România, ultima la reciclare în Europa. Ce poți face pentru a sesiza o problemă de mediu 

În România, an de an, sunt produse peste 300 de kilograme de deșeuri per locuitor, dar se reciclează doar 36 de kilograme. Potrivit datelor Eurostat din 2022, suntem pe ultimul loc în Europa la capitolul reciclare, deși avem legislație în vigoare, cât și pedepse aplicabile pentru încălcarea normelor de mediu. 

• România a avut o rată de reciclare de 12,1% în anul 2022; suntem pe ultimul loc la nivel european
• 17.000 de decese anual în România sunt cauzate de poluarea aerului
• În 2023, Poliția de Frontieră a oprit la graniță peste 6.000 de tone de gunoaie, majoritatea fiind textile și îmbrăcăminte aduse de „brokerii de deșeuri” cu titlul de marfă second-hand, dar care ar fi ajuns, de fapt, să fie depozitate ilegal, arse sau îngropate.
• Distrugerea unei tone de deșeuri este și de zece ori mai ieftină în România.
• România produce peste 3 milioane de tone de deșeuri de construcții, aproximativ 40% din totalul generat anual
• Aproximativ 90% din deșeurile generate de populație ajung la groapa de gunoi

Am stat de vorbă cu Teia Ciulacu, președinte și fondator Viitor Plus, despre motivele pentru care ar trebui să reciclăm mai mult, dar și despre cum am putea să o facem. 

Cât de rău stăm în privința educației de mediu

În anul 2022, România a avut un grad de reciclare de 12,1%, ceea ce plasează țara noastră pe ultimul loc la nivel european, în timp ce țintele asumate prin lege de autoritățile române spun că ar trebui să ajungem la o rată de reciclare de 55% până în 2025.

Ciulacu crede că sistemul de garanție-returnare va crește cu siguranță rata de reciclare, dar nu va fi suficient pentru atingerea acestor ținte. 

„Numărul importurilor de deșeuri oprite la vamă – care de obicei sunt declarate în acte ca articole second-hand – s-a dublat anul trecut. Nu știm, desigur, câte astfel de importuri au reușit totuși să treacă de controlul vamal”, adaugă ea.

Educația de mediu, la nivel național, rămâne o necesitate. Există mai multe programe care vin în ajutorul cetățenilor pentru a fi informați corect, cum ar fi „Harta Reciclării”, lansată inițial în 2011, apoi în 2019, în varianta actuală, cu acoperire națională. 

„Harta Reciclării conține în prezent 17.000 de puncte de colectare a deșeurilor – de la clasicele plastic, sticlă, carton până la electronice, textile, ulei uzat sau medicamente expirate. Platforma este participativă și oricine poate adăuga puncte noi. Harta include și un dicționar cu informații despre cum se pregătesc, se colectează și se gestionează peste 60 de materiale atunci când ajung la stadiul de deșeuri”, explică Teia Ciulacu.

„O rată de reciclare scăzută înseamnă mai multă poluare”

Efectele negative ale gradului redus de reciclare sunt atât economice cât și de mediu. 

„Reciclarea permite generarea de materii prime secundare, care scad cererea de resurse virgine. Nu mai este nevoie să extragem la fel de multe resurse din pământ, deci poluăm mai puțin. O rată de reciclare scăzută înseamnă mai multă poluare, la care suntem expuși cu toții”, spune activista Teia Ciulacu. 

Bio-deșeurile, jumătate din gunoiul generat de gospodării, în mare parte, ajung tot la groapa de gunoi, unde, prin descompunere, produc gaz metan, care are un efect de seră puternic, și levigat, un lichid toxic. Dacă ar fi colectate separat corect, resturile vegetale și cele de mâncare ar putea fi transformate în compost. 

„Vina este împărțită”

Modul în care gestionăm și reciclăm la nivel național ne implică pe toți, atât cetățeni, cât și autorități. Ciulacu povestește despre cum uneori oamenii beneficiază de infrastructură de colectare separată și tot aruncă amestecat deșeurile, lucru care contaminează și deșeurile colectate separat de vecinii lor. 

În ultimii ani, infrastructura de colectare separată a ajuns în majoritatea localităților din România, dar așa cum punctează activista, sistemul nu este funcțional până la capăt, iar multe dintre deșeurile colectate separat nu ajung să fie reciclate. Principalul motiv ține de costuri, iar cele pentru colectare separată și sortare sunt mai mari decât pentru transportarea deșeurilor nesortate direct la groapa de gunoi.

„Operatorii de salubritate nu vor fi încurajați să colecteze separat și să sorteze dacă pentru ei este mai rentabil să transporte deșeurile amestecat la groapa de gunoi, iar autoritățile locale vor accepta în mod tacit această practică. Este valabil chiar și după dublarea, de la începutul acestui an, a taxei de economie circulară de la 80 de lei/tonă, la 160 de lei/tonă pentru deșeurile depozitate la groapă, în plus față de tariful perceput de administratorii depozitelor de deșeuri”, explică fondatoarea Viitor Plus.

Campania dezvoltată de organizația non-guvernamentală „Al 12-lea ceas” are ca obiectiv tragerea unui semnal de alarmă față de problemele cauzate de încălcarea legislației privind deșeurile, cum ar fi arderile ilegale care otrăvesc aerul din jurul nostru. 

„Suntem dispuși să ne reclamăm vecinii dacă îi vedem că se comportă așa? Dar pe cei care aruncă gunoiul în spatele curții sau la colț de stradă? Sau pe cei care ard în câmp vegetația uscată, câteodată, chiar împreună cu alte deșeuri. Dacă nu, atunci și noi suntem părtași și încurajăm, tacit, astfel de comportamente. Firmele, primăriile și autoritățile au, la rândul lor, o altă parte de vină”, adaugă Teia.

4 ghiduri informative care vin în ajutorul tău

Organizația non-profit Viitor Plus a lansat campania „Al 12-lea ceas”, prin care trage un semnal de alarmă asupra situației reciclării la nivel național, dar prezintă și patru ghiduri clare prin care ești încurajat să iei atitudine. 

În cadrul campaniei au fost concepute patru ghiduri practice, unde fiecare om poate înțelege, într-un limbaj simplu, legislația din domeniu, penalitățile aplicate și autoritățile responsabile de aplicarea legii. „Resursele naturale se epuizează din cauza consumului excesiv și a felului în care generăm și tratăm deșeurile. Clima se schimbă, iar evenimentele meteo extreme se intensifică și se înmulțesc.Toate aceste fenomene sunt interconectate, iar noi, oamenii, suntem direct afectați de ele”, spune Ciulacu.

• Aer. Arderea deșeurilor se referă la arderile de deșeuri, interzise, cu excepția celor realizate în incineratoare autorizate;

• Pământ și apă tratează abandonarea, depozitare sau îngroparea deșeurilor pe spațiul public, în mediul natural sau în apă;

• Colectarea separată prezintă o multitudine de cazuri care vizează colectarea separată incorectă a deșeurilor, fie că este vorba de cetățeni, firme sau primării;

• Importul deșeurilor în România este una dintre problemele care îi preocupă pe români, chiar dacă cetățenii de rând nu se pot implica în combaterea fenomenului

Cum te poți implica

Teia Ciulacu spune că multe dintre încălcările prezente în ghidurile „Al 12-lea ceas” pot părea mai inocente decât sunt în realitate. Spre exemplu, colectorii informali care strâng fier vechi și articole electronice și electrocasnice din gospodării. Ei nu au autorizația necesară pentru a face asta, chiar dacă oamenii se bucură că scapă ușor de bunurile nedorite. 

„Și chiar dacă unii dintre ei obțin autorizații de colectare, nu au dreptul să le dezmembreze. Componentele și materialele valoroase sunt extrase, iar celelalte ajung adeseori arse pe câmp. Acestea pot conține substanțe toxice și tipuri de plastic care, atunci când sunt incinerate, ajung să fie și de 1.000 de ori mai toxice decât arderea lemnului de foc”, explică ea.

Ce poți face pentru a sesiza o problemă de mediu?

• poți suna la 112 dacă este o încălcare care se întâmplă în acel moment și care afectează sănătatea celor din jur, așa cum sunt arderile de deșeuri.
• poți trimite o sesizare către primărie sau Garda de Mediu pentru constatarea unor depozite ad-hoc de deșeuri la marginea localității sau pe malul râului.
• poți suna la poliție dacă vezi o persoană care aruncă deșeuri pe spațiul public.
• poți sesiza primăria, apoi Garda de Mediu, dacă operatorul de salubritate colectează deșeurile amestecat, deși există infrastructură de colectare separată a deșeurilor.

„Toate aceste potențiale încălcări ale legii au și mai mare impact dacă există și dovezi: filme scurte, imagini. Există inclusiv aplicații de geo-localizare pe mobil care marchează coordonatele GPS ale locului în care au fost făcute pozele”, completează Teia.

Românii se implică și fac sesizări

Campania dezvoltată de Viitor Plus este rezultatul unei munci de aproape doi ani de analiză a legislației din domeniul deșeurilor, cât și întâlniri cu persoane-cheie din autoritățile de reglementare și control, justiție, politică și societatea civilă. 

„Avem, de asemenea, un set de propuneri de modificări legislative care ar putea îmbunătăți situația actuală, dacă ar fi asumate de legiuitori, pe care ne dorim să le dezbatem cu autoritățile competente după finalizarea campaniilor electorale din acest an”, continuă activista de mediu.

Deși există români care se implică și fac sesizări, aceștia sunt foarte puțini comparativ cu numărul cazurilor de încălcare a legislației privind deșeurile. Teia Ciulacu susține că lipsa de încredere în instituții și chiar și între oameni este o caracteristică a întregii societăți est-europene.  

„Vedem cum multe dintre teoriile conspirației găsesc aici un mediu propice de dezvoltare, iar numeroase inițiative civice sunt acuzate că primesc finanțări externe pentru promovarea intereselor străinilor la noi în țară. În acest peisaj, creșterea implicării civice a cetățenilor prin inițiative civice nu este ușoară, dar este extrem de importantă. Societățile comuniste, așa cum a fost și cea românească înainte de 1989, au distrus comunitățile și spiritul civic. Chiar dacă aceste eforturi pot părea în zadar, ele au impact dacă sunt făcute în mod repetat de tot mai multe persoane. Și, cu timpul, vom putea constata schimbările. Este nevoie de o masă critică pentru a schimba comportamentul cetățenilor și al instituțiilor, pentru a justifica bugete mai mari alocate autorităților de control sau pentru a modifica legi”, încheie ea.