Reportaj de la call center-ul pentru nereguli la vot. „Sunt la un văr, pot să mă duc să îl votez pe domnul Piedone?”   

Reportera PressOne a petrecut zece ore la call center-ul de informare și asistență electorală pentru alegerile locale și europarlamentare organizat de Expert Forum, unde a văzut ce a însemnat haosul unor alegeri comasate. 

• Peste 400 de sesizări și întrebări legate de vot au fost primite la call center Vot Corect. Majoritatea au fost neînțelegeri legate de felul în care se votează pentru cele două tipuri de alegeri. 
• La 17 ani de la intrarea în UE încă ne alegem europarlamentarii prin proceduri învechite, alambicate și încărcate de birocrație.

„Luau buletinele de vot și le puneau ei în urne”

În data de 8 martie Guvernul a adoptat prin Ordonanță de Urgență comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale. Patru zile mai târziu a început și perioada electorală. Lacunele legislative și complexitatea scrutinului electoral au făcut ca Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Biroul Electoral Central (BEC) să emită o multitudine de hotărâri pentru a uniformiza procesul. 

Cu toate acestea, atât alegătorii, cât și personalul din secțiile de votare, s-au arătat confuzi legat de desfășurarea procesului electoral. Din cauza neînțelegerilor s-a ajuns la situații în care alegători pur și simplu nu au fost lăsați să voteze.  

„Au venit cu urna mobilă la spitalul unde era internată mama mea și nu a lăsat-o să voteze decât pentru alegerile europarlamentare. Au spus că spitalul e prea departe de secția la care ea e arondată”, mi-a semnalat o femeie la call center.

„Este un panou aici cu secția, dar grădinița nu mai e”

Pentru alegerile locale au putut vota alegătorii care se aflau în orașul de reședință și doar la secția arondată, conform buletinului. Pentru alegerile europarlamentare, cei care se aflau în afara orașului de reședință au putut vota oriunde în țară. În schimb, dacă se aflau în orașul de reședință, nu puteau vota decât la secția arondată conform domiciliului. 

De exemplu, medicii de la un spital din București care se aflau în gardă în orașul lor de reședință nu au putut vota pentru că erau prea departe de casă și nici la urna mobilă nu aveau voie, după cum au raportat aceștia la call center. 

„Sunt la un văr în Sectorul 5. Am adresa tocmai în Chitila. Nu pot să mă duc să îl votez aici pe domnul Piedone?”, a întrebat un alegător la call center. 

O femeie a raportat că deși a ajuns la secția la care era arondată, nu a găsit decât niște ruine. 

„Este un panou aici cu secția, dar grădinița nu mai e. Sunt doar niște ruine. Următoarea secție e la vreo 30 de minute de mers. M-am întâlnit cu mai multe persoane aici care au zis că nu mai merg să caute secția cealaltă, că e prea departe.”

Curiosul caz al celor aproape 20.000 de buletine suplimentare tipărite pentru Lăpușnicu Mare (CS), Bara (TM), Bulzestii de Sus (HD) și alte 51 de localități 

O altă problemă a fost că, deși nu a existat un termen maxim pentru stabilirea reședinței, raportat la data alegerilor, cei care au vrut să voteze în localitatea și la adresa unde aveau viză de flotant o puteau face doar dacă viza a fost emisă cu cel puțin 60 de zile înaintea scrutinului, adică până pe 11 aprilie. 

Deși prevederea ar fi trebuit să scadă turismul electoral, cu trei zile înainte de alegeri, BEC a aprobat tipărirea a 19.766 de buletine de vot suplimentare pentru 54 de localități, din 8 județe din țară. Conform Expert Forum, cele mai multe dintre ele au fost tipărite în Lăpușnicu Mare (Caraș Severin), Bara (Timiș), Brebu Nou (Caraș Severin) și Bulzeștii de Sus (Hunedoara). 

De asemenea, în mod inexplicabil, buletinele pentru primar au fost tipărite în număr de 9.909, în timp ce pentru consiliul local a fost un alt număr – 9.857, deși la urne sunt oferite ambele buletine de vot pentru alegerile locale. 

„(….) ne ridică o problemă de transparență, pentru că colegii noștri au cerut date despre reședințele stabilite și nu le-au primit. Faptul că biroul electoral a luat această propunere cu puțin timp înaintea alegerilor ne face curioși despre ce se întâmplă acolo”, a declarat Maria Krause (expert electoral independent), în conferința de presă organizată pentru a prezenta concluziile procesului de observare. 

„Noi am făcut o analiză după fiecare rundă de alegeri în 2019 și 2020, pe numărul de reședințe care au fost stabilite, încercând să facem o comparație cu anii neelectorali. Și tot timpul am avut localități în care creșterea era și de câteva sute la sută. De obicei, primeam aceste date în două săptămâni. Acum ne chinuim de două luni să le obținem.”

„Am analizat unde s-a votat mult pe listele suplimentare la alegerile locale și sunt aceleași localități unde e foarte greu de înțeles de ce există creșteri de 200% sau 300% la nivelul populației”, a adăugat Septimius Pârvu (Expert Forum). 

„M-au văzut mică și că nu știam cum se votează. Nu m-au lăsat să votez singură. A intrat o babă cu mine”

Mulți dintre cei care au sunat la call center erau tineri, unii aflați la primul vot. 

Faptul că tinerii au participat în număr mare la vot e arătat și de statistici. Din cei peste 1 milion de tineri care au primit pentru prima dată drept de vot, 722.783 dintre ei au votat la alegerile europarlamentare, iar 666.049 au votat la nivel local. 

Dincolo de întrebările legate de identificarea secției de votare, tinerii au semnalat cazuri grave de încălcare a secretului votului.

„M-au văzut mică și că nu știam cum se votează. Nu m-au lăsat să votez singură. A intrat cu mine o babă care nu m-a lăsat să votez decât ce a vrut ea. Nici nu am apucat să citesc opțiunile de vot”, a raportat o tânără aflată la prima experiență de votare. 

Într-adevăr, potrivit BEC, în anumite situații o persoană care „din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singură, are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a o ajuta, un însoţitor.”

Însoțitorul nu e desemnat la întâmplare, ci va fi ales de persoana care are nevoie de ajutor. În schimb, acestă situație nu se aplică pentru persoanele nealfabetizate, cele care nu cunosc limba română sau care invocă necunoașterea legislației în ce privește procedura de vot.

„A spus că nu a fost atent și a dat mai multe buletine de același tip”

S-au semnalat și erori făcute de membrii secțiilor de vot. De exemplu, la call center a fost raportat că într-o secție de votare din Ploiești un membru al secției a distribuit greșit buletinele de vot. Apelantul a susținut că membrul secției a dat mai multe buletine de un singur tip, în de 5. Situația s-a lăsat cu scandal, iar președintele secției l-a dat afară timp de o oră pe membrul care a încurcat buletinele.

În altă secție de votare, un observator a raportat că responsabilii cu urna mobilă în loc să întocmească două liste – una pentru locale și alta pentru europarlamentare, au făcut una comună, încălcând prevederile. Președintele secției de votare a declarat ulterior că persoanele care și-au exprimat votul, au făcut-o pentru ambele tipuri de scrutinuri. 

În altă secție de votare, președinta a deschis urnele de vot și a început să numere, înainte de a anula voturile rămase. După ce observatorul i-a atras atenția că încalcă normele privind închiderea urnelor, a oprit sortarea votului și s-a dus să le anuleze pe cele rămase. Totul pe fundal de țipete. „Ce domnișoară, crezi că noi suntem infractori?”, s-a răstit unul din membrii secției de votare la observatorul de pe teren. 

Până în pandemie, cererile pentru urna mobilă se depuneau fizic

„Bună ziua! Poate mă puteți ajuta cu o informație. Bunica mea nu se mai poate deplasa și e supărată cu nu poate vota la alegerile acestea. A votat la toate alegerile și e foarte implicată civic. Nu există o variantă de a solicita o urnă mobilă?”, a întrebat un tânăr la call center.  

Urna mobilă putea fi solicitată pentru persoanele nedeplasabile, doar că până la alegerile din 2020, cererile, însoțite de o dovadă a motivului pentru care persoana nu se poate deplasa, trebuiau depuse fizic și cu o zi înainte de alegeri, după ora 18.00. 

Pentru că în pandemie cererea a putut să fie depusă și pe mail, Expert Forum a solicitat ca acest proces să rămână electronic, cu posibilitatea depunerii într-un interval mai mare de timp. BEC a admis propunerea, iar prevederile au fost puse în aplicare, dar doar până în ziua alegerilor. 

– Puteți, dar doar printr-o solicitare fizică și dacă urna mobilă nu a plecat încă din secția de votare. 

– Se va duce bunicul să rezolve. Mi-ar părea tare rău să nu poată vota”, a continuat dialogul dintre tânăr și call center.

Urne transparente, din carton, sigilate cu plastilină, scandaluri în secție și îmbrânceli

„Sunt candidat independent și aș vrea să știu cum pot observa alegerile dacă nu pot vedea listele de votanți și ce se introduce în tablete. Ne-am săturat de cât ne-au furat ăstia atâția ani”, a spus un candidat din Ilfov. 

Legea permite ca la procesul de vot să asiste și candidații la alegeri. În schimb, nu au voie să intervină în proces, să atingă materialele, tableta sau să aibă acces la datele personale ale votanților.  

Pentru că primarii și consilierii au avut voie să staționeze în secția de votare pe durata întregului proces, dacă erau și candidați, inevitabil au apărut scandaluri. 

Un alegător a sunat la call center să raporteze că a avut o ceartă cu un primar furios. Bărbatul a povestit cum consilierii locali, prezenți în secție, l-au îmbrâncit, scuipat și amenințat. 

„Mi-au zis că nu se va mai alege nimic din bunurile și afacerile mele”, a continuat el. 

În altă localitate a fost reclamat un primar care după spusele martorilor era recalcitrant și „ dimineața făcea legea în secție”. „S-a chemat poliția de două ori. A adus inclusiv oamenii cu mașina la vot”, a adăugat apelantul. 

Organizațiile membre în platforma Vot Corect au acreditat peste 800 de observatori în țară și străinătate care au trimis informații din 925 secții de votare. Deși procesul de votare s-a desfășurat în general fără incidente deosebite, „atmosfera a fost tensionată în 11% din secțiile de votare observate. În 6% din secții s-au aflat persoane neautorizate, iar in 5% persoane neautorizate au intervenit în proces”, conform raportului Expert Forum. 

Au fost semnalate și urne transparente, din bucăți de carton lipite sau „sigilate” cu plastilină și ștampilate cu ștampila de control. 

„I-a înmânat buletinul de vot și mi-a zis să votez cu primarul”

Un bărbat a raportat că membrul unei secții din Ilfov i-a spus soției să voteze cu primarul aflat în funcție, iar alți alegători au anunțat că buletinele pe care le-au primit erau deja ștampilate. 

„Ăsta a rămas de la domnul care a votat de două ori”, i-a spus un președinte de secție femeii care i-a semnalat că buletinul ei de vot era deja ștampilat. 

Alt apelant a semnalat că mama sa, membră a unei secții de votare, a fost dusă la secția de poliție, după ce, spune ea, un alt membru al secției i-a strecurat ștampila de vot în ghiozdan, apoi a sunat autoritățile. Au fost raportate și suspiciuni de mită electorală, semn că și alegătorii, nu doar observatorii, au fost vigilenți. 

Confuzii printre cetățenii străini

De asemnea, la call center a mai fost semnalat cazul unui cetățean român cu domiciliu în Republica Moldova care nu a fost lăsat să voteze pentru europarlamentare.

„Am simțit de parcă mi-au închis ușa în nas. Pur și simplu nu mi-au dat voie”, a precizat reclamantul. 

În alte părți, probabil pentru a se asigura că votanții nu vor pune buletinele de vot în urnele greșite, lucru care ar fi îngreunat numărătoarea finală, membrii secțiilor au trecut peste lege și au pus chiar ei buletinele ștampilate în urne. 

Reprezentanții Votcorect.ro au precizat în cadrul conferinței de prezentare a concluziilor privind observarea procesului electoral că una din probleme a fost legată de slaba campanie de informare pe care AEP și Birourile Electorale au făcută privind înregistrarea la vot. De exemplu, mulți cetateni din UE care au reședința în România nu au putut să voteze pentru ca nu au știut că trebuie sa se inregistreze înainte.

„Ni s-au semnalat cazuri de oameni care au depus cererile și totuși nu au putut vota”, a declarat Maria Krause, expert electoral independent. 

În ciuda confuziei, a existat și entuziasm 

La 17 ani de la intrarea României în UE, încă sunt probleme majore cu procesul de votare, ne încurcăm în dosare cu șină și avem o legislație incompletă și neuniformă. Cu toate astea, pentru mulți votul a reprezentat o experiență memorabilă.  

O femeie din Iași a sunat la call center pentru a cere lămuriri cu privire la procesul de vot. 

„În 37 de ani de când am drept de vot nu am votat niciodată, dar vreau să merg acum. Sunt foarte emoționată pentru că nu știu cum să votez, nici nu cine să votez”, a spus aceasta. 

Tot din entuziasm, o tânără de origine britanică aflată în România a sunat să spună că vrea să voteze și ea pentru alegerile europarlamentare. 

– Știți, UK nu mai este în Uniunea Europeană. 

– Ah! Mi-a scăpat asta!