Tichetele casnice pentru români: doar 7 angajatori au accesat programul anul acesta. Număr mic și al prestatorilor care vor să beneficieze de protecție socială

La nouă luni de la intrarea în vigoare a legii prestatorului casnic, voucherele pentru curățenie nu pot fi încă luate de la oficiile poștale, așa cum prevede legea. Astfel, tichetele pot fi ridicate de la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă (sau a municipiului Bucureşti) sau online, de pe platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). 

• Pentru a intra în posesia voucherelor prin intermediul platformei, utilizatorii sunt nevoiți sa treacă prin mai mulți pași, după cum reise dintr-un experiment PressOne.
• De la începutul anului, aproximativ 6.300 de persoane prestează servicii casnice în baza acestei legi, conform datelor furnizate de ANOFM

• Legea, în vigoare din ianuarie, reglementează activitățile de curățenie în gospodării, stabilind că prestatorii primesc vouchere în valoare de 15 lei, în schimbul serviciilor 
• Teoretic, măsura are scopul de a combate munca la negru și de a oferi acces la asigurări sociale persoanelor care prestează servicii casnice
• Conform legii, voucherele pot fi cumpărate de la Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și de la oficiile poștale, dar în prezent nu există această ultimă opțiune
• De la începutul anului până acum au fost folosite aproximativ 23.653 de tichete de beneficiarii serviciilor casnice, mai arată datele oficiale obținute de redacție

PressOne a cerut și o centralizarea a impactului legii Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), defalcate pe fiecare județ din țară, de la momentul intrării în vigoare a legii. 

O lege greu de pus în practică de la început

De la 1 ianuarie 2024, în România a intrat în vigoare legea prestatorului casnic. Actul normativ vizează, printre altele, persoanele care fac curățenie în casă, care gătesc pentru clienții lor,  bonele, grădinarii și alți prestatori de servicii. Sunt munci care în România sunt tradițional plătite la negru și pe care statul a decis să le încadreze într-un cadru legal, prin care acești oameni să beneficieze de o formă de asigurare socială.

De altfel, PressOne a relatat încă din luna februarie că infrastructura nu este bine pusă la punct (platforma electronică unde ar fi trebuit să se înscriere atât prestatorii, cât și beneficiarii de servicii casnice nu era funcțională), dar și că beneficiarii nu au încă informații despre program și proceduri. 

Ce s-a schimbat între timp?

Conform informațiilor obținute de PressOne, cele mai solicitate servicii pentru care sunt deja folosite tichetele de activități casnice sunt, la acest moment, curățenia/igienizarea locuinței, prepararea hranei, acompanierea persoanelor dependente la activități de socializare și/sau socializarea cu persoanele dependente, hrănirea și/sau îngrijirea animalelor de companie, călcatul rufelor.

Autoritățile susțin că între timp „au fost organizate întâlniri menite să asigure cunoașterea procedurilor și regulamentelor aplicabile, precum și utilizarea sistemelor de înregistrare.”

Angajații AJOMF-urilor ar fi fost instruiți intern, iar pe rețelele de socializare ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și agențiilor județene au fost făcute campanii de informare.

„În plus, pe site-urile AJOFM Harghita și Covasna au fost afișate informații traduse în limba maghiară.”

Sindicatele și patronatele ar fi fost, de asemenea, informate despre acest program.

„Totodată, au fost realizate și puse la dispoziția clienților AJOFM pliante și materiale informative cu privire la facilitățile oferite prestatorilor/beneficiarilor/angajatorilor (..) De asemenea, au fost organizate de agențiile județene întâlniri cu angajatorii, pentru a le prezenta avantajele utilizării platformei electronice de evidență a activităților casnice. Precizăm că sunt planificate și alte campanii de informare, ce vor fi derulate în scurt timp.”

În România, potrivit celui mai recent studiu în domeniu, există peste 530.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată. În 2022, economia informală în România era „estimată la 29,03% din PIB. O creștere de 10,4% comparativ cu 2017”, arată concluziile aceluiași studiu.

Contractele-cadru pentru colaborarea cu oficiile poștale au fost însă semnate de puțin timp, așa că voucherele casnice încă nu pot fi ridicate de la un ghișeu poștal din zona de reședință. 

„Contractul cadru necesar pentru achiziționarea tichetelor pentru activități casnice prin intermediul oficiilor poștale a fost semnat, urmând a fi implementat la nivel național”,  se arată în răspunsul oficial al ANOFM. 

Până acum doar 7 angajatori au accesat programul de vouchere casnice 

Până la final de septembrie apar înregistrați în program 6.360 de prestatori de servicii casnice și 5.270 de beneficiari, potrivit  datelor ANOFM obținute de redacție. Platforma electronică este deschisă și publicului larg, conform prevederilor legale.

Au fost cumpărate 23.653 de tichete de la începutul anului în curs. Dintre acestea, doar 550 au fost contractate de 7 angajatori. 

Tichetele de activități casnice beneficiază de o impozitare diferită, conform legii: doar impozit pe venit (10%) și contribuția la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumătate din valoarea tichetului.

Tichetele de activități casnice pot fi valorificate în cel mult 12 luni de la achiziție sau primire, După 30 de zile de la expirare, acestea nu vor mai putea fi folosite.

Pentru persoanele neasigurate există posibilitatea preschimbării tichetelor casnice în sistemul de asigurări sociale de sănătate, dacă este îndeplinit numărul minim de tichete obținute. 

„În situaţia în care prestatorul casnic nu este asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, acesta dobândeşte calitatea de asigurat, fără plata contribuţiei, şi are dreptul la pachetul de servicii medicale de bază, prevăzut de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la data la care a solicitat preschimbarea a cel puţin 85 de tichete de activităţi casnice.”

Până în prezent, un număr de 53 de prestatori casnici au preschimbat minim 85 de tichete în cel puțin o lună, conform răspunsului oficial ANOFM. 

Platforma electronică: zeci de pași pentru înregistrare 

Pe interfața platformei de cumpărare a tichetelor casnice este promis accesul „rapid”, pentru un număr ridicat de persoane interesate de ajutor în gospodărie. Autoritățile mai promit „accesibilitate totală”, un serviciu „simplu și rapid” și „o interfață prietenoasă”, pentru o experiență „fără complicații.”

Ghidul numără însă nu mai puțin de 30 de pași, de la momentul accesării platformei și până la preschimbarea tichetelor electronice în bani. 

Fiecare categorie de persoane dintre cele trei menționate anterior (beneficiar, prestator sau angajator)  poate accesa câte un ghid adaptat poziției din care solicită voucherele casnice, respectiv prestator, beneficiar sau angajator. 

Din calitatea de prestator de servicii, pentru a transforma tichetele electronice în bani se poate alege varianta de plată numerar la sediul agenției județene pentru ocuparea forței de muncă sau prin transfer bancar, direct din platformă. 

„Veți selecta județul, Agenția Județeană de care aparțineți și modalitatea de plată a tichetelor, prin casierie (numerar) sau prin bancă. Sistemul vă afișează de asemenea toate tichetele pe care le-ați obținut în urma prestărilor de servicii. Din lista de tichete, puteți să selectați tichetele pe care vreți să le depuneți la AJOFM pentru transformarea lor în bani.”

Cum arată situația pe județe

La nivel național, în ultimul an, județul Dolj a înregistrat cel mai mare număr de prestatori de servicii casnice, respectiv 164 de persoane, urmat de Giurgiu cu 101 și Suceava cu 74 de prestatori.

În contrast, județe precum Brăila, Brașov, Constanța, Ialomița, Maramureș, Mehedinți și Teleorman au raportat fiecare o singură persoană împlicată în activități gospodărești, prin legea prestatatorului de servicii casnice. Celelalte județe au raportat între 2 și 15 persoane înscrise să îngrijească casele oamenilor. 

În ceea ce privește beneficiarii de tichete pentru servicii casnice, județul Dolj se află cap de listă, cu 251 de persoane care au accesat aceste servicii în ultimul an. Bucureștiul îl urmează, cu 80 de beneficiari, în timp ce Cluj și Vâlcea se remarcă prin 71, respectiv 59 de beneficiari înregistrați în platforma electronică ANOFM. 

Doar cinci județe din țară au cumpărat tichete din poziția de angajator, după cum urmează, conform datelor oficiale transmise redacției: 

• Bistrița-Năsăud: 1
• Covasna:1
• Dolj: 1
• Satu Mare: 3
• Vrancea:1