Scapă cine vrea. Cum au schimbat oamenii puși politic procedurile de verificare a foștilor securiști în CNSAS

Foști și actuali membri din conducerea CNSAS, numiți politic, au aprobat o modificare de procedură care îi scapă de la verificări pe unii posibili agenți ai Securității, acuză angajați din instituție, dar și un alt membru al Colegiului.

• Totul a pornit de la cercetarea trecutului din perioada comunistă al omului de afaceri Radu Dimofte, domiciliat în Monaco.

• Cei mai mulți dintre reprezentanții partidelor din conducerea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) au rezonat cu punctul de vedere al omului de afaceri și nu cu argumentele specialiștilor din Direcția Investigații și Direcția Juridică.

• Conform documentelor obținute de PressOne din surse parlamentare, reprezentanții politicienilor din Colegiul CNSAS au oprit procedurile în cazul Radu Dimofte și au deschis o portiță ca și alte persoane să scape de stresul lupei cercetătorilor din instituția care are menirea să deconspire agenții și colaboratorii fostei Securități comuniste.

• Considerând că șefii CNSAS au încălcat legea, avertizori din cadrul instituției au depus sesizări la Parlament. Politicienii de acolo au ridicat din umeri sau i-au trimis pe angajați să-și rezolve plângerea la cei de care se plângeau.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Cartoful fierbinte de la CNSAS

Organismul de conducere al Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Colegiul, a fost înnoit săptămâna trecută în urma unui vot în Parlament. Procedura a fost necesară pentru că expirau mandatele majorității membrilor.

Schimbarea din Colegiul CNSAS nu a fost completă însă. Șase dintre cele 11 persoane desemnate în organismul de conducere al CNSAS au făcut parte și din mandatul care s-a încheiat.

Pe toți cei 11, vechi și noi, îi așteaptă un cartof fierbinte copt de cei vechi în Colegiu. „Situația este fără precedent în CNSAS”, spune la PressOne Germina Nagâț, membră în Colegiu din partea USR, în fostul și actualul mandat. Înainte de a fi numită în funcția din Colegiu, aceasta a condus până în 2018 Direcția Investigații din instituție.

Din documente obținute de redacție din circuitul parlamentar, dar și din discuții cu persoane din CNSAS care au dorit să-și păstreze anonimatul pentru a putea vorbi fără teama repercusiunilor, reiese că tensiunile au fost între majoritatea membrilor din fostul Colegiul CNSAS (deci cel al cărui mandat a expirat) și funcționari din cadrul Direcției Investigații și Direcției Juridice. Aceste două departamente din CNSAS sunt esențiale în procesul intern prin care sunt documentate și argumentate juridic investigațiile privind colaborarea unei persoane cu organismele represive comuniste.

Legea după care funcționează CNSAS prevede că verificarea trecutului unei persoane se face:

– Din oficiu, pentru candidaţi şi persoane alese sau numite în câteva funcții publice;

– La cererea unor instituţii, organizaţii sau a unor persoane fizice.

În ședința din 11 octombrie 2023, fostul Colegiu CNSAS a decis cu o largă majoritate o schimbare de procedură în privința verificării la cerere.

Mai exact, potrivit unui proces verbal al ședinței, cei din Colegiu cer Direcției Juridice să verifice „de fiecare dată, și în fapt, dacă subiectul verificării din nota de constatare emisă de Direcția Investigații îndeplinește condiția de persoană eligibilă pentru verificare la momentul întocmirii avizului juridic”.

În opinia celor opt reprezentanți ai conducerii CNSAS care au susținut demersul schimbării procedurii, dacă acest lucru nu ar mai fi valabil, atunci Direcția Juridică ar trebui să constate „lipsa calității de persoană verificabilă”.

Datele din memoriile interne arată că, până la decizia din octombrie 2023, angajații CNSAS controlau dacă persoana pentru care se făcea cererea de verificare avea un statut care se încadra la categoriile prevăzute în lege doar la momentul înregistrării solicitării de examinare.

Acesta era data la care se raportau în toată acțiunea legală, iar cercetarea trecutului persoanei continua indiferent dacă își pierdea după aceea funcția sau își dădea demisia.

Ce au solicitat cei din conducerea CNSAS este ca, în circuitul intern, să mai fie controlat încă o dată dacă persoana vizată mai deține funcția din ziua depunerii cererii de verificare. Noul control al statutului s-ar face însă la finalul muncii de documentare în arhive.

Această reconfirmare sau infirmare a funcției deținute de cel luat în vizor ar trebui făcută de Direcția Juridică, care este ultima în întreg procesul de elaborare al unei note de constatare în CNSAS. 

Consilierii CNSAS acuză conducerea că favorizează astfel posibilii colaboratori ai Securității, căci le este deschisă celor suspecți o ușă de scăpare. Explicația, în viziunea contestatarilor: de la început persoana pentru care se vor face verificări în arhive e anunțată oficial de CNSAS despre acest fapt.

De altfel, i se solicită și câteva acte. Cum munca de documentare a cercetătorilor în cei 28 de kilometri liniari de fonduri arhivistice din depozitele instituției poate dura luni bune, cel luat în vizor are mai mult decât timp suficient să-și dea demisia din funcție.

„Se anulează, se toacă, se arhivează sau ce anume?”

Germina Nagâț este singura membră a Colegiului CNSAS prezentă la ședința din 11 octombrie care s-a opus schimbării de regulament. Într-un interviu pentru PressOne, aceasta explică: „Pentru a face o notă de constatare, identificarea documentelor din arhiva CNSAS presupune săptămâni sau uneori luni de zile de muncă, de citit și de sintetizat documente, o operațiune foarte complexă. Ea devine total inutilă dacă se aplică procedura născocită la 11 octombrie anul trecut.”

Astfel, în momentul în care documentele care ar proba relația cu Securitatea ar ajunge la Direcția Juridică pentru formularea unui punct de vedere legal, juriștii ar trebui să îngroape rezultatele investigațiilor pentru că persoana vizată nu ar mai deține calitatea care a dus la declanșarea întregului efort.

Germina Nagâț remarcă și că „noua procedură e așa de «bine» elaborată că nici măcar n-a prevăzut ce se întâmplă cu o notă de constatare deja emisă, dacă ea nu mai poate fi avizată Juridic. Se anulează, se toacă, se arhivează sau ce anume? Și cine face operațiunile aceste? Evident că legea nu are o astfel de prevedere, fiindcă legea, cu toate minusurile ei, nu e absurdă. Scopul ei e să deconspire, nu să se parcurgă toate etapele unei verificări și pe urmă să se îngroape rezultatul.”

Consilierii din două departamente refuză să aplice hotărârea

Legea după care funcționează CNSAS nu abordează clar ce se întâmplă într-o astfel de speță, adică dacă persoana vizată renunță la funcție pe parcursul verificărilor CNSAS.

Cei din Colegiu își argumentează schimbarea de viziune, printre altele, cu interpretări ale gramaticii din actul normativ: persoanele  care „ocupă” sau „membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României”.

În schimbul de scrisori din interiorul instituției, reprezentanții conducerii le transmit angajaților și că „spiritul” actului normativ după care funcționează CNSAS este „eliminarea susținătorilor fostei Securități din funcțiile publice de importanță deosebită în societate. (…) Prin pierderea funcției/demnității între momentul inițierii procedurii de verificare și întocmirea avizului juridic, spiritul legii a fost atins.”

Conform documentelor, inițiativa modificării procedurii a aparținut fostului președinte al Colegiului CNSAS, Constantin Buchet (numit în urmă cu șase ani de Guvernul Dăncilă), vicepreședintelui Valentin Blănariu (numit de PSD) și secretarului  Colegiului, Cătălin Boris Precul (numit de PSD). Decizia a fost  susținută și de alți membri ai fostului Colegiu: Sulfina Barbu (numită de PNL), Cazemir Ionescu (numit de PSD), Ladislau Csendes (numit de UDMR), Dinu Zamfirescu (numit de PNL) și Nicolae Vuvrea (numit de PSD).

La aproximativ o săptămână de la decizia Colegiului CNSAS, 32 de specialiști din Direcția Investigații și Direcția Juridică, inclusiv directorul general adjunct, Răzvan Popa, și directorul Direcției Juridice, Francesco Popescu, îi informează în scris pe cei din Colegiu că refuză să aplice măsura, pentru că ar contraveni prevederilor legale.

În respectivul document, funcționarii din cele două departamente scriu că singurul moment relevant în procesul de verificare este cel de la momentul înregistrării sesizării. Sunt oferite și exemple din procese în instanță care ar susține punctul lor de vedere.

Contactați de PressOne, cei doi directori care au semnat memoriul, Răzvan Popa și Francesco Popescu, au spus că nu vor sub nicio formă să acorde interviuri, nici să comenteze documentele obținute de reporter.

La finalul celor 15 pagini ale documentului, angajații semnalează și un alt lucru. În opinia lor, susținătorii schimbării de procedură din Colegiul CNSAS au preluat în motivările lor argumentele persoanei de la care a pornit toată disputa. Angajații consideră că decizia tinde „să împiedice procedura prevăzută de lege” în privința respectivului caz.

Conform surselor PressOne, este vorba despre căutările în dosarele din arhive începute pe numele omului de afaceri Radu Dimofte. 

Fondatorul Radu Dimofte

Publicațiile financiare îl prezintă pe Radu Dimofte drept un discret milionar. Pozele cu acesta sunt greu de găsit pe internet.

Anul trecut el se afla pe locul 15 în topul Forbes ale celor mai bogați români, având investiții în imobiliare, dar și în afacerea restaurantelor în sistem de franciză. Radu Dimofte este acționarul principal la o companie care operează francizele brandurilor KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery şi Taco Bell în România și KFC în Chişinău, dar și în anumite zone din Italia, potrivit site-ului societății Sphera Franchise Group.

De asemenea, acesta controlează și societatea Practic, unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale din Capitală, scrie Ziarul Financiar.

Datele de pe platforma termene.ro, consultate de PressOne, arată că antreprenorul este implicat și în alte firme cu numele său sau prin intermediul unor companii la care e acționar.

Radu Dimofte a fost și partener de afaceri al lui Gabriel “Puiu” Popoviciu, un alt întreprinzător înstărit din sectorul imobiliar. Acesta din urmă a ajuns însă în atenția justiției și a fugit în Marea Britanie înaintea deciziei definitive din 2017 prin care era condamnat pentru că ar fi obținut prin corupție terenuri valoroase în Băneasa. Între timp, printr-o cerere de revizuire, Gabriel Popoviciu a obținut în instanță rejudecarea procesului și e liber de orice urmărire internațională.

Fostul apropiat al lui „Puiu” Popoviciu, antreprenorul Radu Dimofte, a dorit să se implice și într-o organizație neguvernamentală care se ocupa de mediul înconjurător în zona Snagov.

Așa că a devenit membru fondator al Fundației „Snagov Plus”. Entitatea a fost creată, conform datelor din Registrul Fundațiilor, în anul 2008, iar președinte era fostul ziarist și politician Sorin Roșca Stănescu.

Cu sediul declarat la studiourile Castel Film din Izvorani, județul Ilfov, fundația amintită va deveni pentru Radu Dimofte un adevărat film de groază, din care a făcut tot ce e posibil să iasă.

Documentele consultate de PressOne arată că, 14 ani mai târziu, în octombrie 2022, publicația Cotidianul a cerut instituției să cerceteze dacă Radu Dimofte a fost colaborator al Securității. Solicitarea de verificare la cerere a fost acceptată de CNSAS în baza faptului că Radu Dimofte figura în Registrul Fundațiilor ca membru fondator al „Snagov Plus”, lucru semnalat obligatoriu în petiția depusă de redacția Cotidianul.

Potrivit articolului 3, litera „y” din legea de funcționare a CNSAS, oricine poate cere verificarea trecutului membrilor „conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora”.

Dizolvarea organizației care nu a reușit să apere natura

Începând cu septembrie 2023, la aproape un an de la momentul înregistrării cererii de verificare, printr-un avocat, Radu Dimofte transmite CNSAS că analiza în arhive nu ar trebui să fie făcută din trei motive principale:

1) Fundația a fost dizolvată legal printr-o decizie a Judecătoriei Buftea din 29 martie 2023;

2) „Snagov Plus” ar fi fost dizolvată de drept chiar din 2011, pentru că nu a avut nicio activitate;

3) E prezentată o demisie tehnoredactată pe care Radu Dimofte ar fi trimis-o președintelui fundației în 17 ianuarie 2011. Motivul invocat al plecării din fundație ar fi că organizația nu are nicio activitate încă de la fondare. Omul de afaceri ține să precizeze în demisie că, potrivit legii, fundația ar trebui să fie dizolvată de drept pentru că nu se întâmplă nicio activitate de mai mult de trei luni de la constatarea acestui fapt.

Anul 2011 este important în perspectiva apărătorului lui Radu Dimofte pentru că data este anterioară depunerii cererii de verificare. 

Singura decizie clară de radiere a fundației, documentată cu acte, este cea a Judecătoriei Buftea care declară acest lucru abia în martie 2023, prin urmare la aproape șase luni de la momentul sesizării CNSAS în privința lui Radu Dimofte. 

PressOne a obținut și decizia Judecătoriei Buftea în privința radierii organizației. Aici se precizează că o ședință a membrilor fondatori prin care s-a constatat imposibilitatea realizării scopului pentru care fundația a fost constituită a fost ținută în 14 decembrie 2022. Deci și aceasta la peste două luni după ce CNSAS a înregistrat cererea de verificare a omului de afaceri.

În privința demisiei lui Radu Dimofte, datată 2011, directorul de la Juridic scrie într-o notă către Colegiul CNSAS că demisia „nu are dată certă, necuprizând elemente care să denote veridicitatea celor pretinse”. Acesta semnalează că, deși Radu Dimofte pretinde că a demisionat încă din 2011, la ședința fundației din 14 decembrie 2022 acestea apare în procesul verbal ca membru fondator.

Totuși, majoritatea din fostul Colegiu CNSAS a decis prin vot că Radu Dimofte are dreptate și a hotărât schimbarea procedurii de lucru interne.

Parlamentul care nu poate face nimic

Cum cei din Direcția Juridică au anunțat că nu vor respecta hotărârea Colegiului, în 20 noiembrie 2023 aceștia trimit nota de constatare privind omul de afaceri spre decizia Colegiului CNSAS.

Conținutul notei de constatare este secret, iar PressOne nu a putut clarifica dacă, în căutările în arhivă, cercetătorii CNSAS au găsit sau nu indicii ale unei posibile colaborări a lui Radu Dimofte cu Securitatea comunistă.

După cum ne-a explicat o sursă din CNSAS, nota de constatare trimisă de juriști în speța Radu Dimofte nu a mai ajuns în dezbaterea Colegiului, fiind blocată „într-un sertar”.

Ultima comunicare a celor din Colegiu pe această speță către funcționarii revoltați este că trebuie să aplice măsura decisă de conducere. Drept urmare, în decembrie 2023, directorul general adjunct al CNSAS, Răzvan Popa, și directorul Direcției Juridice, Francesco Popescu, au depus sesizări la Parlament, în subordinea căruia se află CNSAS.

Deputații din Comisia juridică și Comisia pentru cercetarea abuzurilor le-au răspuns în februarie 2024 că „nu au competența de a se pronunța” cu privire la cele semnalate, sugerând ca posibilă soluție înființarea unei comisii de anchetă, la cererea a minimum 50 de deputați sau senatori, din cel puțin două grupuri parlamentare. Lucru care nu s-a întâmplat. 

Ba mai mult, parlamentarii din Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Senat le-au transmis petiționarilor că au redirecționat sesizarea către conducerea CNSAS „pentru a dispune verificarea situației semnalate” și „pentru a întreprinde demersurile legale care se impun”.

Într-o nouă petiție către această comisie, directorul departamentului Juridic, Francesco Popescu, le semnalează politicienilor absurdul situației de a cere Colegiului CNSAS să rezolve o sesizare în care se semnalează o posibilă ilegalitate comisă chiar de către Colegiul CNSAS.

Germina Nagâț, membră în Colegiul CNSAS, spune că răspunsurile primite de la comisiile din Parlament sunt pentru ea un motiv de stupoare. „Sincer, nu mă așteptam la lipsa aceasta de interes față de întreaga situație. E adevărat că, judecând după mulțimea de documente anexate, pare o speță foarte tehnică. Totuși, când vezi între anexe un document semnat de peste 30 de funcționari publici din două departamente cheie ale CNSAS, mă gândesc că ai vrea să stai de vorbă cu ei, măcar ca să înțelegi ce se întâmplă.”

Am întrebat-o și câte dosare cu verificări la cerere ar putea fi afectate de schimbarea procedurii. „Nu pot face o estimare, fiindcă verificările la cerere nu sunt cele mai numeroase dintre lucrările Consiliului. Prioritare, conform legii, sunt verificările din oficiu.

Într-un an, acțiunile trimise în instanță pentru verificări la cerere pot fi de ordinul zecilor sau mai puțin. În 2022 au fost 11 cazuri trimise la Curtea de Apel, dar să nu uităm că o verificare făcută de Consiliu nu se termină obligatoriu printr-un proces. De cele mai multe ori se termină cu o adeverință de necolaborare, care la rândul ei poate avea un preambul interesant. Prin asta vreau să spun că deconspirarea nu se rezumă la procesele pe care CNSAS le inițiază, ci se referă și la adeverințele care în textul lor descriu relația persoanei cu Securitatea.”

Fostul președinte al Colegiului, Constantin Buchet, a fost unul dintre inițiatorii schimbării de procedură în cadrul CNSAS. Contactat de către PressOne pe holurile Parlamentului, după ce a fost ales pentru un nou mandat în cadrul Colegiului, acesta a spus că nu dorește să facă niciun comentariu.

Cătălin Boris Precul, secretar în fostul Colegiu și reales în noua formulă de Colegiu, a refuzat și acesta un interviu atunci când l-am întâlnit în Parlament, dar ne-a transmis într-un email că „toate subiectele de interes instituțional au fost analizate și aprobate prin votul majorității membrilor Colegiului și s-au adoptat hotărâri în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 24/2008.”

La întrebările transmise de PressOne nu a răspuns căci „mai multe detalii legate de verificările din cadrul CNSAS nu pot fi comunicate întrucât acestea, conform procedurilor manageriale interne, se supun regimului de confidențialitate prevăzut de legislația de specialitate în vigoare.”

Sub motivul că „verificările efectuate sau în curs de efectuare în cadrul CNSAS nu pot fi comunicate deoarece se supun regimului de confidențialitate”, nici reprezentanta PNL în Colegiu, Sulfina Barbu, (realeasă și în noul Colegiu) nu a dorit să răspundă punctual la întrebările trimise în scris de PressOne.

Aceasta a menționat însă că „toate procedurile valabile vor fi aduse la cunoștința noilor membri ai Colegiului care vor decide dacă sunt necesare modificări sau nu.”

Am întrebat-o și pe Germina Nagâț dacă decizia care a stârnit toată disputa mai poate fi schimbată printr-o decizie a noului Colegiu:

„Din punctul meu de vedere, hotărârea e lipsită de putere juridică, din moment ce modificarea de Regulament n-a fost publicată în Monitorul Oficial. Vorbim despre o modificare a Regulamentului de Ordine și Funcționare, fiindcă acolo e detaliat modul de lucru, nu despre lege. Sigur că se poate reveni la normal, dacă se dorește asta. Dar nu sunt deloc optimistă.”