Sărăcia energetică s-a dublat. Comunități întregi din România ard haine și pantofi în sobe, pentru că nu-și permit să plătească facturile

România se confruntă cu o criză energetică acută, în timp ce soluțiile statului, deși necesare pe termen scurt, nu reușesc să abordeze rădăcina problemei și să asigure un viitor sustenabil pentru gospodăriile vulnerabile.  

Fenomenul sărăciei energetice este din ce în ce mai acut în România. Cumulat, aproape 40% dintre gospodăriile din țară se află într-o situație de risc energetic, spun experți consultați de PressOne. Dacă unii întâmpină dificultăți după plata facturilor la energie, alții aleg să consume mult mai puțin decât au nevoie, de teama unor facturi mari.

• Cele mai expuse sunt gospodăriile din mediul rural și familiile care trăiesc cu minimul pe economie sau mai puțin, care nu știu că pot solicita compensații de la Guvern de-a lungul anului. Pentru ei, statul român nu face nimic. 

• Măsurile existente de susținere a „săracilor energetici” sunt ajutoarele de încălzire, voucherele și schemele de plafonare-compensare implementate din 2021. De la introducerea lor, numărul beneficiarilor de ajutoare s-a dublat. 

• În prezent, 900 de mii de gospodării le accesează, dar dificultatea de plată a facturilor la energie s-a accentuat. 

• Motivul? Măsurile sunt doar soluții pe termen scurt, e de părere Anca Sinea, expertă în energie și coordonatoare a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Ele nu fac decât „să alimenteze un sac rupt”, fără a rezolva problema menținerii prețurilor la energie la un nivel accesibil, susține experta.

• Pentru reducerea sărăciei energetice sunt necesare, de fapt, măsuri cu efecte de durată, precum eficientizarea energetică a locuințelor și investirea în tehnologii care folosesc surse de energie regenerabilă. 

PressOne: Cum arată fenomenul sărăciei energetice în România ? 

Anca Sinea: Sărăcia energetică este dificultatea sau incapacitatea unei gospodării de a-și asigura energia necesară pentru funcționarea normală, pentru că nu-și permite. 

Sunt două practici de adaptare pe care le au gospodăriile aflate în dificultate de a-și plăti facturile de energie. Prima este să-și raționalizeze consumul de energie, mai ales iarna, când nevoia de încălzire e mai mare. 

Altă strategie foarte des întâlnită este de a compensa. De exemplu, îmi plătesc consumul de energie, dar reduc bugetul de alimente. Este o practică frecvent folosită în România și multe gospodării vorbesc despre faptul că înlocuiesc medicamentele sau alte necesități pentru a-și plăti facturile. 

Am constatat și că familiile aflate  într-o stare de vulnerabilitate folosesc resurse suplimentare pentru a susține facturile, de multe ori extrem de nocive sănătății. De exemplu, în Valea Jiului, comunități întregi se încălzesc cu haine de la second hand-uri.

Cumpără haine, care sunt mai ieftine ca lemnul, și le ard în sobe. Ne putem imagina ce fum iese. Sunt extrem de nocive pentru sănătate și pentru mediul înconjurător.

Care sunt factorii care favorizează apariția sărăciei energetice? 

Factorii clasici sunt cei care vin din insuficiența venitului, adică nu am un buget suficient de mare încât să-mi asigur nevoile gospodăriei, motiv pentru care practic subconsumul. Sau consum la fel și am dificultăți în a plăti facturile.

Altă dificultate vine din faptul că poate consum prea mult. Adică o utilizare necorespunzătoare a energiei, pentru că nu știu cum se consumă într-un mod rațional. Un factor aici este și calitatea locuinței, care, dacă este prost izolată, consumă mai mult decât ar fi necesar.

Contează și resursele pe care le consum pentru a mă încălzi. De exemplu, unele locuințe sunt captive unui anumit tip de energie, care suferă de un soi de volatilitate în raport cu prețul. Și pot să devină foarte scumpe în anumite momente ale anului. Lemnul devine foarte scump iarna, mai ales în unele regiuni în care nu este atât de disponibil. În special locuințele de la țară folosesc foarte mult lemn.

Și compoziția familiei poate să devină un factor. Ne putem imagina că o familie cu mai mulți copii e mult mai vulnerabilă sărăciei energetice, pentru că consumul este mai mare. Iar în România întâlnim foarte des familii multigeneraționale care stau sub același acoperiș. 

Câte gospodării se confruntă cu sărăcia energetică în România? 

Observatorul Român al Sărăciei Energetice folosește frecvent patru indicatori pentru a măsura fenomenul. 

Primul indicator se referă la cei care pică sub pragul de sărăcie materială după ce și-au plătit facturile, în jur de 21% din toate locuințele din țară. 

În a doua categorie sunt cei care practică subconsumul, adică nu își pot permite să consume cât ar avea nevoie și închid radiatorul sau orice sursă de energie și de încălzire. În prezent sunt aproximativ 19,8% dintre români în această situație.

Dacă  adunăm cele două categorii, depășim 40% de gospodării afectate de sărăcia energetică.

Dacă ne uităm la rapoartele naționale e clar că sărăcia energetică a crescut în ultimii ani. Cu toate că și ajutorul de încălzire a crescut. Populația care nu își permite energia s-a dublat, de la 10,5% în 2021, la 21%, în 2022. Este o evoluție destul de tristă.

Iar ajutoarele de încălzire s-au dublat din 2021. Sunt aproape 900 de mii de beneficiari de ajutoare de încălzire astăzi. Există  voucherele de energie care se adresează unei categorii de persoane vulnerabile, vârstnicilor. În plus, este și măsura generalizată de plafonare-compensare, care încă funcționează. 

Măsuri sunt, dar  sărăcia energetică crește. Nu pun la îndoială faptul că erau necesare aceste măsuri. Nu ne puteam închipui cam care ar fi fost cifrele dacă aceste ajutoare nu ar fi existat.

Care sunt categoriile socio-economice cele mai expuse fenomenului?

Nu avem această dispersie pe regiuni, dar reiese în mod foarte limpede că sărăcia energetică afectează mult mai profund mediul rural decât mediul urban. Aproximativ 80% din gospodăriile din rural folosesc cu precădere lemn. 

Veniturile sunt  mult mai mici la nivel de gospodărie față de  urban. Economiile sunt extrem de restrânse, oportunitățile extrem de scăzute și populația de la țară este îmbătrânită. 

Dar o foarte mare surpriză este că în ultimii ani fenomenul sărăciei energetice începe să se extindă dinspre gospodăriile cu venit foarte mic, înspre gospodăriile care au venituri mai mari. 

Observăm că în ultimii ani sunt afectate și gospodăriile din categoria de venit mediu. Asta se explică prin faptul că, pe de o parte, consumurile sunt mari din pricina locuințelor neizolate, dar și a modului în care se consumă energie, iar  veniturile devin tot mai instabile.

Ce măsuri se pot aplica acum pentru a reduce fenomenul?

Cea mai importantă măsură la acest moment țintește eficiența energetică. Studiile noastre arată că locuințele sunt, în foarte mare măsură, neadecvate menținerii temperaturii interioare și trebuie investit major aici și cu abordări diferite la nivel locuințelor private și la nivelul blocurilor de locuințe.

Altă măsură vizează creșterea accesului gospodăriilor la tehnologie regenerabilă, care produce energie nepoluantă și mai ieftină, ca să nu fim atât de dependenți de evoluțiile geopolitice și impactul lor asupra prețurilor. 

În România, din păcate, s-a intervenit până acum doar la nivel de venituri. Ajutorul de încălzire, plafonarea-compensarea sau voucherele au crescut doar venitul disponibil pe care gospodăriile îl aveau pentru a-și plăti facturile. Practic, doar alimentăm un sac rupt. Până ce vor putea fi implementate măsuri de eficiență energetică și utilizarea surselor alternative de energie sunt binevenite aceste măsuri tranzitorii asupra veniturilor gospodăriilor.

În plus, e nevoie de o bază de date deosebit de complexă, care să ne ajute să identificăm mai bine gospodăriile sărace energetic.

De ce nu există o bază de date care să cuprindă aceste informații până la momentul acesta?

Oamenii aflați în sărăcie energetică sunt identificați doar pe bază de venit și vedem  că nu este suficient. La Ministerul Muncii există sistemul ajutoarelor de încălzire, care se bazează pe solicitări individuale ale gospodăriilor. În funcție de cât câștigă și ce bunuri dețin familiile respective, se clasifică sau nu.

Am concluzionat în Observatorul Român al Săracii Energetice că această modalitate de identificare a săracilor energetici este utilă, dar nu suficientă. Pentru că foarte mulți din cei care sunt în sărăcie energetică nu solicită ajutor pentru că nu-și dau seama că sunt săraci energetici. Știu doar că le e greu, dar nu cunosc posibilitățile de remediu. 

Cum ar trebui să ne gândim la sărăcie energetică? Vorbim de o situație care se păstrează pe tot parcursul anului  sau doar în perioadele în care, poate, consumul este unul mai mare? 

În România, sărăcia energetică trebuie privită diferit de la regiune la regiune, pentru că avem zone climatice diferite. Românii sunt afectați de sărăcie energetică pe tot parcursul anului și să nu ne mire dacă o să vedem o creștere a  procentelor existente, dacă nu se intervine.

Trebuie să fim conștienți de faptul că sărăcia energetică arată diferit în fiecare țară, în fiecare regiune, în fiecare oraș. Problemele de sărăcie energetică cu care ne confruntăm la Cluj pot să fie diferite de cele de la București sau din altă zonă. În Alba Iulia, de exemplu, nu avem încălzire centralizată în niciun fel, iar structura energetică e complet diferită.

Care estimați că va fi impactul asupra fenomenului de străcie energetică în România începând de anul următor, când plafonarea prețului la energie va dispărea?

Dacă ne gândim la cât timp mai avem la dispoziție pentru a produce măsuri, timpul este extrem de scurt. Nu cred că putem să ne imaginăm că se vor produce măsuri extraordinare care să ne facă să trecem prin această situație pe nesimțite. E puțin probabil să nu simțim în facturi. 

Cert este că va fi unul dintre riscurile la care trebuie să ne uităm încă de-acum. Îl putem compensa cu măsuri concrete , precum  eficiență energetică, acces la regenerabile și la surse alternative de energie, pentru cei care nu au. 

Celelalte măsuri, ajutoarele de încălzire sau suplimentele de energie care merg tot anul, vor continua să existe, dar este necesar să fie tranzitorii, pentru că sunt extrem de consumatoare de resurse și nu au efecte de termen lung. 

Cum vedeți colaborarea cu ministerele de resort și autorități implicate în reducerea sărăciei energetice?

Încă din 2012, Legea Energiei ne obligă să venim cu o strategie în materie de sărăcie energetică și nu s-a întâmplat încă acest lucru. Strategia  trebuie să se bazeze pe un soi de cooperare între Ministerul Muncii și Ministerul Energiei, care acum e  insuficientă. În plus, e nevoie și de alte ministere  inclusiv Ministerul Sănătății, care să ne identifice unde sunt zonele în care consumul de energie are cel mai mare impact asupra sănătății. Pentru că ne dăm seama că în zonele în care avem probleme pulmonare e posibil să avem probleme cu consumul de energie. 

În ce măsură considerați că programele „Casa Verde Fotovoltaice” sau „Casa Eficientă Energetic” au contribuit la combaterea sărăciei energetice, mai ales când vorbim de mediul rural?

Măsura e bine intenționată. Vorbește despre un tip de intervenție necesară, adică să implementăm eficiență energetică, respectiv surse sustenabile de energie la nivelul populației.

Problema e că am implementat-o fără să prioritizăm persoanele vulnerabile. Avem o populație puternic depășită de tehnologie. Nu putem trăi cu impresia că la țară, undeva în vârf de deal, o bunicuță a putut să acceseze acest program, în contextul în care își duce traiul de la o zi la cealaltă destul de greu (nr. înscrierea în program s-a făcut prin depunerea actelor în online). 

Au fost și beneficiari la nivel de gospodării rurale care au ajuns să beneficieze de program, dar trebuie să privim cu precauție și să fim conștienți de faptul că cei mai vulnerabili nu au fost țintiți cum se cuvine.

Cum considerați că s-a descurcat România să atragă fonduri europene care să producă o schimbare în ce privește sărăcia energetică?

PNRR-ul este ultimul document și cel mai important în discuție. Se elaborează ghiduri care au în vedere o nouă iterație a ceea ce cunoaștem drept  „Casa Verde Fotovoltaice”, pentru a prioritiza, într-o oarecare măsură, gospodările vulnerabile. Să sperăm că dezbaterea publică legată de elaborarea ghidurilor pentru implementarea în PNRR va avea loc în continuare și că autoritățile publice vor primi contribuțiile care vin dinspre noi. 

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Energy4Future”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu este responsabilă de informațiile și opiniile exprimate în cursul acestui proiect și articol. Responsabilitatea pentru conținut aparține integral publicației PressOne.