Victoria lui Trump „va normaliza ce era extremist și inacceptabil social și politic”. Efectele asupra României

România este într-o situație foarte dificilă atunci când Bruxelles și Washington nu se înțeleg, spune la PressOne politologul Marius Ghincea. Victoria lui Donald Trump ar urma să producă efecte indirecte asupra României, care se va confrunta mai degrabă cu consecințe ale unor decizii pe care le va lua administrația Trump în regiune sau în raport cu Uniunea Europeană, crede Marius Ghincea. 

• Preşedintele Klaus Iohannis l-a felicitat miercuri pe Donald Trump pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale din SUA.
• „România este un aliat strategic puternic şi angajat al SUA. Prin eforturile noastre comune vom aduce pace şi prosperitate atât pentru ţările noastre, cât şi nu numai, apărând interesele noastre comune”, a transmis Iohannis pe platforma X.
• Mesaje de felicitare pentru Donald Trump au venit și de la Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL)
• Ambii au invocat Parteneriatul Strategic dintre cele două țări. 

Din alte perspective însă, alegerea lui Donald Trump pentru un al doilea mandat reprezintă o lovitură dată progresismului, dar și legitimarea unui curent extremist de gândire, care a început deja să se manifeste în România. Victoria lui Trump „va normaliza ceea ce anterior era marginal, extremist și inacceptabil social și politic”, crede politologul Marius Ghincea.

PressOne: Care sunt implicațiile pentru România, după victoria lui Trump în alegerile din Statele Unite?

Marius Ghincea: Pentru România implicațiile sunt mai degrabă indirecte. În timpul primului mandat al lui Trump la Casa Albă, România și Statele Unite au avut relații bilaterale foarte bune, care mă aștept să continue și pe parcursul celui de-al doilea mandat. Din punct de vedere al relațiilor bilaterale, nu ar trebui să ne așteptăm la schimbări semnificative.

Modul în care România va fi afectată de realegerea lui Donald Trump la Casa Albă și de schimbările de politică externă și politică comercială a președintelui american, va fi mai degrabă de natură indirectă și legat în special de diversele evenimente și situații din proximitatea României sau care afectează cumva România.

La ce evenimente vă referiți, concret?

Spre exemplu, unul din elementele principale care vor duce, probabil, la tensionare și va afecta poziția românească, va fi legat de modul în care Donald Trump se va poziționa în legătură cu războiul din Ucraina.

În funcție de poziția pe care acesta o va adopta cu privire la războiul din Ucraina, securitatea națională a României va fi invariabil afectată.

Dacă Donald Trump va decide să taie mult mai rapid ajutorul militar pentru Ucraina și să o forțeze să accepte concesii semnificative în fața Federației Ruse pentru a obține un armistițiu sau o pace temporară, atunci asta are implicații pentru securitatea națională a României, în sensul destabilizării securității în Europa de Est și în zona Mării Negre.

Totodată, dacă Donald Trump încearcă să aducă cele două părți la masa negocierilor, nu va reuși să garanteze într-un fel sau altul autonomia, suveranitatea și orientarea pro-occidentală a Ucrainei.

Ca urmare a acestor negocieri, securitatea națională a României va fi din nou afectată, pentru că apare impredictibilitate, cresc tensiunile și incertitudinile cu privire la securitatea de pe frontiera nordică și de sud-est a României, cu implicații evidente și pentru Republica Moldova.

O a doua dimensiune în care revenirea lui Donald Tramp va influența România este legată de relațiile transatlantice dintre Bruxelles și Washington. După cum știm, în timpul primului mandat prezidențial al lui Donald Trump, acesta a avut o poziție foarte critică la adresa Uniunii Europene, încercând să o divizeze și să o slăbească, ceea ce a dus la un război comercial și la tensiuni serioase între partenerii europeni și cei americani.

România se găsește într-o situație foarte dificilă atunci când Bruxelles și Washingtonul nu se înțeleg, pentru că România are în același timp drept priorități strategice naționale menținerea și aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, iar în același timp, integrarea și sprijinirea Uniunii Europene.

Statele Unite ne oferă garanții de securitate, dar Uniunea Europeană ne oferă garanții economice și de dezvoltare. Dacă acești doi actori intră în conflict, României îi va fi foarte greu să se poziționeze și să răspundă unei astfel de provocări, pentru că va trebui să alegem între securitate și dezvoltare. Și nu este foarte clar ce alegere ar putea face România sau dacă există o alegere care să nu fie foarte dăunătoare intereselor și priorităților strategice ale României. 

O a treia dimensiune în care România poate fi afectată de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă este faptul că acesta, cel mai probabil, va continua să erodeze și instituțiile internaționale, Națiunile Unite, Organizația Mondială a Comerțului și alte organizații regionale. Asta nu convine intereselor și realităților României.

România, ca o țară mică, nu are nici resurse, nici puterea de a se impune la nivel internațional și depinde de acest eșafodaj, de acest sistem de guvernanță globală, care să stabilească instituții și niște reguli comune pentru toți. Dacă Donald Trump erodează și subminează această guvernanță globală, interesul României de a avea o lume stabilă, care să urmeze niște drepturi liberale, care să garanteze drepturile omului și, în general, suveranitatea națională, va fi pus sub semnul întrebării.

Revenirea lui Donald Trump creează premisele pentru autocrați și actorii iliberali de extremă-dreapta, conservatorii din Europa și din afara Europei să considere că au o fereastră de oportunitate mai mare ca să captureze instituții, să denatureze caracterul democratic al țărilor lor, cu implicații pentru securitatea României.

Cât de dificil îi va fi României în regiune în următorii ani, cu război la granițe și țări vecine vulnerabilizate sau radicalizate, precum Ungaria?

Vedem că în jurul nostru avem țări extrem de instabile. Ungaria este condusă de un regim din ce în ce mai autoritar. Vedem că în Republica Moldova există actori proruși care încearcă să captureze statul și să impună o aliniere și orientare politică, pro-moscovită. Țările din Balcanii de Vest sunt subminate de actori străini, iar intern au fost capturate de diverse rețele clientelare care controlează instituțile statului pentru propriul beneficiu.

Iar la sud vedem Bulgaria, care este într-o continuă instabilitate politică, la a 7-a tură de alegeri anticipate, fără a avea perspectiva unei eventuale stabilități în viitor. Revenirea lui Donald Trump oferă perspective unor actori care vor să domine și să preia controlul instituțiilor din aceste țări și să o facă fără să se mai aștepte la pedepse din partea comunității internaționale. Asta va destabiliza efectiv regiunea și va oferi și pretexte unor politicieni români.

Politicieni români inspirați de retorica trumpistă vorbesc de „o victorie a patrioților asupra globaliștilor”. Ce efecte ar putea avea un al doilea mandat Trump asupra politicii și ideologiilor din țări precum România?

Actorii de extremă dreapta, conservatori, extremiști care văd globalismul ca fiind o mare problemă care trebuie rezolvată și distrusă, vor primi validare și vor primi o legitimare că, dacă depun suficient de mult efort, vor avea sorți de izbândă și că asta le va oferi oportunitatea să reclădească cultura, societățile, instituțiile și legile din țări precum România, după chipul și valorile lor.

Revenirea lui Trump are această principală funcție de a valida și legitima o anumită perspectivă ideologică cu sprijin potențial american. Ceea ce nu e de bun augur pentru cei care au valori mai degrabă liberale, progresiste.

Credeți că victoria lui Trump ar putea radicaliza și mai mult discursul unor partide din România, inclusiv din zona mainstream?

Nu cred că va avea o implicație directă în această direcție pentru că orientările ideologice ale partidelor din România sunt influențate mai degrabă de factori locali, țin de caracteristicile politicilor locale și de caracteristicile societății românești. Însă cu siguranță revenirea lui Trump și ascensiunea curentului suveranist și conservator de extremă dreaptă din Statele Unite vor legitima și vor oferi mai multă vizibilitate. Vor normaliza ceea ce anterior era văzut ca fiind marginal, extremist și inacceptabil social și politic.

Ce teme și dosare opuse democrației și drepturilor omului credeți că ar putea fi preluate de politicieni din România sau și-ar putea găsi un corespondent aici, inclusiv prin lobby-ul și influența unor grupuri de interese din jurul lui Trump, multe din ele religioase?

Sunt deja preluate. Nu e nimic nou. Dacă ne uităm la discursul partidelor AUR sau SOS vedem că acestea au preluat aproape identic aceleași teme de discuție pe care le vedem la extremiștii de dreapta din Statele Unite. Deja vedem și la noi discuții despre omogenitate etnică și despre faptul că trebuie să ne protejăm poporul. E posibil ca parlamentarii noștri extremiști să vadă în alegerea lui Trump o validare a platformei lor și să promoveze discursiv această victorie ca fiind o expresie a aceluiași set de viziuni asupra lumii.

În astfel de situații, în care toate cancelariile din lume au urmărit alegerile din SUA, credeți că România avea pregătit un Plan A, pentru victoria Kamalei Harris și un Plan B, pentru un eventual succes al lui Donald Trump? 

Nu cred că există un plan A sau un plan B, pentru că Bucureștiul se mulțumește cu faptul că relațiile bilaterale dintre România și Statele Unite nu vor fi probabil afectate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Iar din punctul de vedere al impactului pe alte dimensiuni, decidenții de la București nu cred că au vreun mod de a influența acest lucru. Vor avea o influență la nivel european, dar în general, când vine vorba de afacerile europene și de politicile europene, liderii români nu se implică foarte mult și îi lasă pe cei de la Bruxelles sau din alte capitale să pună subiecte pe agendă, pe care ulterior le susțin sau nu. Bucureștiul nu e de obicei proactiv, ci mai degrabă reactiv. Urmează ceea ce fac și propun celelalte capitale, nu vine de obicei cu propriile propuneri și idei.

Cum ar trebui să arate, concret, poziționarea României față de SUA, după alegerile de acolo și după alegerile noastre, interne? 

Nu se va schimba nimic. Vedem deja din mesajele pe care domnul Ciolacu, domnul Ciucă le-au emis, ambii susțin aprofundarea parteneriatului strategic. Din punctul ăsta de vedere, Bucureștiul va încerca să nu creeze niciun fel de tensiuni între Washington și București și nu sunt motive să credem că ele vor apărea.

În ceea ce privește relațiile transatlantice dintre Bruxelles și Washington, nu cred că Bucureștiul s-a gândit încă la cum să se poziționeze și nu cred că o va face până când nu va fi absolută nevoie. Este extrem de dificil pentru decidenții români să aleagă între UE și SUA, pentru că ambele fac parte din ceea ce noi numim la București parteneriat strategic cu SUA și integrare europeană.

Lideri politici iliberali, precum premierul ungar Viktor Orban, par deodată într-o poziție privilegiată în raport cu SUA. Ce urmări ar putea avea alegerile americane în regiune, din această perspectivă? 

Puterea Ungariei în UE nu se va schimba, dar pariul pe care Viktor Orban l-a făcut a avut succes. Iar consecința principală va fi că Donald Trump va încerca să divizeze Uniunea Europenă din interior, iar lideri iliberali, precum Orban sau Fico din Slovacia, vor juca un rol fundamental în slăbirea și subminarea Uniunii Europene, ca actor coerent la nivel internațional.

Ceea ce, de altfel, au și făcut de câtiva ani încoace. Din punctul ăsta de vedere, Viktor Orban va căpăta ceva mai multă putere la Washington, chiar dacă nu la Bruxelles și asta îi va oferi oportunitatea să facă și mai mult zgomot în interiorul Uniunii Europene. Va putea să încerce să destabilizeze Bruxelles-ul și mai mult, cu sprijin american.

În cât timp vă așteptați să se manifeste efecte concrete ale alegerii lui Trump, inclusiv în România, la ce scară ar putea fi ele și în ce ritm se vor produce? 

O să le vedem în următoarea lună. Faptul că premierul israelian l-a demis pe ministrul Apărării arată că avea siguranță că va câștiga Donald Trump. În următoarele zile vom avea din nou mișcări semnificative în Ucraina, nu știm exact cum va răspunde în aceste noi situații Rusia, dar m-aș aștepta ca efectele să se facă deja văzute în următoarele săptămâni. Și în România, indirect, începând de anul viitor.

S-a spus în mai multe rânduri, generic, că România beneficiază mult mai direct de pe urma unei administrații republicane la Casa Albă. Se păstrează această evaluare sau când e vorba de un președinte atât de imprevizibil ca Trump?

Tradițional, România a avut relații mai bune cu administrațiile republicane, dar nu e cazul și în prezent, aș spune. Pentru că natura Partidului Republican s-a schimbat semnificativ. În trecut, Partidul Republican era pro-atlantic, în general în linie cu perspectivele strategice care domină în Europa.

Astăzi vedem că Donald Trump a reușit să transforme Partidul Republican dintr-un partid anti-rus, într-un partid care este mai degrabă favorabil Federației Ruse. Din acest punct de vedere nu știu cât de adevărat mai este că administrațiile republicane sunt mai bune pentru România decât cele democrate. Mai ales că relațiile noastre cu administrația Biden au fost și sunt foarte bune. 

Cum ați numi noua epocă ce stă să înceapă sub Donald Trump?

Cei trei „i”. Instabilitate, incertitudine și insecuritate.

Marius Ghincea este cercetător la Institutul Universitar European (IUE) din Florența și expert în relații internaționale.