reprezentanta asociației. Sprijinul va fi oferit oamenilor în etape, în funcție de nevoi. 

„Așteptăm două-trei săptămâni ca să se usuce casele. Vom veni cu specialiști pe teren pentru a face evaluări și a da asistență de specialitate. Apoi începem să intervenim cu materiale de construcții și unde persoanele sunt extrem vulnerabile și cu mână de lucru. Pentru persoanele care nu mai pot locui în acele case și vor să plece, putem ca pentru o perioadă (6-12 luni) să-i sprijinim integral sau cu o parte din chirie.” 

Pentru oameni ca Ana Olaru e frustrant că subiectul inundațiilor e pe agenda publică doar „o săptămână-două, după se va vorbi despre altceva”. 

„Dramele vor rămâne tot acolo”, spune reprezentanta Habitat for Humanity.  

Pentru Viorica, fosta educatoare din sat, viața din mijlocul județului Galați nu este Vrăjitorul din Oz. Furtunile nu îi aduc aventuri ca în Kansas. La Costache Negri, furtunile îi acoperă pe oameni în noroi. 

„Nu plâng de nimic. Nici de lucruri, nici de bani, de nimic. Plâng că nu voi mai ieși toată viața din noroi. Oricât de bine aș curăța, ultimele zile de viață trebuie să le stau în noroi și cu peria în mână. Dacă termin de strâns și vine alta ce fac?”

*Unele nume din acest reportaj au fost schimbate

*Între timp, bilanțul deceselor cauzate de inundații în Europa Centrală și de Est a ajuns la cel puțin 24 de morți, potrivit ultimelor actualizări.