„Tinerii conduc atunci când le vine rândul”. Mesaj de la PSD și PNL pentru tinerii din România, în an electoral

Peste 200 de tineri au venit săptămâna trecută la Palatul Parlamentului pentru a discuta, alături de reprezentanți de la partidele parlamentare, rezultatele studiului „Tinerii din România în anul electoral 2024”, realizat de IRES pentru organizația non-partizană „Tinerii Votează”. 

Sondajul, realizat în martie pe un eșantion de 800 de respondenți, arată o imagine sumbră a democrației din România văzută prin ochii celor de 18 – 35 de ani: 

• aproximativ 75% din tineri au încredere mică sau deloc în democrația românească;
• 68% cred că, în acest moment, România merge într-o direcție greșită;
• sub 10% au indicat că ar avea încredere în partidele politice, guvern sau parlament.

Dacă ești salariat, poți alege ca 3,5% din taxele pe venitul tău să meargă către reportajele PressOne, nu către stat. Te costă doar un minut, dar pe noi ne ajută enorm.

Însă cifra care a atras atenția cel mai mult, apărută în spațiul public de câteva săptămâni, este cea care plasează AUR pe primul loc în preferințele tinerilor pentru alegerile parlamentare. 16% din respondenți au indicat că ar vota pentru partidul lui George Simion „dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare”. 

Reprezentanții principalelor partide politice din România, senatorul Vasile Dîncu (PSD) și deputatul Alexandru Muraru (PNL), nu s-au arătat, însă, îngrijorați sau măcar surprinși de acest rezultat. 

„Sunt optimist cu privire la tinerii din România”, a declarat Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL. „Doar 2% din tineri se plâng că statul nu-i ajută”, a căutat printre rânduri Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național PSD. 

Dîncu: „Tinerii nu au un sens al devenirii”

Sala Nicolae Iorga a Palatului Parlamentului se umple rapid, până nu mai rămâne loc pe scaune. Tinerii care le ocupă au ecusoane cu „participant”, „ambasador” sau „voluntar” la gât. Mulți nu au încă vârsta legală de vot, dar cea mai mare parte sunt membri în asociații sau reprezentanți ai Consiliului Elevilor. 

La ora 15, murmurul din sală e întrerupt de sosirea invitaților la primul panel de discuție. Își ocupă locurile pe micul postament, în ordine: Vasile Dîncu (PSD), Alexandru Muraru (PNL), Ana Predescu (AUR), Ramona Strugariu (REPER) și Oana Țoiu (USR). 

Vor dezbate, timp de o oră, în jurul întrebării: „Cum răspund partidele provocărilor și nevoilor tinerilor din România?”. Înainte, însă, se face o scurtă prezentare a studiului proaspăt lansat și a inițiativei „Tinerii votează”.

Din sală, toți ochii sunt îndreptați spre ecranul pe care se derulează grafice și tabele. Se notează intens, cu pixul pe carnețele, informații care ar putea fi de folos în sesiunea de întrebări. 

De pe scenă, Dîncu și Muraru privesc pasiv în gol sau în telefon. O singură informație le atrage atenția: „Trăim în cele mai bune timpuri pe care le-a avut România, cu o creștere a economiei de 788%”. Cei doi se întorc brusc spre vorbitor și dau din cap cu înțeles. 

În 2024, numărul votanților tineri depășește, pentru prima dată, numărul votanților în vârstă –  este premisa de la care pornește dezbaterea propriu-zisă. Ce fac partidele ca să răspundă nevoilor acestora? Fiecare invitat are la dispoziție 4 minute de introducere pe acest subiect.

„Nu voi vorbi despre ce a făcut PSD pentru tineri. Nu m-am ocupat eu de programele acestea și sunt cunoscute”, începe Vasile Dîncu. Îi anunță pe tinerii din sală că este sociolog și că, în această calitate, dorește să împărtășească observațiile sale. 

„Pentru mine sondajul acesta este optimist”, explică senatorul PSD, pentru că observă că gradul de nemulțumire al tinerilor nu îl depășește pe cel al populației mature. Vasile Dîncu vede chiar un lucru pozitiv: tinerii români sunt „mai optimiști” decât cei mai în vârstă în legătură cu direcția în care merge România. 

Tot din postura de sociolog, Vasile Dîncu le explică tinerilor din sală că „politicienii au anumite inhibiții de a vorbi despre tineri. Vor să facă programe, tot timpul, am ajuns la un fel de programaționism.”

Nu politicile sociale pentru tineri sunt principala lipsă, consideră Vasile Dîncu, ci faptul că tinerii „nu mai cred în contractul social tradițional”. În sală se râde înfundat. Dîncu, acaparat de propriul discurs, nu observă că i se face semn că a depășit timpul alocat.

Tocmai când se lansează în partea de soluții, e nevoit să-i paseze microfonul colegului, Alexandru Muraru. Și vicepreședintele PNL găsește motive de optimism în sondaj. Îl bucură, de exemplu, faptul că, din cei 67% care au declarat că iau în considerare să plece din țară, 35% ar face-o doar temporar. 

„Nu văd situația de astăzi a tinerilor din România diferită de ceea ce se întâmplă în Europa”, continuă Muraru. „Uitați-vă la situația tinerilor din Spania”, îi îndeamnă pe tinerii din sală, „care e critică în raport cu integrarea lor pe piața muncii.”

„Și eu și domnul profesor Dîncu predăm în două din cele mai mari universități ale României”, amintește Muraru. Din această postură nu îl miră că sondajul arată o preferință a tinerilor pentru extremism.

„Nu cred că tinerii sunt vinovați pentru că au acest răspuns de a vota partide extremiste. Partidele politice democratice au această vină fiindcă nu au reușit să vină în fața lor cu explicații pentru măsurile pe care le luăm”.

Dar, pentru a se încadra în timp, concluzionează: „Sunt optimist legat de tinerii din România.”

 „Văd aceleași fețe în politică de când eram mic”

Sosește momentul în care dezbaterea este deschisă și către tinerii din sală. Sunt peste zece mâini ridicate, dar e timp numai de trei întrebări pentru politicienii prezenți. 

„Eu nu am încă 18 ani, fac în noiembrie și îmi doresc foarte mult să fiu pregătit de vot”, începe un elev care, emoționat, uită să-și spună numele.

„Văd aceleași fețe în politică de când eram mic, când mă uitam la televizor cu mama și tata, aceiași oameni dau legi, aceiași oameni apar la televizor. Ce șanse avem noi să ajungem în poziții înalte, dacă aceiași oameni sunt de zeci de ani acolo?”, se redresează tânărul.

Așa că îi întreabă pe reprezentanții partidelor: „Există o inițiativă de creare de locuri pentru tineri pe scaunele funcțiilor înalte sau e o tendință de păstrare a fețelor populare?”

Muraru, vicepreședinte PNL, râde când aude întrebarea. Vasile Dîncu răspunde însă hotărât: „Am o idee foarte clară aici. O știu de la filosofii presocratici: nu există încă o societate care a fost condusă vreodată de tineri. Tinerii conduc atunci când le vine rândul, de regulă când sunt maturi şi nu-i mai respectă pe tinerii care au fost.”

„Percepția pe care o aveți nu este una corectă”, îi atrage atenția Dîncu elevului. „Am schimbat 30 și ceva de miniștri ai Sănătății și ai Învățământului în ultima vreme, există o ventilare a fețelor din politică destul de rapidă”. Și adaugă, după un scurt buffering: „ceea ce nu e neapărat un lucru bun.”

„Cred că trebuie să înnoim politica cu tineri”, afirmă Dîncu, și oferă și soluția: „Tinerii trebuie să meargă la vot și atunci o să le vină rândul”, pentru că „în general, tinerețea, cum spune Marin Preda, este un orgoliu, rareori o valoare.”

În timp ce senatorul PSD citează din Marin Preda în fața elevilor, deputatul PNL, amuzat de întrebare, compară clasa politică din România cu cea americană: „Cred că nu suntem cea mai îmbătrânită clasă politică. Dimpotrivă, media de vârstă al celui de-al 118-lea Congres al SUA este astăzi de aproape 60 de ani.

Şi acolo, știți bine”, explică acesta elevilor de liceu, „și preşedintele are 80 de ani. Deci, dacă ne raportăm la cea mai performantă și vocală democraţie a lumii, stăm oarecum mai bine”.

Alexandru Muraru crede că „perioada de garanție a omului politic a scăzut mult”. Deputatul PNL îi dă dreptate elevului și spune că există „câteva fețe în politica românească de care pare că nu mai scăpăm”, însă crede că la fiecare ciclu electoral lucrurile arată mai bine, pentru că, spune acesta, el vine „dintr-o organizație politică în care media de vârstă este de 40 de ani.”

Muraru ține să menționeze că situația mediei de vârstă nu i se datorează. Doar „așa au arătat lucrurile”, pentru că el nu a făcut nimic „ca să plece dinozaurii” [n.r. oamenii în vârstă din politică].

Deputatul PNL crede că prezența mai multor tineri în politică ar putea să vină „în principal, din proactivismul lor și implicarea în politică, ca să existe o bază de selecție foarte bună”.

Reducerea vârstei de vot la 16 ani „nu ar salva democrația românească”

A doua întrebare din public este una practică: „Cunoașteți care e valoarea medie a unei burse Erasmus pentru un tânăr din România și dacă da, vi se pare suficientă?”

„Nu știu care e, dar sigur e insuficientă. O să candidez la europarlamentare și îți promit că o să facem ceva să creștem”, răspunde prompt Dîncu.

Colegul de la PNL vine și cu o estimare: „450 de euro? Cred că aceasta e bursa. Dar bursa pe care am luat-o eu în 2003 era de 330 euro. 300 era camera de cămin la Utrecht. Am trecut prin același calvar, dar am supraviețuit”, spune Muraru. 

Ultima întrebare de la tinerii din sală este despre scăderea vârstei de vot la 16 ani. „Este România pregătită pentru acest lucru?”, întreabă Teodora. E singurul punct al dezbaterii în care toți politicienii prezenți cad de acord. 

„Sunt pentru a se vota de la 16 ani, cred că ar fi un proiect bun. Nu cred că ar salva democrația românească, dar ar crește reprezentativitatea”, declară Vasile Dîncu.

Schimbarea Constituției și reducerea vârstei de vot se discută în spațiul public românesc de aproape 15 ani, fără un rezultat concret. PressOne a scris, în 2022, despre un proiect de scădere a vârstei de vot la 16 ani la locale și europarlamentare. Inițiativa a fost adoptată tacit de Senat, iar apoi a rămas blocată la Camera Deputaților. 

„Mi se pare interesant că am auzit opinii din partea partidelor, dar mi s-au părut răspunsuri foarte evitante sau care nu conțineau un punct de vedere, ci doar ce ar vrea să audă tinerii din sală”, spune la final Andreea, membră în Asociația Elevilor din București și Ilfov. 

Eva, o altă participantă cu care vorbim în drum spre ieșire, ne spune că e dezamăgită de ce a auzit din partea reprezentantului PSD: „Deși au social în nume, discursul lui nu a exprimat deloc asta.”

În 2024, pentru prima dată în România, numărul de votanți tineri îl depășește pe cel al votanților seniori (65+). Peste 4 milioane de tineri între 18 și 35 de ani vor putea vota la cele patru rânduri de alegeri din acest an. Despre motivele din spatele succesului de care se bucură extremiștii în rândul tinerilor din România, PressOne a scris aici.