Știri din cealaltă Românie. În Botoșani autobuzele electrice trec pe lângă un sat fără electricitate, iar în Vaslui crește năutul în loc de porumb

Sunt lucruri care se întâmplă și la care toată lumea e atentă. Apoi sunt toate celelalte pe care le ratezi. Le-am căutat și le-am adunat într-un singur loc.

Știri din cealaltă Românie îți prezintă ce se mai întâmplă în țară, cu momente vesele și triste sau mai ales amare, în timp ce agenda publică e confiscată de blaturi politice, declarații pompoase sau catastrofe. E o revistă a presei alternative cu accent mai ales pe comunități locale, dar și pe satele și comunele despre care nici nu știai că există.

Iată ce-am găsit săptămâna asta, când ai aflat cum pregătim orașele României pentru încălzirea globală, dar și de ce renunță românii la garanție în loc să recicleze.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

În Flămânzi, Botoșani, primăria pregătește autobuze electrice care vor ajunge și într-un sat fără electricitate. Au fost deja sfințite în prezența lui Nicolae Ciucă

Satul Balta Roșie are doar câteva zeci de locuitori și sursele lor de electricitate sunt soarele sau generatoarele, dar nicio legătură cu rețeaua. În curând, localnicii ar putea circula însă cu autobuze electrice. Sunt 3 autobuze, aduse de Primăria Flămânzi în urmă cu 3 luni, care n-au trecut încă printr-o perioadă de probă și nu au fost înmatriculate.

„Probabil într-un timp foarte scurt o să înceapă să ruleze pe cele 3 trasee de transport public”, a declarat primarul Dan Oloeriu. Autobuzele au fost însă prezentate oficial și sfințite de un sobor de preoți, în prezența șefului PNL Nicolae Ciucă. Primarul a spus că traseele pot fi extinse, ulterior, până la Balta Roșie. Cel mai apropiat stâlp de electricitate e la 3 kilometri de sat. ↦ Sursa

În comuna Dragotești, Gorj, un sătean a scos din pământ o parte din conducta de canalizare a localității învecinate. Procesul cu primăria a durat 7 ani

Claudiu Pasăre a cerut inițial daune de 100.000 de lei. A câștigat procesul cu primăria Mătăsari și a trecut la treabă. „Au băgat conducta cu forța. Nu m-au întrebat dacă sunt de acord. M-am apucat eu singur să sap. Știu că este greu, dar am ordin de la domnul executor și trebuie pus în aplicare”, a declarat el.

Operațiunea a fost continuată cu un excavator al primăriei, iar între timp canalizarea a fost preluată de vechea conductă. Săteanul vrea acum 500.000 de lei despăgubiri și 2.000 de euro chirie lunară ca să revină conducta în gospodăria lui. ↦ Sursa

În Argeș, 20 de persoane au fost condamnate definitiv într-un dosar al vaccinărilor fictive. Registratorul a fost condamnat la închisoare cu executare

Cel condamnat la închisoare cu executare (2 ani și 4 luni) era registrator în cadrul unui centru de vaccinare din județul Argeș. Cerea diferite sume de bani ca să-i înregistreze pe ceilalți în sistemul informatic. Cei 3 intermediari sunt condamnați la 10 luni cu suspendare și câte 100 de zile lucrătoare de muncă neremunerată. ↦ Sursa

În Șanț, Bistrița-Năsăud, un pădurar a fost prins în flagrant când îi dădea mită șefului Gărzii Forestiere pastramă, salam de vânat, cârnați, păstrăv proaspăt și 5 litri de țuică

Pădurarul, în vârstă de de 50 de ani, activa în cadrul Ocolului Silvic Izvorul Someșului Mare. Prin mita pentru care e cercetat încerca să scape de sancțiunile pentru neregulile găsite la un control silvic. ↦ Sursa

În Darova, Timiș, comunitatea construiește voluntar case pentru familiile care și le pierd în urma catastrofelor

Recent, localnicii au construit o casă nouă pentru o familie care și-a pierdut locuința în urma unui incendiu. În urmă cu un an și jumătate, au făcut un gest similar și au strâns peste 23.000 de euro. ↦ Sursa

În Timișoara, Universitatea de Științe ale Vieții lucrează la proiecte de împădurire ca să lupte cu efectele negative ale schimbării climatice

Universitatea vrea să planteze un hectar de pădure în municipiu. Iar printre proiectele deja demarate se numără și crearea de perdele forestiere, dar și conceptul de pădure urbană care are rolul de a reduce disconfortul termic și poluarea din oraș.

„Sperăm să se înregistreze și un impact în ceea ce privește temperaturile resimțite și, evident, pentru culturile agricole care sunt în vecinătatea perdelor forestiere, ne așteptăm, de asemenea, la un efect benefic în ceea ce privește potențialul acestora de producție”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dorin Camen. ↦ Sursa

În Botoșani, școlile renovate sau ridicate de primării în localități fără elevi au ajuns centre pentru vârstnici, locații pentru praznice și alte evenimente sau n-au mai fost niciodată folosite

În județul Botoșani, sunt cel puțin 22 de școli finanțate din fonduri guvernamentale sau de la Banca Mondială și închise din lipsă de elevi. În comuna Coțușca, școala va deveni centru pentru vârstnici. Iar școala din satul Puțureni, din aceeași comună, a fost reabilitată cu 180.000 de euro, dar a rămas nefolosită din lipsă de elevi.

În Durnești, în fostele școli modulare se fac praznice și alte petreceri. Iar în Gârbeni, comuna Havârna, o grădiniță a fost reabilitată după ce a fost închisă din lipsă de copii. ↦ Sursa

În comuna Dimitrie Cantemir, Vaslui, un fermier cultivă năut în loc de porumb ca răspuns la secetă. El mai are și plantații de sorg și aluni

Emil Enache are în administrare circa 3.500 de hectare de teren, iar pe 22 din ele cultivă năut. „Năutul e o cultură relativ simplă”, a declarat el. Ce îl deranjează e că nu sunt erbicide care să combată anumite plante dăunătoare.

La prima recoltare a scos o cantitate dublă față de cât se aștepta. Producția medie pe un hectar e de circa 2,5 tone, iar o tonă costă aproximativ 800 de euro. Cel mai des găsești năut în magazine fie la conservă, fie sub formă de humus. ↦ Sursa

În Iași, elevii unei școli primare au câștigat un loc în competiția internațională de robotică din Hong Kong, China

Echipa First Carol Generation a câștigat etapa națională a concursului Explore, organizat la Universitatea Politehnica din București. „Este o responsabilitate enormă, pentru că trebuie să îți asumi ceea ce faci. Ne-am apucat în urmă cu două luni de acest proiect și cred că am realizat lucruri impresionante pentru nivelul nostru”, a declarat una dintre fetele care fac parte din echipă (6 membri, 4 băieți și două fete). ↦ Sursa

În Smeeni, Buzău, spitalul de boli cronice a devenit o atracție pentru medici tineri. Spitalul a fost dotat cu aparatură modernă, inclusiv cel mai performant RMN din județ

Dotarea modernă a spitalului este cel mai puternic argument pentru medicii tineri care aleg să se angajeze aici. Apoi este suportul dat de primărie în plata chiriilor sau a transportului. Astfel au ajuns să lucreze în Smeeni și medici din București și să locuiască în Buzău.

„În general, pe noi, medicii aflați la debut de carieră, ne ajută foarte mult. În această etapă, unui medic îi este greu să pornească, să se lanseze. Faptul că autoritățile locale ne pot oferi o decontare, de exemplu, a locuinței sau a transportului, ne ajută foarte mult, la început”, a declarat Mirela Dan, medic pediatru. Spitalul a fost modernizat printr-o investiție de 3 milioane de euro, cei mai mulți bani fiind din fonduri europene. ↦ Sursa