„Victima a fost plasată în detenție cu ființe înzestrate cu o minimă conștiință”. Motivarea instanței după crima comisă de deținuți beți la Penitenciarul Gherla

Tribunalul Cluj i-a condamnat în primă instanță la închisoare pe viață pe cei doi deținuți de la Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla care au ucis o altă persoană privată de libertate, în urma unui conflict apărut după ce în celulă se consumase alcool artizanal. Tribunalul admite că întreg sistemul penitenciar are o culpă, dar arată, într-un final, tot spre făptași. 

• PressOne a relatat pe larg în luna iulie despre un caz de violență extremă petrecut în spatele gratiilor, la Gherla
• Tragedia petrecută în camera de deținere E 7.25 din Penitenciarul Gherla ridică mai multe probleme de gestionare a lotului cu deținuți închiși într-un penitenciar de maximă siguranță 
• Crima comisă de deținuți beți a arătat și că penitenciarele din România au o problemă cu alcoolul artizanal. Au fost peste 500 de astfel de cazuri constate doar oficial, după cum a relatat PressOne
• Instanța a stabilit acum că administrația penitenciarului se face vinovată de „ignoranță” și „inabilitatea” de a asigura prevenirea consumului de alcool în mediul de detenție

Deciziile administrative care au dus la pierderea unei vieți 

Ca să-l pedepsească pentru abaterile comise într-un centru de detenție, conducerea Penitenciarului Gherla a decis în septembrie 2023 să transfere un deținut cu o sentință mai mică de doi ani într-o cameră cu mai mulți condamnați pentru omor calificat.

La o lună de la această decizie corecțională, omul a fost ucis în baie de colegi de celulă, spânzurat cu un șiret. Cel care a dat ordinul să fie ucis era judecat deja într-un alt proces pentru o tentativă de omor săvârșită tot în penitenciar, în 2021. Cel de-al doilea, deținutul care a executat crima, avea deja o condamnare pe viață, tot pentru ucidere.

În documentarea acestui caz, PressOne a încercat să afle răspunsul la mai multe întrebări circumstanțiale: De ce se afla victima, deținut condamnat la privare de libertate în regim semi-deschis în aceeași încăpere cu doi deținuți condamnați pentru fapte de violență extremă? Cum au avut deținuții acces la alcool în seara crimei? De ce principalul atacator și instigator al crimei – cu un profil recurent extrem de violent – nu a fost considerat un risc pentru viața celorlalți deținuți din cameră?

Și mai ales ce spun toate acestea despre sistemul penitenciar din România și despre cum înțeleg autoritățile din domeniu să protejeze persoanele private de libertate? 

Problemele sistemului penitenciar din România

În motivarea sentinței, judecătorul admite că sistemul penitenciar în sine se află în culpă pentru moartea victimei, pentru felul defectuos în care a aplicat mai multe decizii administrative. Însă, juridic, sistemul nu poate fi declarat răspunzător pentru moartea bărbatului de 47 de ani.

„Culpa sistemului penitenciar pentru plasarea victimei în aceeași cameră de detenție în care se aflau coinculpații și alte persoane condamnate pentru omor sau fapte săvârșite cu violență, nu este de natură să reducă gravitatea infracțiunii săvârșite și nici periculozitatea inculpatului, în condițiile în care victima a fost plasată în camera de detenție cu ființe înzestrate cu o minimă conștiință, ce le permite să facă diferența între just și injust”- fragment din Motivarea Sentinței Tribunalului Cluj-Napoca, în procesul Ionuț Ursz și Aurel Mălina.

Cu toate că reține vina exclusivă a celor doi deținuți în uciderea celui de-al treilea, în același document, instanța sesizează că Ionuț Ursz – principalul acuzat din acest caz, fusese inclus în categoria deținuților care prezentau risc pentru siguranța penitenciarului până în luna martie 2023, când „contrar raportului întocmit”, această măsură a fost ridicată de Comisia specială din cadrul Penitenciarului Gherla. O jumătate de an mai târziu, Ursz comitea cea de-a doua crimă din Penitenciar.

Într-un răspuns formulat la solicitarea PressOne, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) explicase că Ursz ar fi stat două intervale de timp consecutive de câte 6 luni în categoria persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranța locului de deținere și că aplicarea acestei măsuri corecționale un timp mai îndelungat n-ar fi fost permisă de legea care protejează demnitatea umană.

„Culpa penitenciarului nu poate fi extinsă”

Judecătorul notează că deși există, din nou, o culpă a Penitenciarului, aceasta nu este de natură a-l disculpa pe deținutul violent. 

„În acest caz, culpa penitenciarului nu poate fi extinsă de asemenea manieră încât să îl disculpe pe inculpat ori să îi reducă în mod corespunzător periculozitatea, în condițiile în care inclusiv măsurile luate anterior la nivelul unității penitenciare au avut la bază și au subliniat periculozitatea inculpatului.”

Pe de altă parte, în aceeași motivare, instanța arată și că conducerea penitenciarului se face vinovată de „ignoranță” și „inabilitatea” de a asigura prevenirea consumului de alcool în mediul de detenție, un fenomen despre care afirmă că este „cunoscut, nefiind luate măsuri concrete”.

Instanța concluzionează, în schimb, că deși în penitenciar și în camera în care s-a petrecut crima s-au mai consumat băuturi alcoolice și în alte dăți, starea de ebrietate nu a dus la crimă.

Într-un răspuns furnizat anterior la întrebările adresate de PressOne, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) arată că în perioada 2020-2024 închisorile în care au fost descoperite cele mai multe cazuri de producere ilegală de alcool sunt la Botoșani, Tulcea, Ploiești, Giurgiu, Constanța – Poarta Albă, Arad, București Rahova și București Jilava.