Reportaj. La două luni după implementarea sistemului garanție-returnare, România reciclează „pe caiet”

PressOne a testat cât de ușor este să reciclezi plastic prin sistemul de garanție – returnare „RetuRO”, dar și ce dificultăți au magazinele din România cu implementarea lui. 

Am constatat că, la două luni de la intrarea în vigoare a sistemului, România tot nu este pregătită tehnic: „nu știu” sau „n-am” bat de multe ori dorința oamenilor de a recicla și îi descurajează chiar și pe cei care se bucurau că vor putea scăpa de plastic în mod ecologic.  

Problema magazinelor de bloc: „Nu avem spațiu”

În cifre, scopul sistemului garanție – returnare este de a recicla aproximativ 7 miliarde de ambalaje de băuturi în fiecare an. N-ar trebui să fie greu: la nivel declarativ, 6 din 10 români par dornici să-și recupereze, odată cu returnarea ambalajului de plastic, garanția plătită odată cu fiecare băutură achiziționată.

Pentru a afla cum a fost integrat de comercianți acest sistem, înarmat cu câteva sticle goale de apă plată fac o primă oprire la un magazin de tip Shop&Go, foarte des întâlnit în București. Observ faptul că nu există, în acest caz, aparatul automat de reciclare pe care l-am văzut în hypermarket-uri. Întreb vânzătoarea dacă magazinul face parte din sistemul de returnare și cum pot, concret, recicla sticla pe care o am în mână. 

Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

„Suntem tehnic integrați în sistem, însă nu avem loc unde să depozităm ambalajele clienților care vor să recicleze”, răspunde vânzătoarea.

Așa că sunt sfătuit să încerc la magazinele mai mari din aceeași franciză, acolo unde există un aparat de reciclare.

Zis și făcut. Mă îndrept spre cel mai apropiat magazin indicat de vânzătoare. Observ aparatul de reciclare RetuRO, însă nu este în funcțiune. Întreb de ce nu funcționează și când voi putea să îmi reciclez sticla, însă vânzătoarea nu știe să-mi ofere un răspuns.

Sunt deja de 15 minute cu sticla de plastic în mână. Intru într-un al treilea magazin: unul mic, de bloc. Aceleași întrebări și un singur răspuns:

„Nu avem loc să le depozităm.”

Mă îndrept spre un alt magazin similar, unul din centrul orașului de această dată. Nici aici nu funcționează aparatul. Mă plimb cu sticla prin magazin. Deja avem o legătură emoțională.

Primul angajat săritor îmi spune că aparatul nu merge de ceva vreme și că „nu știe ce să-mi zică, nu mă poate ajuta.”

Merg la zona caselor de marcat, acolo unde vânzătoarele îmi propun să aștept la casele de tip self-pay, unde cineva mă va ajuta să reciclez sticla. După câteva minute în care nu se întâmplă nimic, vorbesc cu o altă angajată despre reciclarea sticlei; aceasta mă îndrumă spre o altă casă de marcat, care era închisă. Îmi pune cei 50 de bani pe tejghea și scrie ceva pe o bucată de hârtie improvizată. 

Practic, mă trece „pe caiet”.

În tot acest timp, toată lumea din magazin se oprește din ce face și asistă la proces. Măcar am scăpat, în cele din urmă, de sticlă. 

Ceva mai târziu, un alt magazin de la parterul unui bloc din centrul Capitalei îmi oferă același răspuns pe care l-am tot auzit. „Sunt înscrisă în sistem, dar nu am spațiu unde să depozitez”. Totodată, vânzătoarea îmi spune că la ultima facturare prin care a primit produse de vânzare erau doar două sticle cu simbolul de garanție.

„Sunt în sistem, dar nu am făcut contract de reciclare, pentru că nu am spațiul necesar”, spune și vânzătorul unui chioșc din aceeași zonă. „Nu am cu cine să mă asociez, aici sunt cafenele, restaurante, n-am unde să le duc și n-am unde să le țin, chiar dacă le-aș recicla.”

Îl întreb despre perspectiva lui asupra sistemului:

„Nu știu, habar nu am, nu știu ce să zic.”

Doar 30% dintre comercianți sunt eligibili pentru colectarea ambalajelor

Într-un interviu oferit PressOne, reprezentanții RetuRO precizează că, până în acest moment, sunt înscriși 67.000 de operatori economici în sistem (producători și comercianți). Însă doar 20.000 dintre ei au semnat contractele pentru reciclare, cele care îi fac eligibili să colecteze ambalajele sistemului garanție – returnare.

Totodată, este menționat faptul că înregistrarea în sistem este o obligație legală a operatorilor care comercializează băuturi cu simbolul de garanție.

„După 30 iunie 2024, când vor exista pe piață doar băuturi (vizate de SGR) în ambalaje marcate cu logo-ul «Ambalaj cu garanție», acest proces este inevitabil.”

La două luni de la implementare, părerile sunt împărțite în legătură cu funcționalitatea sistemului, susțin reprezentanții RetuRO:

„Unele categorii (cetățeni, producători, autorități centrale, mari retaileri) s-au implicat și au răspuns cu entuziasm implementării Sistemului de Garanție-Returnare, recunoscându-i beneficiile pentru mediu, potențialul pentru o percepție publică pozitivă și avantajele economice.”

Cu toate acestea mai sunt și comercianți care necesită informații suplimentare din partea companiei pentru a înțelege întregul proces și avantajele inițiativei. Compania susține că este conștientă de problemele care apar în legătură cu integrarea afacerilor mici în acest sistem: „Deși ar putea exista obstacole inițiale, odată ce afacerile mici înțeleg beneficiile, ar putea vedea acest sistem ca pe o oportunitate în loc de o piedică”, subliniază reprezentanții RetuRO, fără să explice concret la ce „obstacole” inițiale se referă sau ce soluții ar putea exista la ele.

Beneficiile enumerate de companie sunt bazate pe date din alte țări, care arată potențialul de creștere a traficului de clienți și de fidelizare a acestora, afirmă compania. Pe lângă acestea, RetuRO asigură plata garanțiilor și acoperirea tarifului de gestionare.

Până în prezent, au fost puse pe piață aproximativ 45 de milioane de ambalaje SGR, din care RetuRO a colectat (prin colectare automată) aproximativ 2.2 milioane de ambalaje.

Datele Eurostat din 2022 arată că România a produs 301 kilograme de deșeuri pe cap de locuitor, media europeană fiind de 513 kilograme. Însă cantitatea de deșeuri reciclate pe cap de locuitor în România este de doar 36 de kilograme, media europeană fiind de 249 de kilograme.

SGR este administrat de RetuRO, un consorțiu format din trei instituții private, Asociația Berarii României pentru Mediu, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociația Retailerilor pentru Mediu și o instituție a statului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

„E plin de plastic în toată țara, mai bine le aduci aici”

Am continuat experimentul și la magazinele mari, de tip hypermarket, acolo unde sistemul este deja implementat și în teorie ar trebui să funcționeze în parametri optimi.

La primul magazin, aparatul de reciclare este prezent, însă în paralel funcționează și un alt aparat de reciclare, care îți oferă posibilitatea de a preschimba ambalajele în vouchere ce pot fi folosite în magazin (0.020 lei/ambalaj). Aceste aparate rămân necesare, afirmă reprezentanții RetuRO, „sunt importante pentru ambalajele care rămân în afara acoperirii pe care sistemul de garanție – returnare îl oferă”.

Aparatul RetuRO se află fix la intrarea în magazin, acolo unde doi tineri își recicleaza sticlele de plastic. 

„Reciclez de mult timp, dar acum măcar am un motiv în plus să o fac”, spune unul dintre ei. 

Cei doi aleg să își preschimbe ambalajele de plastic în vouchere, pentru că fac cumpărăturile la același magazin și le este de ajutor.

La un al doilea magazin aparatele sunt amplasate în parcare, parte dintr-un centru comercial, așa că sunt destul de greu de observat. După o scurtă vizită la ghișeul de informații, ajung în cele din urmă la ele. Mariana, o femeie în vârstă, este ajutată de un angajat să introducă sticlele pe care le-a strâns sârguincioasă. 

„Ori nu mergeau aparatele, ori nu era niciun angajat să mă ajute când aveam nelămuriri”, îmi rezumă femeia experiențele anterioare cu sistemul garanție – reciclare. Reciclează de aproximativ o lună, împreună cu o prietenă. Alege să își preschimbe sticlele în bani fiindcă are o pensie mică, 1.500 de lei, iar banii pe care îi ia de pe urma reciclării ar vrea să-i economisească.

Îmi spune că într-una din zilele în care aparatul nu era funcțional, s-a dus la ghișeul de informații pentru a întreba dacă o poate ajuta cineva, însă nimeni nu a știut să-i ofere un răspuns concret. Abia după aproximativ jumătate de oră, un angajat al magazinului a venit să vadă care este problema. Mariana e de părere, însă, că este foarte bine să reciclezi și că și-ar dori să existe astfel de inițiative cu mai multe tipuri de produse și ambalaje.

La alt magazin, surprind un dialog între două femei care își doresc să recicleze, însă sunt nedumerite cu privire la funcționarea sistemului:

„La noi se recicla la bloc, acum am început să strâng (n.r. ambalaje) și am venit să văd exact.”

„Nu le ia. Nici sticlă mare, nici sticlă mică.”

„Trebuie să aibă simbolul.”

Cu toate acestea, și ele susțin că sistemul este binevenit. „Vin aici să le pun și iau voucher, că fac cumpărături aici de 3-4 ori pe săptămână.” 

La unul dintre magazinele mari de tip hypermarket aparatele de reciclare ale ambalajelor primesc atât ambalaje cu simbol, cât și fără simbol. În cazul celor cu simbol garanție – returnare primești, în mod obișnuit, un voucher pentru cumpărăturile în magazin sau care poate fi preschimbat în numerar. În schimb, în cazul reciclării ambalajelor fără simbol, se va oferi automat un voucher, fără a exista posibilitatea preschimbării în numerar. 

„În următoarele 12 luni, obiectivul este de a atinge o rată minimă de reciclare de 65% pentru ambalajele SGR plasate pe piață”, transmit reprezentanții RetuRO la solicitarea PressOne. 

Opt magazine mai târziu, trag și o concluzie: nimeni nu zice că inițiativa n-ar fi bună. Implementarea e, însă, problematică. Atât clienții, cât și comercianții încă bâjbâie să-l pună pe picioare. Dar există speranță: 

„Reciclez de vreo săptămână, două. E plin de plastic în toată țara, mai bine le aduci aici. Iei un voucher și dai diferența la cumpărături. Merge bine, e o idee bună. Ecologia lu’ pește”, conchide un bărbat în timp ce îndeasă sticlele în aparat.